8,467 matches
-
despre care se spune că are o încăpere în care nu a mai intrat nimeni din perioada când a fost construit. În apropiere se află un părculeț traversat de un pârâu în care se lăfăie frumoșii crapi japonezi. Podul de peste pârâu este vizitat, zilnic, pentru frumusețea crapilor, dar și a peisajului înconjurător. Pe fundul apei limpezi se zăresc zeci de monede. Ele reprezintă dorințele oamenilor care au trecut pe acolo. Când am ajuns pe pod am săvârșit și eu acest ritual
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
piatră sau fier; pământul simbolizat prin pietre, apă, animale și plante în formele lor naturale. O grădină japoneză cuprinde elemente ale naturii, ce bucură ochiul și fericesc sufletul. Aici, rafinamentul se împletește cu elementele naturale: o pădurice traversată de un pârâu, o colină urmată de o vâlcea, o insuliță în mijlocul unui lac artificial, un pod arcuit peste un un pârâu etc. 9 În Kyoto există și un pod faimos și foarte căutat de turiști, „Togetsu-kyo” sau „podul de dincolo”. Dragi cititori
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
elemente ale naturii, ce bucură ochiul și fericesc sufletul. Aici, rafinamentul se împletește cu elementele naturale: o pădurice traversată de un pârâu, o colină urmată de o vâlcea, o insuliță în mijlocul unui lac artificial, un pod arcuit peste un un pârâu etc. 9 În Kyoto există și un pod faimos și foarte căutat de turiști, „Togetsu-kyo” sau „podul de dincolo”. Dragi cititori, sper că sunteți pe urmele noastre, așa că voi enumera și descrie, pe scurt, templele vizitate în cele două zile
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
putut să ofere informații despre anul Înființării școlii. Costin CLIT Satul Frenciugi Repere istorice Satul Frenciugi, potrivit unor surse, este situat . La 1900 satul deține o suprafață de 835 hectare și o populație de o sută de familii (562 suflete) . Pârâul Rebricea . Satul Frenciugi este așezat pe valea Stavnicului, hidronim a cărui sens etimologic este explicat prin pârâu cu multe iazuri și heleștee pe dânsul . Cercetătorul Mircea Ciubotaru consideră hidronimul respectiv de origine slavă de est, un derivat al apelativului stav
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
unor surse, este situat . La 1900 satul deține o suprafață de 835 hectare și o populație de o sută de familii (562 suflete) . Pârâul Rebricea . Satul Frenciugi este așezat pe valea Stavnicului, hidronim a cărui sens etimologic este explicat prin pârâu cu multe iazuri și heleștee pe dânsul . Cercetătorul Mircea Ciubotaru consideră hidronimul respectiv de origine slavă de est, un derivat al apelativului stav (iaz), iar <citation author="Mircea Ciubotaru">„sensul de „pârâu cu iazuri” al numelui Stavnic este un argument
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
hidronim a cărui sens etimologic este explicat prin pârâu cu multe iazuri și heleștee pe dânsul . Cercetătorul Mircea Ciubotaru consideră hidronimul respectiv de origine slavă de est, un derivat al apelativului stav (iaz), iar <citation author="Mircea Ciubotaru">„sensul de „pârâu cu iazuri” al numelui Stavnic este un argument mult mai convingător decât ipoteza unui herghelegiu , care nu ar putea motiva etimologia unui hidronim important precum Stavnicul”</citation>. Pârâul Stavnic . Schimbarea cursului Stavnicului Între moșiile Drăgușeni, de pe malul stâng, și moșiile
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
derivat al apelativului stav (iaz), iar <citation author="Mircea Ciubotaru">„sensul de „pârâu cu iazuri” al numelui Stavnic este un argument mult mai convingător decât ipoteza unui herghelegiu , care nu ar putea motiva etimologia unui hidronim important precum Stavnicul”</citation>. Pârâul Stavnic . Schimbarea cursului Stavnicului Între moșiile Drăgușeni, de pe malul stâng, și moșiile Șăndreni și Frenciugi, de pe celălalt mal, s-a petrecut În secolul al XVI-lea , documentele Înregistrând această transformare prin hidronimele Stavnicul cel Bătrân, Stavnicul acela Săcu, Stavnicul Vechi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Frenciugi (bunicii și tatăl său), a executat și Întreg mobilierul bisericii. Parohia Până la 1906 filiala Frenciugi a făcut parte din parohia Parpanița . La 1897 comuna Parpanița era compusă din satele Parpanița, Frenciugi și Glodeni, fiind situată pe ambele maluri ale pârâului Stavnic . Prin decretul nr. 1867 din 1906 s-a modificat componența parohiei Parpanița, județul Vaslui. Reședința noii parohii urma să fie satul Vulturești, comuna Buhăești, luând naștere astfel parohia Vulturești, cu biserica parohială Sfântul Nicolae. Parohia Vulturești cuprinde din 1906
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Îngăduie mi să mor cu bărbăție, așa cum se cuvine unui Zähringer.“ III Câteva zile trăise Într-un fel de letargie, din care se trezea doar pentru a bea câteva picături de apă. Ca de obicei, natura Își vindeca singură rănile. Pârâul Însângerat se limpezise, dar Simeon vedea unda lui subțire tot roșie de sânge. Se târa pe mal, Își cufunda fruntea În apa rece și cădea iarăși În amorțeala dureroasă care Îl cuprinsese. Ar fi vrut să doarmă, să uite totul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
grup de ostași care Îl Întovărășeau pe fratele Ulrich. Nu pot să stau aici și să aștept fără să fac nimic, nădăjduind că totul o să fie bine! spuse el. Ceata porni În galop. Trecură În goană prin poienile de pe malul pârâului Neumagen. Când turlele mânăstirii Sfântul Trudpert Începură să se vadă În zare, monahul Își struni calul și o coti spre stânga, Într-o vâlcea lăturalnică, Îngustă și Întunecoasă. Tufișurile erau din ce În ce mai Încâlcite. Pământul fiind foarte vălurit, oamenii nu puteau intra
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fiindcă se mișca!”. Nu puteam ocoli Humorul, la care, în ciuda sezonului, erau puțini turiști. Am urcat și în turn, apoi la întoarcere, după pedalatul prin soare și vânt, prin praf și păduri, ne-am răcorit în apa rece a pârâului, neam ras și probabil, am mâncat. Spre Solca, unde știam că era o salină vizitabilă, a trebuit să ne întoarcem. În dreptul unei borne kilometrice, am avut un incident cu un șofer de autobuz, care prin vocabular și-a reprezentat cu
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Roman ne-am abătut pe la Fântâna Petrii, un loc cu izvoare multe, în care-și avuseseră curțile înaintașii mamei mele, răzeși care ajunseseră în timp dregători, oameni cu un cuvânt greu în comunitate. Și pare-se, nu doar acolo. Dealtfel, pârâul care-și regăsește numele în cel al mamei mele, contribuie la formarea unui iaz, amenajat și îngrijit de niște săteni care s-au apropiat de noi când ne așezam la umbră. Erau proprietarii iazului și a unei părți din livadă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
14. ROMANEȘTI sau ÎNCEPUTURILE EȘECURILOR PERPETUE ȘI LAMENTABILE Din dorința de a scăpa de bombardamente și adăposturi, dar mai ales de nesuferitele tranșee în care puteai contracta oricând o pneumonie, tata își duce familia la țară, în comuna Romanești, lângă pârâul Amaradia, aproape de orașul Craiova. Casa pe care o închiriase tata era a unui cetățean ce se mutase la oraș. Nu mai era de mult locuită. Curtea era năpădită de buruieni de tot soiul, iar, în interior, puținele lucruri care mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Silvia? 15. VINE AMARADIA MARE! De la casa noastră până la marginea satului Romanești era ceva mai mult de un kilometru. Din spatele ultimei case începea izlazul comunal: o mare de verdeață care îți odihnea sufletul zbuciumat prin vastitatea și liniștea binefăcătoare. Albia pârâului era situată la vreo 3-4 metri mai jos decât cota izlazului. Așa se face că, pe vreme de ploaie, cireada, care, la amiază, era, de regulă, dusă la adăpat, urca cu greu înapoi pe izlaz din cauza lutului cleios și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
aduce poeți din toate colțurile țării și de pe alte meleaguri, o revistă care unește visătorii acestor lumi prea grăbite, spunându-le parcă "Opriți-vă pentru o clipă, priviți această biserică de lemn, această ie, acest câmp cu flori, ascultați acest pârâu"... O revistă care leagă un țărm îndepărtat de unul care abia începe să se arate... și nu pot să nu amintesc aici de impetuozitatea cu care vine valul acesta mare, puternic, de o tinerețe care devansează totul cu o rapiditate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
inima Carpaților" (1929), Sadoveanu avusese revelația dramei din Baltagul publicat anul următor. Însoțitoare a prozatorului, fiica sa, Profira, avea să dezvăluie momentul declanșator, revelație ținând de vocile naturii; a fost o drumeție aparent-inițiativă! Au ajuns la Dorna; de-acolo pe pârâul Negru ș-au trecut la Stânișoara, suind și tot suind, până au ajuns sus pe culme, la Crucea Talienilor... Acolo, oprindu-se și adulmecând zările, Sadoveanu a ascultat tăcerea de deasupra prăpăstiilor și a citit pe vânturi și pe nouri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Caragiale): „Ființa noastră lăuntrică e izvorul mâhnirii și bucuriei. Adesea Într-o zi tristă de ploaie, o bucurie pune stăpânire pe om, și-l face să meargă alături de fericirea lui. Un geam limpede de la o fereastră, o privire spre un pârâu și poate un petec albastru de cer. Nu e nevoie de mai mult. Alteori, Întâmplări nemaipomenite nu te pot smulge dintr-o stare sufletească monotonă și sărăcăcioasă; În mijlocul unei săli de bal, poți sta liniștit și insensibil.” Așa era Richard
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
roșii, pe atunci puțin cunoscut la noi, aici e În mare căutare. Chiar berea se găsește În cutii pe care la locul potrivit le azvârli să se 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 73 răcorească Într-un pârâu. Din loc În loc, locuri de recreație, cu tot ce-ti trebuie pentru a-ți pregăti prânzul, te Îmbie să nu mergi mai departe. Mergem Întâi direct spre vest, apoi din localitatea Denison, luăm direcție nord-vest. Partea de vest a Iowei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și argumente excelente în acest sens. Perfect, e OK. Patru cincimi din totalitatea spectrului. Mai înspre margini, inoportunii stânjeniți, cei care n-au niciun cuvânt de spus. Măgarul lui Buridan, care nu se poate decide între căpița de fân și pârâul de colea, rămâne cu copitele curate, dar a refuza să intervină, mai devreme sau mai târziu, n-ar fi decent. Așadar, de partea cui? Ca un creștin ateu ce sunt, aș răspunde fără ezitare: de partea celui mai slab, hic
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
V Ultima sărbătoare pascală Însă și astăzi și mâine și în ziua următoare merg, fiindcă nu este cu putință să piară prooroc afară din Ierusalim. (Luca, XIII, 33) 1. Muntele Măslinilor Zicând acestea, Iisus a ieșit cu ucenicii Lui dincolo de pârâul Cedrilor, unde era o grădină, în care a intrat El și ucenicii Săi. (Ioan, 18, 1) Muntele ultimelor zile ale lui Isus e o lecție a lucrurilor: piatra contra frunzei. Avem, desigur, Cântarea cântărilor "Eu sunt narcisul din câmpie, sunt
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lui Nicușor Beldiceanu, Sadoveanu era la Rădășeni (în coasta Fălticenilor), împreună cu N. Dunăreanu. Toți trei cu aspirații literare, colegi toți trei în ultima clasă la Liceul Național din Iași, se regăseau "pe la două ceasuri" de noapte cu "lună plină" lângă pârâul lui Faur, când un concert de privighetori marca dintr-odată un eveniment de ordinul miracolelor irepetabile; moment amintit întâi (în 1908) într-un scurt comentariu: Rădășenii și sărbătoarea sfântului Mercorie. După mulți ani (în 1925), un Sadoveanu patetic, larg închis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
efluviilor naturiste și dispunând de o excepțională memorie senzorială rememorează mișcat: "Beldiceanu a murit și primăvara aceasta mi l-a evocat, așa de tânăr, de entuziast, de idealist și de bun. El e în pământ și privighetorile cântă iarăși la pârâul lui Faur. Nimic din el n-a mai rămas acolo. Va muri peste puțin și această amintire." E de presupus că Sadoveanu-poetul asistase la o simfonie, la dialogul privighetorilor cu luna: "Mergeam tăcuți, cu sufletele mișcate, spre ele. Ajunseserăm într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a mai rămas acolo. Va muri peste puțin și această amintire." E de presupus că Sadoveanu-poetul asistase la o simfonie, la dialogul privighetorilor cu luna: "Mergeam tăcuți, cu sufletele mișcate, spre ele. Ajunseserăm într-o roată de sălcii vechi lângă pârâul lui Faur. Apele parcă conteniseră, și chiar deasupra noastră, în streașina verde, o privighetoare cânta așa de puternic, încât îi auzeam deslușit gâlgâitul gușii. Era așa de aproape, încât dacă aș fi întins mâinile, am fi dat de ea. Ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
uliți. Eram singur și așteptam să se întâmple ceva, o minune poate." Momentul de odinioară frizând delirul urma să fie reorchestrat încă o dată (1944) în Anii de ucenicie (Cap. IX) mai strâns, dar cu aceeași senzație de sublim. Tot lângă pârâul lui Faur, tot sub luna plină: "Era liniște netulburată în tot cuprinsul satului, nu adia vânt, era călduț și cântau în sălcii o mie și una de paseri maestre. Cred că niciodată nu s-au aflat la un loc cântând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Vetea Fântâna lui Epure Valea Ulmului Poienița Klingului Budăul lui Onică Ariniș Vindirei Poiana lui Brumă Fântâna lui Pipirig Dumbrava lui Crăciun Vâlcan Chezaș demască Poiana Nastei Fântânițe Hold = leagă pârgari Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea lui Dominte Asan Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea Dan Stibor Lazea Pitic boieri ai lui Aron V. în 1475 Vlaicu pârcălab Hotin Tăutu diac Nume proprii: Arhim la Neamț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]