8,329 matches
-
trei zile pe săptămînă la Ocnița, mai mult drumul, urgențele oricînd la telefon! să-i fac formele fără să-l mai văd, că se umflă! de ieri pînă azi mi-am spart capul, stinghia de fier de la poartă, cum ridici pălăria, nici nu se cunoaște plasturele pe țeastă, Dondușeni gara în reparație, Rediul Mare, mai avem două opriri, o oprire și o oprirică, o haltă! stejarul preponderent în văi limpezite, platou tactic pădurea, strategia verde, iazul în arendă pe 99 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din Galați, bustul lui Ștefan cu fundal Prutul, "Complexul sportiv", urcă tot să-mi amintească de rudele de pe decinde, lotca între poale de nuferi, Brînza femeia cu cercei ca fina Stanca la tinerețe, și ea e moartă de doi ani! Pălărie Prăzulie a ieșit cu nevasta, îndoliată bălaie și tare ești firavă, cade fusta de pe tine, bata flutură! ciot de măgură de loess, straturile de sus țin cochilii paleontologice, șoseaua mușcă denivelări, atîrnă Prutul după două case, "Să aducem Europa în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în personalul Tîrgu Mureș Deda, în stația Tîrgu Mureș, cu Nuțu cu mașîna, am știut, sigur, c-am știut! perdealăle cîn' le plătești? numa' că zîua nu-i nici o garnitură, vagonul din față astupă gara pe mijloc, condiția oricărei priveliști, pălăria la copil cu talpa îndoind-o pe dungă, degeaba i te înghesui în brațe, cine sărută pe cine? mijlocelul și părul cîrlionțat pe el, Gheorghieni Războieni personal, "Biroul de mișcare", "Brașov Secția de întreținere Tîrgu Mureș", o cîștigat la loto
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Probleme doctrinare S.B.: Pe 29 aprilie 197477, Iliescu a convocat o consultație în legătură cu un articol din Scânteia, al lui Corneliu Burtică, privind așa-numită "doctrină Sonnenfeldt" (Sonnenfeldt era adjunctul lui Kissinger). Era doctrina care preconiza ceea ce susținea Kissinger, realizarea sub pălăria NATO a trecerii de la alianță la comunitate politico-economică, motiv pentru care SUA se opuneau intrării la guvernare a partidelor comuniste din Italia, Franța și Spania. A fost însărcinat Mihai Todosia cu prezentarea. Todosia arată că doctrina se bazează pe teoria
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
după aceea nu știu unde și mi le-a corectat serios, nu glumă. S.B.: El știe carte. D.T.: Valeriu a fost bun, foarte bun. A acoperit un domeniu dificil, riscant, detestabil pentru unii atunci și acum, într-o manieră foarte inteligentă. Jos pălăria! S.B.: Mergem mai departe... În 1979, exista un program al "serialelor CCTS": 1. Serialul de politică externă "România în conștiința lumii", ce avea următoarele tematici: "România și mișcarea de nealiniere", "Prezența în cadrul ONU", "Solidaritatea militantă în țările socialiste" etc. (instructori
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sală unde au intrat o mie de oameni în picioare, o liniște mormântală și aplauze frenetice după fiecare piesă la un cor. Nu am mai văzut așa ceva! S. B.: Să trecem la "Amfiteatrul performanțelor sportive". D. T.: Ca să avem o pălărie deasupra, nu neapărat ideologică, am făcut trimiteri la performanțele României, care terminase pe locul 2 la Universiada din '83 de la Edmonton, unde am fost și eu prezent. Și a fost și o demonstrație la Sala Polivalentă, realizată de echipa națională
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Borcea, Constantin Motaș, Mihai Băcescu, Mihai Constantineanu, Ioan Gheorghe Botez, Aristide Caradja, Ioan Dediu, Petru Bănărescu etc., dar și slujitori onești și poate mai puțin cunoscuți, ca - Gheorghe Hasan, Sergiu Cărăușu, Filimon Cârdei, Ion Scriban, Dumitru Bahrim, Taisia Boișteanu. Jos pălăria domnule profesor pentru acest nobil și generos act de restituire a unor valori, poate prea curând uitate sau chiar neglijate! Cinstirea înaintașilor noștri vă face mare cinste și D-Voastre. Aș remarca de asemenea contribuția remarcabilă a profesorului Mustață în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de tinerețe ce-l salvează de răceala patimilor senile. In ultimii ani îl văd lucrând în compania muzicii sinfonice, în seninătate și poezie. Il văd evadat într-o lume a sunetelor. Uneori se plimbă agale pe aleile Copoului, purtând o pălărie mare, ținând în mână un toiag patriarhal și lesa unui cățeluș. Pare o figură a altui veac. După o jumătate de secol de activitate, Gheorghe Mustață rămâne un model de muncă, de dorință de a studia, un model de bun
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
recordul? Nu-l pui? strigă frații. Mda, cam face atîta, concluzionează moale Victor. Două măgării În lumea animală, de cînd sălășluiește aceasta pe acest pămînt, s-a stabilit o regulă de aur: în fața celui mai puternic trebuie să-ți scoți pălăria. Despre un om dacă se spune că "este un om, jos pălăria" nu înseamnă că acesta este puternic fizic. Mai degrabă expresia de mai sus implică ceva calități cu totul deosebite și îndeobște rare. Celelalte animale acceptă această expresie cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Victor. Două măgării În lumea animală, de cînd sălășluiește aceasta pe acest pămînt, s-a stabilit o regulă de aur: în fața celui mai puternic trebuie să-ți scoți pălăria. Despre un om dacă se spune că "este un om, jos pălăria" nu înseamnă că acesta este puternic fizic. Mai degrabă expresia de mai sus implică ceva calități cu totul deosebite și îndeobște rare. Celelalte animale acceptă această expresie cu scosul pălăriei doar pentru cei care se impun prin forță. La părinții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un om dacă se spune că "este un om, jos pălăria" nu înseamnă că acesta este puternic fizic. Mai degrabă expresia de mai sus implică ceva calități cu totul deosebite și îndeobște rare. Celelalte animale acceptă această expresie cu scosul pălăriei doar pentru cei care se impun prin forță. La părinții mei, stîlpi ai satului Ghireni, mergeam adesea vara și aveam o plăcere deosebită ca după 2-3 beri să mă transform într-un fin observator al tuturor viețuitoarelor care se învîrteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și aveam o plăcere deosebită ca după 2-3 beri să mă transform într-un fin observator al tuturor viețuitoarelor care se învîrteau prin curte, cu sau fără treabă. Remarcam cu precădere un cocoș falnic în fața căruia ceilalți cocoși își scoteau pălăria. Craiul ăsta impunea un respect fără margini, fără să fie nevoit să aplice ghioaga. Era suficient un mic semnal, abia perceptibil, ca supușenia celorlalți să fie foarte vizibilă. Eu mă enervam de lipsa de rușine a acestui îngîmfat. Mergea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de sămînță. Abia atunci îmi dau seama că am influențat decisiv destine. Am intervenit în orînduirea lăsată de Dumnezeu. Cocoșul acesta, plin de sînge, s-a impus prin folosirea de arme egale cu ale celorlalți. Era totuși un cocoș jos pălăria. Lupta cinstit cu egalii săi, după reguli cocoșești. Cocoșul de la doamna Cazacu era un produs anormal, un produs nenatural, un fals creat de om. Te rog, mamă, să-l ții și pe acesta, săracul. Prin curte se plimba cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bagi, boșorogul dracului, țipă o nespălată cu bîrdihanul la gură. Îmi omori copilul, dobitocule! Nu el împingea gogoașa aceea monstruoasă spre ușă. Alții o făceau, simțind un soi de plăcere diabolică. El abia se ținea pe picioare! Împins, îmbrîncit, cu pălăria căzută, intră în sala de audiență. Culmea ironiei, acolo mai erau cîțiva indivizi care țipau și amenințau. Mergem la București, hoții dracului! O să înfundați pușcăria. Pămîntul nostru... Dar n-aveți acte, rostește un funcționar dintr-un fel de prezidiu peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
roșii aspiră razele solare ca niște bureți. Doamne palide cască gura pentru puțin aer, cardiaci congestionați la față stau la umbra fierbinte a unei pietre masive. Batiste șterg transpirații, elevi care înjură în gînd insistența doamnei învățătoare. Eu apăs mereu pălăria de soare din pai românesc și urc metodic scări spre Templul lui Apollo. Nordici ca niște raci fierți zîmbesc tîmp oricărui întîlnit în cale. Oameni buni, ei își împărtășesc bucuria clipei tuturor. Hei, mă salută un suedez de vîrsta mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o dojană românească? Mare dobitoc mai ești! mișc mărunt din buze. El îmi zîmbește a amabilitate. Răspund pervers: Totuși românii... or fi ei, dar nici chiar așa! Pun radioul în funcțiune în drum de la reședință spre ambasadă. Ritmul este jos pălăria. Dar cuvintele? Aud: ama me, mata me, agaligala. Orchestra se înfoaie și toboșește grozav. Cîntărețul iar țipă: ama me, mata me, agaligala. Din nou intră orchestra pe fir. O țin băieții așa un sfert de oră. I-aș îndeplini cîntărețului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o sticlă cu rom, ca să-și serbeze ziua. Ca de obicei, era transpirat tot tricoul său cel galben cu cuvîntul "sex" cu tot, și soarele îl cocea în creștetul capului. Era învățat și călit. Atunci a trecut turista aceea cu pălărie de paie și aparatul de fotografiat. Îmi permiteți să vă fac o fotografie? spuse ea rîzînd prietenos. Sigur, vă rog. Dar turista mai vrea o poză, de-a cuprinsa. Îl strînge lîngă ea și cu aceeași mînă îl mîngîie peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
insistă invizibilul Adrian. Culeg amărît fructele și chem un copil ca să ofer prada celor care au ratat "lovitura". Nu știu de ce, dar de atunci nu mă mai dau în vînt după fructele de mango. Doar Adrian cel invizibil știe de ce. Pălăria mexicană Căldură mare și, pe deasupra, și multă umezeală. Mîinile sînt umede, la fel și picioarele. Pînă sus. Pantalonii se lipesc de picioare. Uf, ce senzație neplăcută. Mă plimb fără țintă precisă prin tîrgul de lemne (chestii, sculpturi, mare artă!). Tarabe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
indigo, bastoane pentru pensionari, îmbrăcate cu plăcuțe de sidef, zorzoane pentru fete mai sărace, șepci, bluze, cutii pentru trabucuri, pipe, pantofi, spadă (de la peștele spadă) și mii de alte lucruri de care nu ai nevoie. La o tarabă, se vînd pălării din paie, lucrate stîngaci. Dar, pe soarele ăsta, care arde și dogorește ca un cuptor de la Reșița, o pălărie ar merge... Vă rog, o pălărie pentru mine... Imediat, spune veselă vînzătoarea. Îmi dă o pălărie s-o probez. Nu merge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pipe, pantofi, spadă (de la peștele spadă) și mii de alte lucruri de care nu ai nevoie. La o tarabă, se vînd pălării din paie, lucrate stîngaci. Dar, pe soarele ăsta, care arde și dogorește ca un cuptor de la Reșița, o pălărie ar merge... Vă rog, o pălărie pentru mine... Imediat, spune veselă vînzătoarea. Îmi dă o pălărie s-o probez. Nu merge nici pe vîrful capului. Se uită la țeasta mea și mă măsoară din ochi. Îmi dă alta, dar rezultatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și mii de alte lucruri de care nu ai nevoie. La o tarabă, se vînd pălării din paie, lucrate stîngaci. Dar, pe soarele ăsta, care arde și dogorește ca un cuptor de la Reșița, o pălărie ar merge... Vă rog, o pălărie pentru mine... Imediat, spune veselă vînzătoarea. Îmi dă o pălărie s-o probez. Nu merge nici pe vîrful capului. Se uită la țeasta mea și mă măsoară din ochi. Îmi dă alta, dar rezultatul este același. Femeia caută înfrigurată, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
La o tarabă, se vînd pălării din paie, lucrate stîngaci. Dar, pe soarele ăsta, care arde și dogorește ca un cuptor de la Reșița, o pălărie ar merge... Vă rog, o pălărie pentru mine... Imediat, spune veselă vînzătoarea. Îmi dă o pălărie s-o probez. Nu merge nici pe vîrful capului. Se uită la țeasta mea și mă măsoară din ochi. Îmi dă alta, dar rezultatul este același. Femeia caută înfrigurată, nu dorește să-i scape clientul. Scoate o pălărie din vîrful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dă o pălărie s-o probez. Nu merge nici pe vîrful capului. Se uită la țeasta mea și mă măsoară din ochi. Îmi dă alta, dar rezultatul este același. Femeia caută înfrigurată, nu dorește să-i scape clientul. Scoate o pălărie din vîrful unui clid mare. O pun pe cap. Se oferă și vînzătoarea s-o îndese. O apasă cu foc. Pălăria pîrîie pe la îmbinări, dar tot nu merge. Așteptați puțin, mă roagă politicos. Fuge la un alt vînzător de pălării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ochi. Îmi dă alta, dar rezultatul este același. Femeia caută înfrigurată, nu dorește să-i scape clientul. Scoate o pălărie din vîrful unui clid mare. O pun pe cap. Se oferă și vînzătoarea s-o îndese. O apasă cu foc. Pălăria pîrîie pe la îmbinări, dar tot nu merge. Așteptați puțin, mă roagă politicos. Fuge la un alt vînzător de pălării. Vorbesc între ei, caută și aleargă cu o pălărie în mînă. Aceasta este cea mai mare care se face în Cuba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pălărie din vîrful unui clid mare. O pun pe cap. Se oferă și vînzătoarea s-o îndese. O apasă cu foc. Pălăria pîrîie pe la îmbinări, dar tot nu merge. Așteptați puțin, mă roagă politicos. Fuge la un alt vînzător de pălării. Vorbesc între ei, caută și aleargă cu o pălărie în mînă. Aceasta este cea mai mare care se face în Cuba, spune cu un ton ciudos. O încerc, o îndesăm, o sucim și o răsucim, dar pălăria se dovedește a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]