14,286 matches
-
nu va fi ușor, însă simțeam că nu voi fi singură în acest demers, dorindu-mi ca prin ceea ce vom aduce în fața cititorului ... Citește mai mult Dintotdeauna am crezut în oameni și în prietenie. O să-mi spuneți că sunt un pic naivă, dar eu mă încăpățânez să cred în continuare în oameni adevărați și în prietenia sinceră și dezinteresată. Și-o să vă convingeți că este așa...Se întâmpla în februarie 2013, de-abia reușișem să cunosc o parte din diaspora română
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
nori de plumb peste nisip și pietre Din trupul lor țâșnesc vii arbalete De parc-ar scrie-a Cerului sentință Cu limbi de foc. Ce stranie mi-e iarna! În loc de fluturi albi pe coapsa-i fină Sau fulgi gingași din picuri de lumină Prin situri zei amorfi își sună goarna... Mă biciuie cu stropi mirați de ploaie Un vânt neiertător ce-și ia tainul De răvășire... și sporește chinul Când chiparoși în coama lui îndoaie. Pe țărmul mării, plini și ei
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Întunecați, bolnavi de neputințăPlâng nori de plumb peste nisip și pietreDin trupul lor țâșnesc vii arbaleteDe parc-ar scrie-a Cerului sentințăCu limbi de foc. Ce stranie mi-e iarna! În loc de fluturi albi pe coapsa-i finăSau fulgi gingași din picuri de luminăPrin situri zei amorfi își sună goarna...Mă biciuie cu stropi mirați de ploaieUn vânt neiertător ce-și ia tainulDe răvășire... și sporește chinulCând chiparoși în coama lui îndoaie.Pe țărmul mării, plini și ei de-ocară,Triști pescăruși
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Vreau toamna de-acasă ... cum aștept să-mi îmbrățișez toamna... toamna de-acasă, din munți știu sigur că „doamna” mă vrea și Doamne, cât se va bucura întâmpinându-mă-n ruginiul veșmânt cu trena mereu atârnată de-o stea cu picuri de sudoare pe frunți moții mei strânge-mi-vor mâna și-n jur, sigur, doar prospețime ce curge-va lin spre flămândul pământ domni-va Lumina de-a pururi cu sufletul meu în unime... mi-e dor de tine, toamnă
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
nu stânci dantelate pe ... Citește mai mult Vreau toamna de-acasă ...cum aștept să-mi îmbrățișez toamna...toamna de-acasă, din munțiștiu sigur că „doamna” mă vreași Doamne, cât se va bucuraîntâmpinându-mă-n ruginiul veșmântcu trena mereu atârnată de-o steacu picuri de sudoare pe frunțimoții mei strânge-mi-vor mânași-n jur, sigur, doar prospețimece curge-va linspre flămândul pământdomni-va Luminade-a pururicu sufletul meu în unime...mi-e dor de tine, toamnă de-acasăchiar și de vânturice spulberă frunze pe-aleide stropii de
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
la sat” (Lucian Blaga) Renaște, veșnicia, Prin porți de Paradis, Uniți în Simfonia Picturilor de vis... Pășim, smeriți, prin iarbă, Chemați de-un tainic glas, Ca inima să fiarbă Prin lacrimi pe obraz... Artiști cu dor de casă, Copii, un pic cărunți, La Parcova duioasă, Ne-mbățișăm tăcuți... Aici, la scumpa vatră A Casei Părintești, Trăim povestea sacră A vieții românești... Mai blânzi, mai grămăjoară, În jurul pâinii dulci, Reîntregim o Țară, Cu forța unei Rugi. Culorile nasc forme, Iar formele - culori, Adulmecăm
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
anunțat poliția. Eu am dat telefon în noaptea aceea. Speram să ajungeți la timp ca s-o prindeți. Apoi aș fi avut tot timpul să-i pun întrebări. Numai că din păcate acțiunea voastră a dat greș. Mă râcâia un pic exprimarea lui Eric Lord „două femei care iubesc același bărbat” și mă întrebam în sinea mea cât știe exact acest om despre trecutul lui Bruno și despre prezentul lui Conrad. - Mi-ați mărturisit tot? Tot ce s-a întâmplat, tot
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
să o faci bine, Să nu i se oprească timpu-n loc, În ochi să aibă iar priviri de foc, O viață-ntreagă s-o știu lângă mine. Și aș mai vrea o casă mititică, Așa s-avem și noi un pic de rost, De la o vreme, prea ne merge prost. Dar nu de lipsuri ne e nouă frică. -Dorințele fiindu-ți toate zise, Eu am să plec!... Și-ndat-a dispărut, Doar i-am trimis pe degete-un sărut Să-i mulțumesc de ce
PEȘTIȘORUL DE AUR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375257_a_376586]
-
Căci eu am fost aceea care-a vrut, Pe loc, să se transforme în om mare. Mic peștișor, ce ți-aș mai cere, oare? Sunt sigură că n-aș mai vrea nimic, Doar să-mi mai văd părinții câte-un pic, Când voi privi la razele de soare. Referință Bibliografică: PEȘTIȘORUL DE AUR / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1996, Anul VI, 18 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PEȘTIȘORUL DE AUR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375257_a_376586]
-
noi o găseam pe ea, ea ne găsea pe noi! Dar făcea asta numai dacă avea chef și era în dispoziție generoasă. Eu una nu cred c-ar fi lăsat-o inima să ne dezamăgească, fără se amuze măcar un pic pe seama ghiumbușlucurilor noastre de iezi abia scăpați din chingile iernii morocănoase. Veselia noastră zburdalnică, de copii puși pe șotii adăuga clopoțeilor albi, dar muți ai ghioceilor acel ceva care le mai lipsea: sonorul, clinchetul melodios. Am zis că ghioceii nu
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
anilor nouăzeci! Era evident că mai aveam mult de mers până să-i ajungem din urmă, mai exact un sfert de secol. Pe care l-am avut. De ce să nu admit că și ”tweenie România” are dreptul acum la un pic de lejeritate comodă, la fel ca ”tweenie Spania”, care își asuma nu demult moștenirea asupririi, ne-mai-încovoindu-se însă sub ea? Ce vreau eu să subliniez este că se iese din inerție, se pune puțin stavilă risipei grandomane. Chiar dacă ne mișcăm, din
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]
-
de tobă supradimensionată, fiartă în varză murată, după o rețetă păstrată și transmisă cu sfințenie din tată-n fiu. Nimeni din familie nu va uita vreodată catastrofa din anul în care un unchi neglijent și-a permis să improvizeze un pic, incluzând și usturoiul printre ingrediente. A fost un dezastru! Era, oricum, unchiul pe care unii dintre noi nu-l prea aveau la inimă. Delicioasa moagănă poate crea dependență. Îmi amintesc că unul dintre copiii din vecini, stabilit la oraș, când
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
se grăbește. În Piața Mică se șede la terase, se-adună prietenii pe la mese, salutându-se cochet cu un pupic pe obraz, mondeni ca răsfățații din anturajul „schicki-micky” münchenez. Parcă se știu toți, familiari cum sunt, de te simți un pic stingher printre ei. Dar nu durează mult confuzi până observi rapid că și pe tine te tratează la fel de lejer, în caz că intri-n vorbă cu ei. Chiar de nu-ți vine să li te alipești cu sufletul, parcă resimți recunoștință pentru că
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
ne poartă meticulos prin cartierele cu nume imperiale (terezian) sau mondene (hipodrom, ștrand), prin care clădirile odihnesc înconjurate de ziduri vechi, solide, inspirând stabilitate și ducând cu gândul la disciplina cazonă a nu tocmai rarelor cazărmi. Respirăm istorie și-un pic de cosmopolitism în orașul cu atâtea naționalități conlocuitoare, unde în loc de „alimentara”, „textile pentru copii” sau „magazin de mobilă” se mai spune ca acum cinzeci de ani „La Floașu”, „Ursulețul” sau „Dragoner”, chiar dacă ele au dispărut demult. Și iarăși mă duce
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
cu majuscule chiar și-n perioadele de crâncenă ermetizare a granițelor. Spre Sibiu s-a venit în valuri de pe vremea coloniștilor saxoni și s-a plecat la răstimpuri spre vestul aurit, fără teama de înstrăinare, orașul distribuindu-se generos, un pic peste tot. Fără pretenții de orgoliu rănit, fals patriotism sau teamă de dezrădăcinare, Sibiul așteaptă și nu poartă pică. Unde era să se ducă? Pentru că trenul sibian e cu dus-întors iar gara de domiciliu rămâne mereu aceeași. Călătorii Hermannstadtului îl
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
în lumea academică israeliană au fost sortite eșecului. Otto Starck s-a lovit de neînțelegerea și dezinteresul oamenilor, care nu vedeau „ceva practic” în preocupările sale întelectuale. Într-un rând i s-a spus că ar fi trezit, poate, un pic de interes dacă ar fi tradus poezie persană în limba ebraică. Dar el nu putea face acest lucru, deși învățase ebraica literară încă din România și acolo tradusese poezii ebraice clasice de Yehuda Halevi, Șlomo ibn Gabirol, Moșe ibn Ezra
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
realizăm că nimic din ceea ce ne-am propus nu s-a conturat așa cum ne-am dorit. Ce poate face fericit un om? Un zâmbet, un gest de susținere, aprecierea muncii lui, iubirea, un umăr pe care să-și lase un pic din nefericire, un moment de atenție din partea celorlalți, o floare, un cântec... Avem nevoie de atât de puțin ca să fim fericiți... Ce am realizat?! Am o familie. Am o casă. Am o mașină pe care o și conduc. Am un
SINGURĂTATE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372584_a_373913]
-
Ce aveți pe masa de lucru? Am o mulțime de gânduri, deocamdată. Aș vrea să-mi republic Alfabetul doamnelor, dar nu ca la prima ediție, ci împreună cu Alfabetul domnilor, care a apărut în revistă. Numai că trebuie să lucrez un pic la punerea lor în paralel. Apoi îmi doresc foarte mult să scriu o carte despre Ion Barbu și una despre Arghezi, mai ales că îi predau în fiecare an și-mi dau seama cât sunt de necesare. Mai ales la
INTERVIU CU D-NA IOANA PARVULESCU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372663_a_373992]
-
ușor, să știi...nu-mi e nici mie, Căci eu am fost milenii în gândurile tale... Iar dacă-s obosite, în ton de gri sau goale, Să nu te-nvinuiești...Așa a fost să fie. Eu am să mor un pic, nu mult... cât o mirare Și-am să mă nasc, albastră, sub cer de primăvară, Tu să nu lași uitarea de mine să te doară, Să-ți primenești un gând cu flori de neuitare. Referință Bibliografică: FLORI DE NEUITARE / Silvia
FLORI DE NEUITARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372686_a_374015]
-
în picioare! Atitudinea comunistă continuată și astăzi " a câștigat" ceva însă mult mai important rămâne sensul romantic al poeziei! "Lupta, acțiunea de spălare a creierului", continuă! Acum românii sunt liberi! Pot avea o opinie proprie, un gust propriu. Desigur, un pic de obiectivitate este necesară, măcar atâta cât să ajungă pentru a citi "Dulcea Românie" a lui Eminescu, așa cum a scris-o el, adică nu în slujba comunismului ci ca un romantic entuziast al timpului sau. Tristețea însă nici macar nu este
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372688_a_374017]
-
am schimbat mai ieri prefixul, astăzi s-a mai dus un an, tâmplele-și arată timpul care s-a pierdut în van, nu mi-a fost bine, nici rău n-aș avea de ce mă plânge ăsta a fost timpul meu pic cu pic, viața se stinge, ce a fost mult a trecut a rămas ce e puțin, am, câștigat, am pierdut da-mi cinstesc viața cu-n vin. Referință Bibliografică: e ziua mea / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
E ZIUA MEA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372730_a_374059]
-
mai ieri prefixul, astăzi s-a mai dus un an, tâmplele-și arată timpul care s-a pierdut în van, nu mi-a fost bine, nici rău n-aș avea de ce mă plânge ăsta a fost timpul meu pic cu pic, viața se stinge, ce a fost mult a trecut a rămas ce e puțin, am, câștigat, am pierdut da-mi cinstesc viața cu-n vin. Referință Bibliografică: e ziua mea / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136, Anul
E ZIUA MEA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372730_a_374059]
-
ochii căprui, minionă și cu formele cam plinuțe pentru înălțimea ei, nu prea mult totuși sub cea a Anei. Era pentru prima dată la mare și văzând imensitatea întinderii de apă, s-a minunat ca un copil. Cum bătea un pic de vânt dinspre larg, îi plăcea să se joace aruncându-se în valuri, ținând-o pe Ana de mână să nu fie luată de curent. Primul contact cu apa a fost ca un fior, dar umezindu-și întregul corp, devenise
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
ea și să se încarce cu cei ce doreau o plimbare pe mare. Nu-i ducea prea departe, așa că revenea iar la mal după vreo cincisprezece minute. Ana privea nepăsătoare la cei de pe plaje. Văzând un bărbat care semăna un pic cu cel din vis, simți o străfulgerare și întreaga sa atenție se îndreptă spre el. Îl privea cu atâta intensitate, încât acesta involuntar întoarse capul spre ea iar privirile lor se întâlniră pentru câteva secunde. Oare ce și-or fi
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
Publicat în: Ediția nr. 1451 din 21 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ieri... Mergeam pe muchia vieții cu sufletul ciobit, Dezamăgirea-n mine anunța furtuna, Dar ochii,îndreptați spre orizontul infinit, Ca două perle-albastre, vibrau întruna. Azi... Afirm, fără nici un pic de tăgadă, Că lumea mea, pierdută dincolo de zare, Ce-ntr-o vreme evoca o anume depărtare, Nu vroia să fie doar o biată muritoare, Vroia să-și salveze a ei modestă onoare. Mâine... Sper să am sufletul pătruns de iubire
IRINA BBOTA de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372774_a_374103]