6,499 matches
-
este pomenit. Începutul rudiment al satului se afla pe atunci pe povârnișul care duce de pe platoul puțin ridicat și cu pantă puțin înclinată, din unghiul dintre râurile Siret și Suceava, spre lunca și apa Siretului, care curgea pe atunci pe la poalele platoului, dincoace de luncă, dovadă fiind brațele moarte și iazurile formate, ulterior modernizate în perioada comunistă. Bătrânii au transmis generațiilor că Biserica de lemn din Bănești a fost făcută chiar în mijlocul pădurii existentă pe atunci în acel loc, tăind lemnul
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
1316 m), Fundoaia (1150 m), Măgura Coșnei (1256 m), Făgețel (1255 m), Fărăoane (1715 m), Tarnița (1544 m), Vâlfa (1510 m). Rețeaua hidrografică este tributară râului Dorna, care are ca principali afluenți pâraiele Teșna si Coșna. Pârâul Teșna izvorăște de sub poalele muntelui Măgura Calului și străbate teritoriul comunei de la sud-vest spre nord-vest pe o distanță de cca 13 km, formând hotarul cu com. Poiana Stampei. Are ca principali afluenți pâraiele Cucureasa, Tebeleauca, Fundoaia. Pârâul Coșna (Coșnița) izvorăște de sub muntele Suhard, străbate
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
ale satului Dărmănești, în zona gării CFR. Pornind de la valea râului Suceava, relieful se înalță în pante domoale sau abrupte, ce despart terasele dealurilor. Astfel, satele Mărițeia Mică și Dănila sunt așezate pe terasa a treia a râului Suceava, la poalele dealului Gruni. Așezările Dărmănești și Mărițeia Mare pornesc de la prima terasă și urcă până la a treia și a patraterasă, fiind străjuite de Dealul Mare la sud-est și de dealul Gruni la vest, despărțite între ele de pârâul Hatnuța. In partea
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
de alte materiale nerezistente.clima zonei dominată de vânturi foarte puternice nu permite folosirea unor materiale slabe.biserica satului9cu hramul sfântă Parascheva) este declarată monument national.este o biserică mică cu o capacitate de maxim 60 de persoane așezată la poalele unui deal pe care urcă cimitirul satului.altarul bisericii care se păstrează neîntinat din cca1700 evidențiază icoane pictate cu armaturi de bronz.in biserică există doar două icoane prinse în perete9icoane noi0 restul fiind pictate direct pe sfinții pereti.o
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
Moldova-Sulița este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Benia și Moldova-Sulița (reședința). Comună Moldova-Sulița este situată în N-V Județului Suceava, la poalele Obcinilor Bucovinei, pe râul Moldova. Acest râu izvoraște chiar de pe teritoriul comunei, de sub Muntele Plai. Vecinii comunei Moldova-Sulița sunt comunele Breaza, Moldovița, Izvoarele Sucevei și Cârlibaba. Comună Moldova-Sulița se află la 45 km de orașul Câmpulung Moldovenesc, înspre granița cu
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
Poieni din județul Cluj, Transilvania, România. Aici se află ruinele unui castru român și a unei cetăți medievale. Localitatea este aflată la confluenta râului Crișul Repede cu râul Săcuieu (Hențu) (confluenta mai este numită local și "gură apelor"), totodată la poalele Muntelui Vlădeasa, cel mai apropiat oraș fiind Huedin. Legături cu exteriorul sunt asigurate prin drumul european E60, drumul național 128 care duce spre Săcuieu la sud și calea ferata (localitatea având gară). Pe teritoriul localității au fost descoperite în zona
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
o bătălie între Gheorghe Rákóczi al II-lea și turci, în urma căreia principele Transilvaniei a fost învins, murind la scurt timp din cauza rănilor suferite. În perioada interbelică Gilăul a fost localitatea de reședință a plășii Gilău. Gilăul este așezat la poalele nord-estice ale Munților Apuseni, la aproximativ 15 km vest de Cluj-Napoca. Comuna Gilău se învecinează cu comunele Baciu și Gârbău la nord, Florești la est, Săvădisla la sud-est, Măguri-Răcătău și Mărișel la sud și sud-vest, Căpușu Mare la vest. Conform
Comuna Gilău, Cluj () [Corola-website/Science/300331_a_301660]
-
Mănăstireni (în , în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Ardeova, Bedeciu, Bica, Dretea, Mănăstireni (reședința) și Mănășturu Românesc. Este situată la poalele de nord ale Munților Gilău, pe cursul superior al râului Căpuș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mănăstireni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
Jos (în ; denumirea veche rom. "Petridul de Jos") este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Crăești, Deleni, Livada, Petreștii de Jos (reședința), Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus și Plaiuri. Este situată în Depresiunea Petrești, la poalele Culmii Hășdate a munților Petridului din cadrul munților Trascăului, pe râul Hășdate. Se află la 40 km de Cluj-Napoca și 14 km de Turda. Comuna se compune din satele Petreștii de Jos, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Crăești, Deleni, Livada
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
este un sat în comuna Poieni din județul Cluj, Transilvania, România. în primele documente, localitatea Morlaca este amintită că Marothlak - 1493, Possesiones Marothonlak - 1519, Marothlaka - 1666 sau Marothacz - 1762. În privința numelui localității, există mai multe opinii. Localitatea este situată la poalele Muntelui Vlădeasa, în zona de contact dintre Depresiunea Huedin și Munții Apuseni, respectiv masivul Vlădeasa. „Hotarul Morlăcii se-ntinde pe văi când mai înguste, cănd mai largi (Valea Popii, Valea mare, Răuroasa și cea mai întinsă - Valea Calații), întrerupte de
Morlaca, Cluj () [Corola-website/Science/300342_a_301671]
-
în comună, "Târgul Secerii" (16 august) și "Jocul de pe Câmpie" (în prima duminică a lunii septembrie) ce atrag numeroși vizitatori. De remarcat"lacul" din ZORENII DE VALE, un lac foarte vechi si in acelasi timp foarte frumos . Este asezat la poalele dealului Cionca si Valea Rosieni. Părinții celebrului atlet sunt din Aruncuta {mama acestuia s-a născut în Aruncuta, numele de fată fiind Sărmășan Susana și a locuit pe actualul amplasament al casei de la nr. 312, fam.Tușa Ilie}, iar tatăl
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
precipitațiilor la altitudinea de 1000 metri ce depășește 1400 mm, media termică anuală fiind în jur de 3-4 °C. Clima munților Vlădeasa și Gilău este tipică de munte, în general rece și umedă pe culmile înalte, cu atenuare treptată spre poale. Etajarea pe verticală se manifestă în toți factorii determinanți ai climei. Precipitațiile sunt abundente din cauza vântului dominant de vest care vine încărcat cu vapori de apă depuși pe prima stavilă întâlnită în cale, Munții Apuseni. Așa se face că aici
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
Scrind-Frăsinet este un sat în comuna Mărgău din județul Cluj, Transilvania, România. Localitatea Frăsinet este situată în județul Cluj, la poalele Munților Vlădeasa (1836 m), fiind localitate componentă a comunei Mărgău. Accesul în localitate se realizează dinspre Cluj Napoca și Oradea pe DN1 (E60), în dreptul localității Huedin, urmând DJ108C prin localitățile Călata, Buteni și Mărgău. Un alt punct de acces îl reprezintă
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
figurat cu statut de comună în raionul Turda, județul Cluj. Numele istorice ale localității: Pe locul numit „Măzăriște“, la dreapta drumului ce iese din sat {drumul de la "Șură", spre Aruncuta }, pe o terasă, există o așezare din epoca romană. La poalele dealului „Cuntenit“ sau „Hodaie“, situat la aproximativ 2 km sud de sat, s-a descoperit și apoi s-a cercetat sistematic, între anii 1956-1961, un cimitir mai vechi al satului. S-au dezvelit, în total, 189 de morminte, la care
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, pe valea omonimă. Localitatea Brețcu este situată pe valea cu același nume, la poalele Munților Nemira și Vrancei, pe drumul european E574 și DN11, Târgu Secuiesc - Bacău, la intrarea în pasul Oituz, la o altitudine de 600 m. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul vremii pe teritoriul satului au demonstrat existența omului aici încă
Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/300373_a_301702]
-
au demonstrat existența omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel, în pasul Oituz s-a descoperit un vârf de lance de bronz, iar în albia pârâului Brețcu un topor de piatră aparținând culturii "Coțofeni". Pe o terasă de la poalele dealului Stejar în nord-vestul satului, în locul numit "Cetate", se găsește castrul roman Angustia, construit în anul 102, de pământ cu palisadă, apoi reclădit în piatră, cu porțile pe cele patru laturi flancate de turnuri patrulatere și turnuri rotunde de luptă
Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/300373_a_301702]
-
Harale ( în maghiară "Haraly" ) este un sat în comuna Ghelința din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, la poalele vestice ale munților Vrancei, la o distanță de 13 km sud-est de municipiul Târgu Secuiesc. În satul Harale există o biserică romano-catolică construită în secolul al XV-lea și lărgită în anul 1796 în stil baroc. În 1865 biserica a
Harale, Covasna () [Corola-website/Science/300377_a_301706]
-
Bodoc este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Localitatea Bodoc este situată la poalele Munților Bodoc, la o altitudine de 544 m. pe malul stâng al Oltului, în apropierea DN12, ce leagă municipiul Sfântu Gheorghe de Miercurea Ciuc. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Cercetările arheologice desfășurate pe teritoriul acestui sat au descoperit urme
Bodoc, Covasna () [Corola-website/Science/300372_a_301701]
-
Cernat (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de central-estică a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, la poalele estice ale Munților Bodoc. Localitatea Cernat este situată în partea de vest a bazinului Tărgu Secuiesc, pe cursul superior al râului Cernat, la o altitudine de 565 m. pe DN11, Brașov - Târgu Secuiesc - Onești. Prima atestare documentară datează din anul
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
Olteni (, ) este un sat în comuna Bodoc din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea central-nordică a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe, aproape de Olt. Localitatea Olteni se află situată pe malul stâng al râului Olt, la poalele munților Bodocului, la o altitudine de 706 m. pe DN12, Brașov-Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Săpăturile arheologice făcute în anul 1910, pe malul stâng al Oltului, în locul numit "Cetatea Fetei", au descoperit o așezare de
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
(în ) este un sat ce aparține orașului Baraolt din județul Covasna, Transilvania, România. Se află la poalele munților Harghita. Localitatea este cunoscută pentru izvoarele de ape minerale aflate acolo, exploatate de compania S. C S. R. L. În vatra satului Biborțeni, se află un zăcământ de apă minerală, în ulucul pârâului Baraolt. Din punct de vedere administrativ, satul aparține
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
de , pe DJ122. Această stație CFR este situată pe magistrala 300, între Brașov (la 49 km) și Sighișoara (la 79 km). În aceeași regiune, se află și secțiile de îmbuteliere ale S.C Biborțeni S.R.L. Satul Biborțeni se află la poalele sudice ale Munților Baraolt, la limita geografică majoră ce desparte masivul Baraolt-la sud, de munții Harghitei de sud, înspre nord. Altitudinea localității este de cca. deasupra nivelului mării. Perimetrul zăcământului de apă minerală Biborțeni este limitat de: Munții Harghitei de
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
carbogazoase. Numele amintește de prezența brebilor (în maghiară "bibarcok") în zonă. Până la generalizarea denumirii de Biborțeni aplicată apelor minerale provenind din zăcământul omonim, la identificarea acestora s-au folosit două nume (mărci) distincte: BORHEGY era denumirea dată izvorului situat la poalele dealului Tirco, exploatarea acestuia durând până în 1949. Etimologic, denumirea însemna “din dealul vinului” (borhegy = dealul vinului în lb. maghiară). BARROS - izvorul cu acest nume se afla în incinta Secției Biborțeni 1 (secția veche). Acest nume i-a fost acordat în
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
lor este ocupat direct de etajul natural al pădurilor foioase spontane (fag, carpen, gorun, cer, stejar). Pe partea de nord a albiei, pe dealul Tirco se găsește un pinet artificial conținând speciile Pinus silvestris și Pinus nigra. În pădurea de la poalele Dealului Cetății trăiește o specie ocrotită: "Lilium martagon" din familia "Liliaceae". Vegetația prezentă are un efect protector adupra solului și subsolului, asigurând persistența regimului apelor freatice. Animalele sălbatice din Bazinul Baraolt sunt cele care există în mod obișnuit în relieful
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
Vâlcele (în maghiară: Elöpatak) este un sat în comuna cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în Munții Baraolt. Ape minerale. Localitatea Vâlcele este situată în partea sud-vestică a județului Covasna, la poalele sudice ale Munților Bodoc, la o altitudine de 590 m, pe DN13E, Sfântu Gheorghe - Vâlcele - Araci și este străbătută de pârâul Vâlcele. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului aduc dovezi materiale ale ale existenței unei locuiri încă din cele
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]