5,817 matches
-
nu declanșează crize dramatice, iar nucul „falnic”, simbol al unor „vremi de trai patriarhal”, întinde peste lucruri coroana-i protectoare. Câte o notă mai dinamică se consumă repede. Sfidând vifornița hibernală, la „orândă” domnește o suspectă „voie bună”, țăranii, inclusiv popa, jucând de „duduie sub ei pământul” (Veselie). Evocator elegiac al lăutarilor și cântăreț al pribegilor, I. e un precursor al lui O. Goga, superficial însă, lipsit de freamătul dinamic al acestuia. Variațiuni în manieră sentimentală de romanță, cobzarul „mândru cerșetor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
comun în ținutul siberian - din toate acestea eu nu am păstrat decât un crâmpei: Fiodor, cu rubașca bine călcată, cu cizmele lustruite, se îndrepta spre locul întâlnirii lor decisive. La câțiva pași în urma lui, grefierul său, un tânăr fiu de popă, conștient de gravitatea momentului, mergea încet ducând un enorm buchet de trandafiri. Un judecător al poporului, chiar și îndrăgostit, nu trebuia să semene cu un banal îndrăgostit de operetă. Charlotte îl vede de departe, înțelege imediat tâlcul punerii în scenă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu temă religioasă, cu lucrări realizate de elevii implicați În proiect; - sesiuni educaționale de informare În legătură cu problemele care apar la nivelul comunității; - campanii de sensibilizare, acțiuni cu caracter filantropic. În cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară, profesorii de religie Popa Cristina și Pr. Lupu George-Alexandru au inițiat proiecte de colaborare Între Școala Gimnazială Specială Constantin Păunescu - Iași, Centrul de plasament C.A. Rosetti, Biserica Sfântul Dumitru Misai, cu sediul În Iași, reprezentată de P.C. Pr. Prof. Univ. Dr. Teșu Ioan-Cristinel
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92324]
-
Nenumărate metamorfoze din același corpus mitologic, unele asociate apariției unor fenomene naturale, specii animale și vegetale sau forme de relief, sunt produsul blestemului: fratele incestuos și sora nefericită sunt transformați În Soare și Lună, morarul cel lacom În urs, un popă zgârcit În cârtiță, maștera cea rea În stâncă, fata nefericită În rândunică, salcie, ciocârlie sau floare. În plan ritual, blestemul este declanșat de câteva tipuri de actori sociali: mamele supărate de faptele copiilor, iubita părăsită, vracii sau babele care vor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pp. 221-226). Trimiterea Caloianului pe apă, Împreună cu cojile roșii ale ouălor de Paște ne duce cu gândul la legendele despre tărâmurile Blajinilor, deținători ai secretelor lumii chtoniene (A. Olteanu, 1998, pp. 28-30): Înainte de Înmormântare Însă, una dintre fete se face popă, alta dascăl, a treia duce steagul, adică o trestie cu o batistă albă În vârf, Înaintea popii, și iarăși alta sau și două duc sicriul sau scândura cu Caloianul, căruia Îi urmează celelalte cu lumânări aprinse, plângând și rostind următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din Telegrame, De închiriat și alte Momente axate pe redarea atmosferei domestice burgheze: Ce-a urmat după asta... uite... ne spune Cascarelli... punct cu punct. Capuleții și cu ăilalți s-au pupat... și pe urmă au făcut nuntă mare. Fiindcă popa Laurențiu spusese la toată lumea că i-a cununat în secret la biserică, s-au dus numai la primărie....[...] Pe urmă... după cununie... tinerii au luat casă cu chirie... ați fost la Verona... cum vine piața aici... în mâna stângă... casă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Popescu, madam Lefter Popescu, o damă naltă, subțirică, frumoasă, oacheșe, casele ale verzi cu geamlâc, care are o aluniță cu păr dasupra sprâncenii din stânga și se poartă la cap cu roșu?"127) și hipalaga, iar dintre "metasememe", oximoronul ("diavolul de popă", "curat murdar"). În concluzie, putem considera opera lui Caragiale drept un depozitar imens de exemple și contraexemple de scriere și vorbire corectă. Stilul său îngrijit, exact, concis și "potrivit" (Tudor Vianu) oricărei teme alese este evidențiat cel mai bine prin
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
uman nu face notă discordantă, ci se complace ambiantului perceput ca normal, i se integrează cu vădită desfătare: "Aci, sub umbrare improvizate pentru campania zaanalei, de o parte și de alta a șoselii fac chef negustorii, țăranii, soldați, bicicliști, mahalagioaice, popi etc, cu familia și copiii; mănâncă fleici, frigărui, mai ales cârnați și pastramă, și beau must, aspirând cu deliciu pe nas și pe gură mirosurile zaanalei și praful șoselii."112 Aceeași delectare, contrariantă pentru cititor, caracterizează îndeletnicirile, hobby-urile și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de stejar masiv, totdeauna strâns înfășurată în cerceafuri ude... O masă fără picioare, la mijloc, bazată pe calcule și probabilități, suportă un vas ce conține esența eternă a "lucrului în sine", un cățel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă (ardelenesc) ținând în mână o sintaxă și... 20 de bani bacșiș... Restul nu prezintă nici o importanță.120 Observăm că eclipsarea sensului se produce treptat, culminând cu aprecierile determinative ale "mesei", un termen care presupune o rapidă selecție mentală din cauza omonimiei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aceste așteptări. Astfel, "masa" nu e joasă, lată sau modernă etc., ci "bazată pe calcule și probabilități", "vasul" nu conține flori, ci "esența eternă a "lucrului în sine"", cățelul nu este unul, să zicem drăgălaș sau jucăuș, ci "de usturoi", "popa" nu ține în mână o candelă, ci "o sintaxă" și "20 de bani" nu ca pomană, ci ca "bacșiș" iar "restul", în loc să pună ordine în acest vălmășag de lucruri nesemnificative, "nu prezintă nici o importanță". Simpla alăturare irațională de termeni cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ceuca, în Evoluția formelor dramatice, Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 366. 9 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 55. 10 Jean-Paul Sartre, Situationes, vol. I, Gallimard, Paris, 1947, p. 116. 11 Gotthold Ephraim Lessing, Hamburgische Dramaturgie, 1767-1769, XXVIII, apud. Popa Marian, Comicologia, ed. cit., p. 14. 12 Johann Georg Sulzer, Allgemeine Theorie der schönen künste, Leipzig, 1971, apud. Popa Marian, Comicologia, ed. cit., p. 278. 13 Friedrich Dürrenmatt, Teaterprobleme, 1955, reprodus în Dialogul neîntrerupt al teatrului, vol. II, ed. cit
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
38; Mircea Popa, Spații africane, ST, 1976, 12; Popa, Dicț. lit. (1977), 222-223; Ilie Purcaru, „Subconștientul Veneției”, FLC, 1984, 49; Zaharia Sângeorzan, Veneția în oglinzile romanului, TR, 1986, 8; Constantin Cubleșan, „Thalassa”, TR, 1996, 7; Dicț. scriit. rom., II, 273-274; Popa, Ist. lit., II, 892-893. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
Adrian Popescu, „Din Marmația”, ST, 1978, 12; Lit. rom. cont., I, 730-731; Al. Andrițoiu, Demnitatea scrisului, LCF, 1984, 33; Artur Silvestri, Un sentiment exotic, CNT, 1986, 7; Grigurcu, Existența, 453; Ulici, Lit. rom., I, 146-148; Dicț. scriit. rom., II, 658-659; Popa, Ist. lit., II, 284. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
Lupta”, și unde discută strânsa legătură dintre politică și literatură, cu argumente luate din H. Taine, dar și cu altele din ideologia socialistă. Tot el publică versuri, inspirate din realitatea socială, și schițe, dintre care unele reluate în volumul Feciorul popei. Un articol despre naturalism și o severă, dar nedreaptă critică a poeziei lui Al. Macedonski, semnate Emil, îi aparțin, probabil, tot lui C. Mille. La partea literară sunt prezenți, de asemenea, Constantin C. Bacalbașa și Ioan Nădejde. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
noi ce facem și sclipuim de colo o coasă ruptă, de ici o cârceie de tânjală, mai un vătrar cu belciug, mai beșica cea de porc a mea, și, pe după toacă, ne pornim pe la case. Ș-o luăm noi de la popa Oșlobanu, tocmai din capul satului din sus, cu gând să umblăm tot satul... Când colo, popa tăia lemne la trunchi afară și, cum a văzut că ne așezăm la fereastră și ne pregătim de urat, a inceput a ne ocărî
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
mai un vătrar cu belciug, mai beșica cea de porc a mea, și, pe după toacă, ne pornim pe la case. Ș-o luăm noi de la popa Oșlobanu, tocmai din capul satului din sus, cu gând să umblăm tot satul... Când colo, popa tăia lemne la trunchi afară și, cum a văzut că ne așezăm la fereastră și ne pregătim de urat, a inceput a ne ocărî: - Deabia s-au culcat găinile, și voi ați început? Ia stați oleacă, blestemaților, să vă dau
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
ocărî: - Deabia s-au culcat găinile, și voi ați început? Ia stați oleacă, blestemaților, să vă dau eu! Noi, atunci, am pârlit-o la fugă. Iar el, zvârr! cu o scurtătură în urma 37 noastră, căci era om ursuz și pâclișit popa Oșlobanu. Și din spaima aceea, am fugit noi cam jumătate de sat înapoi, fără să avem când ii zice popii: Drele pe podele și bureți pe pereți, câte pene pe cucoși, atâția copii burduhoși, cum obișnuiesc a zice plugarii pe la
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
am pârlit-o la fugă. Iar el, zvârr! cu o scurtătură în urma 37 noastră, căci era om ursuz și pâclișit popa Oșlobanu. Și din spaima aceea, am fugit noi cam jumătate de sat înapoi, fără să avem când ii zice popii: Drele pe podele și bureți pe pereți, câte pene pe cucoși, atâția copii burduhoși, cum obișnuiesc a zice plugarii pe la casele ce nu-i primesc." Cerințe: 1. Explică cuvintele și expresiile date. 2. Formulează patru întrebări referitoare la conținutul fragmentului
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Al doilea suflu, 66-72; Dan Petrescu, Tentațiile anonimatului, București, 1990, 207-208; Negoițescu, Scriitori contemporani, 373-377; Poantă, Scriitori, 81-84; Ulici, Lit. rom., I, 151-154; Marius Robescu, PRA, II, 679-682; Dicț. analitic, II, 168-170; Milea, Sub semnul, 52-67; Manolescu, Lista, I, 289-294; Popa, Ist. lit., II, 511-513; Dicț. scriit. rom., IV, 74-75. M.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
Alexandru Ruja, „Este poate cel mai eficient atașat de presă străin de la Madrid”, MS, 1998, 1-2; Lovinescu, Unde scurte, II, 240-242; Popa, Reîntoarcerea, 54-66; Ion Cristofor, Aron Cotruș, exilatul, Cluj-Napoca, 1999; Dicț. analitic, II, 133-134, IV, 93-94; Dicț. esențial, 212-214; Popa, Ist. lit., I, 627-630; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 92-96; Cornelia Ștefănescu, Stăruința pe document, RL, 2003, 34; Manolescu, Enciclopedia, 203-209; Ion Cristofor, Aron Cotruș: între revoltă și rugăciune, Cluj-Napoca, 2003. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Cazara, slavofilul Feodor Feodorovici Carpinschi, „moldovenizantul” Alexandru Matveevici Vătruță, „cinicul” Ivan Nicolaevici Telega, „civilizatorul” baron August Milbrey von Pfälzer-Gröner zu Holstrom, hotelierul Gaspar Gasparovici Nazarian, cu rol de gazetă de informații a capitalei și a provinciei întregi, donjuanul conte Przewicki, popa Vasile Cociorvă, lăutarul evreu Lemeș, cârciumarul Aizic, doica Irina, vechilul Alexandru, vizitiul Dumitru ș.a., dar și prin comentarii sociologice. Carențelor de acest fel li se adaugă altele, din sfera lexicului, unde sunt frecvente rusisme, neologisme tehnice, cu efect de prețiozitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
St. Gencărău, „Eseuri despre folclor”, AAF, 1987; O. Kovacková, Tradicna formulka, „Philologica” (Bratislava), 1992, 151-155; Antoaneta Olteanu, „Poetică folclorică”, REF, 1998, 1-2; Marian Vasile, Din nou despre teoriile folclorice. Stereotipia, „Azi literar”, 1998, 76, 77; Datcu, Dicț. etnolog., II, 188-189; Popa, Ist. lit., II, 1152. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
la jumătatea fiecărei luni (regulat, scurt, frecvent). III. Persoanele/funcționarii/executorii 1. La Roma: pontifex, flamen-flaminica, augur, virgines Vestae, rex/regina sacrorum, XV-viri sacris faciundis; 2. Preoți: sacerdotes; administrator: magister/magistra; slujitor: minister/ministra; ajutor: camillus; cel care Înjunghia animalul: popa, victimarius; gardianul templului: aedituus; cântăreț: tibicen, psaltria. IV. Instrumentele (instrumentum, utensilia, sacra supellex) Iluminare: lumânări, făclii, lămpi cu ulei, focuri cu lemne; unelte pentru gătit, tacâmuri; instrumente de mâncat; obiecte de mobilier (scaune, bănci): tron; draperii (tapetae); casetă pentru oferte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
RMB, 1969, 7754; Leonida Neamțu, „Samsarul”, ST, 1976, 1; Emil Manu, „Samsarul”, „Pentru patrie”, 1976, 2; Valentin F. Mihăescu, „Samsarul”, LCF, 1976, 27; Ion Cocora, „Samsarul”, TR, 1976, 28; Olimpia Berca, „Samsarul”, O, 1976, 11; Dicț. scriit. rom., I, 243-244; Popa, Ist. lit., II, 1023-1024. A.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
vibrațiunile” inimii, împingându-l spre păcatul pe care nu ajunge să-l săvârșească. Puterea de neînvins a instinctului îi dă o surescitare învecinată cu sminteala. Luptându-se din greu cu propria senzualitate, idealistul Andronic, cel ce năzuise să fie un „popă reformator”, zbătându-se între căință și dorință, se prăvălește în marasmul unor trăiri haotice și impure. După sinuciderea, nemotivată, a Rahilei, degringolada lui se precipită spre un jalnic sfârșit. Dacă postura sentențios-cogitativă nu o prinde deloc pe autoare, târând confesiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]