7,894 matches
-
sunat fals. Am pus receptorul În furcă și am rămas acolo, În living, cu ochii țintă la telefon, până când a intrat mama să anunțe că ea și cu tata vor să ne facă cinste mie și lui Alex cu un prânz. — Ce s‑a Întâmplat, Andy? Și unde e Lily? Credeam că o să aibă și ea nevoie de ajutor pentru catrafusele ei, dar noi n‑o să stăm mult după ora trei. Vine Încoace? — Nu, i s‑a făcut, ăă, rău aseară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să se asigure că știi că au așteptat patru ore În fața clădirii, dar, Întrucât nu are portar, au fost nevoiți să plece. Vor Încerca din nou mâine. 9.15: A sunat domnul Samuels. Nu va putea fi găsit decât după prânz, dar dorește să‑ți reamintească de ședința cu părinții de astă‑seară de la Horace Mann. Ar dori să discute cu tine despre tema pentru acasă la istorie a Carolinei Înainte de ședință. Sună, te rog, după 2.00 p.m. dar Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
N‑o lăsa să te convingă că trebuie să discute cu mine, pentru că nu trebuie. Și vorbește și cu Miho și ai grijă să Înțeleagă bine ce flori vreau. Fă‑mi legătura cu Robert Isabell la un moment dat, Înainte de prânz, ca să discut cu el despre fețele de masă, cartonașele cu numele mesenilor și platourile pentru servit. Și cu fata aia de la Met, să văd când pot să trec pe la ei să mă asigur că toate sunt pregătite cum trebuie, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
spun că ea Îi roagă să Îmi cedeze mie rezervarea ei. Mare brânză. Miranda m‑a mai sunat o singură dată după ce Emily a plecat din birou - ca să‑mi spună că nu vine la birou decât a doua zi pe la prânz, dar că ar dori un exemplar din „ziarul“ În care citise articolul acela despre restaurant. Am avut prezența de spirit să o Întreb dacă Își amintește numele restaurantului sau al ziarului pe care Îl citise, dar asta a enervat‑o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
gât și umeri. Cred, a zis ea Încet, cu regret, că nu ai de ales, trebuie să Îi ceri să se exprime mai clar. — O, nu! Cum va reacționa? Emily, ca de obicei, nu mi‑a apreciat sarcasmul. — Vine pe la prânz. În locul tău, aș pregăti dinainte ce‑i spun, că nu o să fie Încântată dacă nu o să ai articolul ăla. Mai ales că ți l‑a cerut de aseară, a adăugat ea cu un zâmbet abia ascuns. Era vizibil Încântată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și, În sfârșit - În sfârșit! șaptesprezece, unde ușile s‑au deschis și ne‑am pomenit față În față cu un grup de asistenți de modă de la Runway, care porniseră să cumpere țigări, Cola light și grămada de ierburi care forma prânzul lor. Fiecare chip tânăr și frumos era mai panicat decât celălalt și mai să se calce‑n În picioare unul pe altul În graba frenetică de a se da la o parte din calea Mirandei. Au format o potecă exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
eu eram cea care va plăti. Plimbarea după cafea nu a durat decât câteva minute, pentru că era miezul zilei, așa că am simțit că‑mi pot permite să petrec câteva minute În plus sunându‑l pe Alex, care lua pauza de prânz exact la douăsprezece și jumătate. Din fericire, a răspuns la celular, așa că nu a fost nevoie să stau din nou de vorbă cu ceilalți profesori. — Bună, iubito, cum merge ziua de azi? Părea vesel nevoie mare, așa că eu mi‑am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Încântător. Ce s‑a Întâmplat, dragă? Monique zice că păreai disperată la telefon. — Disperată? Da, la naiba, bineînțeles că sunt disperată! Briget, cum ai putut să‑mi faci una ca asta? Biroul tău a făcut aranjamentele pentru nenorocitul ăsta de prânz și nimeni nu s‑a obosit să‑mi spună și mie nu numai că o să primească un premiu, dar că va trebui și să țină un discurs! — Andrea, liniștește‑te. Sunt sigură că ți‑am spus și... — Iar eu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ca femeia asta chiar să creadă că eu, asistenta secundară, se poate duce acolo și accepta un premiu pentru felul În care presa prezenintă moda! M‑am uitat disperată prin Încăpere să văd dacă mai era cineva de la Runway la prânzul cu pricina. De unde atâta baftă. M‑am prăbușit pe un scaun și m‑am gândit să o sun pe Emily sau pe Briget să le cer un sfat, sau să plec pur și simplu, dat fiind că Mirandei, evident, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mod perfect de a Încheia ceea ce fusese o zi binecuvântat de relaxată. Toată lumea lucra În locul meu, iar Miranda mă sunase și mă trezise din somn o singură dată - o singură dată! - ca să Îmi ceară să‑i fac o rezervare la prânz pentru a doua zi. Asta nu e prea rău, am gândit eu, În timp ce mâinile puternice ale femeii Îmi masau mușchii contorsionați și Încordați ai gâtului. Nu era rău deloc. Dar exact când să ațipesc din nou, a sunat, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
eu, care să apeleze la el pentru a primi Îndrumarea spirituală necesară. Am trecut În revistă numeroasele titluri și subtitluri și m‑am străduit să Înțeleg ceva din toate astea. Prezentări de modă: Pe timpul zilei Seara Mese oficiale: Mic dejun Prânz Relaxat (la hotel sau bistrouă Elegant (la Espadon, În hotelul Ritză Cină Relaxat (bistrou, sau cu mâncare adusă În camerăă Eleganță medie (restaurant bun, dineu relaxată Elegant (restaurantul Le Grand Vefour, dineu oficială Petreceri: Relaxat (mic dejun cu șampanie, ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
deja În birou, iar mama era În drum spre garaj când am coborât la parter. — ’ Neața, scumpo. N‑am știut că te‑ai trezit! Trebuie să fug. Am Întâlnire cu un elev la ora nouă. Avionul lui Jill e la prânz, așa că ar trebui să plece cât mai rapid, mai ales că o să fie oră de vârf. O să am celularul deschis, dacă se ivesc ceva probleme. Apropo, o să fiți acasă, tu sau Lily, la cină? — Nu știu sigur. Abia m‑am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mi‑a făcut viața iadul pe pământ tot anul acela cât am lucrat pentru ea și nici măcar n‑a fost nevoie pentru asta să schimb un singur cuvânt cu ea. Uite ce e, trebuie să mă duc acum la un prânz oficial, dar ce‑ar fi să stabilim o Întâlnire? Trebuie să vii să completezi formularele acelea și oricum mi‑ar face plăcere să te cunosc. Adu orice altceva care crezi că ar putea fi publicat În revista noastră. — Grozav. Nemaipomenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
scăzută. — Numai la asta te gîndești? — Da, cînd ești cu mine. Haiti! Făcu o mișcare laterală să evite gardul viu, apoi Își puse piciorul din nou jos. Începură să caute un loc În care să oprească mașina și să ia prînzul, și o apucară pe o potecă Între două lanuri, care ducea spre pădure. La Început, poteca păru În stare bună, dar cu cît Înaintau, cu atît devenea mai accidentată și mai Îngustă. Mașina se Înfunda În hîrtoape și se lovea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ceasul și-și muie mîna În apă. Îi simt cum mă ciupesc! Se ambalase ca un copil. SÎnt ca niște fete care te pupă! Cred că mîna mea-i un peștoi. Cred că le-a surîs norocul! — Cred că ești prînzul lor, Îi strigă Viv. O să-ți termine un deget, dacă nu ești atent. — Așa fac fetele, zise el, și aruncă o privire pofticioasă. — Genul de fete pe care le cunoști tu, poate. El se sculă și stropi cu apă. Viv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
capul, iar mușchii pieptului și gîtului se Încordară sub obrazul ei. Pasărea se năpustise asupra prăzii, dar acum se ridica fără nimic În gheare. Reggie se Întinse la loc. L-a pierdut. — Foarte bine. — E doar un alt fel de prînz. Are dreptul la bucățica lui de prînz, nu-i așa? — Dar e crud. El rîse. — Nu știam că ești atît de slabă de Înger. Uite, Încearcă din nou. Urmăriră pasărea o clipă, minunîndu-se de vigoarea ei, de salturile ei grațioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Încordară sub obrazul ei. Pasărea se năpustise asupra prăzii, dar acum se ridica fără nimic În gheare. Reggie se Întinse la loc. L-a pierdut. — Foarte bine. — E doar un alt fel de prînz. Are dreptul la bucățica lui de prînz, nu-i așa? — Dar e crud. El rîse. — Nu știam că ești atît de slabă de Înger. Uite, Încearcă din nou. Urmăriră pasărea o clipă, minunîndu-se de vigoarea ei, de salturile ei grațioase În jos și În sus. Apoi Viv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
limbă și În gît, dar Mickey o supraveghe pînă cînd termină de mîncat. — E bine acuma, doamnă? — Nu te-ai descurcat rău, zise Mickey, Îngustînd un ochi, arătînd din nou ca Șmercherul. Data viitoare o să-ți fac cinste cu un prînz. — Vrei să mă Îndopi. — Și de ce nu, mă rog? Ne-am face de cap o noapte, ne-am mai amesteca și noi În mulțime. Kay se cutremură În glumă. — Aș juca rolul scheletului la festinul ăla. Și În afară de asta - Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
tipa din Enfield o să ne facă probleme, din clipa În care a intrat pe ușă, spunea Viv, În timp ce pulveriza Vim pe cîrpa de șters. Așa sînt mereu, genul ăsta obraznic. Ea și Helen erau pe punctul de a-și lua prînzul la ieșirea de incendiu, cînd depistaseră urme de creion pe peretele toaletei. Una lungă și subțire Îți intră degrabă, Aia scurtă și mai groasă face Însă treabă! scrisese cineva pe vopseaua de deasupra suportului de prosop. O secundă, Helen nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
el, de parcă s-ar fi agățat de cuvînt, și urmărindu-i direcția privirii, chiar ridicîndu-și și schimbîndu-și direcția capului și pocnindu-și limba de buza inferioară, gînditor. Presupun că acum colega dumneavoastră nu-i disponibilă? — Regret, dar avem pauză de prînz acum, spuse Helen cu fermitate. — Da, desigur. Ați mai spus asta. Ce păcat, zise el pe un ton imprecis. Privea În continuare spre scări. Helen Întoarse o pagină a agendei. Dacă v-ați putea Întoarce mîine, să zicem la patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
În propria ei casă goală. — N-am prea mult timp, zise Viv scrutînd Oxford Street În sus și jos. — Ești foarte drăguță, Îi răspunse Fraser, că-mi acorzi chiar puținul timp pe care-l ai. Trecuse de ora șase. La prînz Îi spusese să revină, și se Întîlnise cu el În fața clădirii John Lewis, total avariată. Era neliniștită ca nu cumva Helen să fie Încă prin preajmă și să-i zărească, dar cînd o văzu cum privește nervos În jur, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Întinsă. Helen i-o lovi și o Îndepărtă. — Nu știam unde dracu’ ești! Nu puteai să-mi lași un bilet, măcar? — Nu mi-a trecut prin minte să-ți las un bilet. Nu-ți imaginezi, atunci cînd ieși să iei prînzul... Helen se năpusti la ea: — Prînzul? Deci nu ceaiul! Obrajii Îmbujorați ai Juliei deveniră și mai roz. Plecă fruntea și trecu pe lîngă Helen, ducîndu-se În dormitor. — Am spus prînz ca un exemplu. Pentru Dumnezeu! Nu te cred, zise Helen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
o Îndepărtă. — Nu știam unde dracu’ ești! Nu puteai să-mi lași un bilet, măcar? — Nu mi-a trecut prin minte să-ți las un bilet. Nu-ți imaginezi, atunci cînd ieși să iei prînzul... Helen se năpusti la ea: — Prînzul? Deci nu ceaiul! Obrajii Îmbujorați ai Juliei deveniră și mai roz. Plecă fruntea și trecu pe lîngă Helen, ducîndu-se În dormitor. — Am spus prînz ca un exemplu. Pentru Dumnezeu! Nu te cred, zise Helen urmînd-o. Cred că ai stat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
un bilet. Nu-ți imaginezi, atunci cînd ieși să iei prînzul... Helen se năpusti la ea: — Prînzul? Deci nu ceaiul! Obrajii Îmbujorați ai Juliei deveniră și mai roz. Plecă fruntea și trecu pe lîngă Helen, ducîndu-se În dormitor. — Am spus prînz ca un exemplu. Pentru Dumnezeu! Nu te cred, zise Helen urmînd-o. Cred că ai stat cu Ursula Waring toată ziua. Nici un răspuns. Ei, așa a fost? Julia se dusese la toaletă și-și luase o țigară. Sesizînd tonul agresiv al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
În toiul răbufnirii de furiei, la cuplul de la parter. Apoi continuă: Dacă se Întîmplă să mă Întîlnesc c-o femeie, să mă Împrietenesc cu cineva - Sfinte Dunmnezeule! Ieri m-a sunat Daphne Rees. M-a invitat la masă - la un prînz obișnuit! - și am refuzat-o, i-am spus că sînt prea ocupată, pentru că știam că tu Îți vei imagina tot soiul de lucruri. Phyllis Langdale mi-a scris acum o lună. Nu, nu știai asta, nu-i așa? Mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]