19,544 matches
-
în deșert în primele veacuri ale erei noastre, spune Cioran, aș fi făcut parte dintre călugării despre care se spune că, după o anumită vreme, «au obosit să-l caute pe Dumnezeu». / Nu mă satur să citesc despre pustnici, de preferință despre aceia care, cum s-a spus, au «obosit să-l caute pe Dumnezeu». Sunt obsedat de ratații Deșertului” (III, 397-398). Altundeva se vrea pustnic. „Sunt pustnici care au trăit treizeci, patruzeci de ani în acest exces de tăcere și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
bancare pe termen scurt sunt acele credite obținute de entitatea economică de la diverse instituții financiare, îndeosebi bănci, pentru o perioadă de maxim un an. Cea mai cunoscută modalitate de creditare pe termen scurt este reprezentată de linia de credit (de preferință confirmată)<footnote V. Andronache, Banca și operațiunile comerciale, Editura Universitară, București, 2006, p. 87. footnote>. Această modalitate de acordare a creditelor presupune efectuarea creditării fie prin cont curent, fie prin deschiderea unui cont separat de împrumut. Ea permite accesul clientului
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
organizațiile prin care se iau decizii publice, precum și consecințele lor, în opoziție cu deciziile autonome ale indivizilor; - consumul, investițiile și transferurile făcute de guvernare. Consumul și investițiile privesc mecanismele de alocare a resurselor și se leagă deci mai mult de preferințele cetățenilor-consumatori; transferurile privesc mecanismele de redistribuire a resurselor și depind de concepțiile dominante în societate despre echitate și dreptate socială; - producția de către stat a bunurilor: a) statul deține în proprietate mijloace de producție și produce direct unele bunuri; b) statul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
depinde atât de valoarea de piață a produsului, cât de stimulentele producătorului. Dunleavy și O’Leary (2002, p. 267) afirmă că extinderea influenței actorilor economici asupra politicilor guvernamentale poate conduce la schimbarea raportului dintre cerere și ofertă și la schimbarea preferințelor consumatorilor. Externalitățile 1 sunt costurile ce rezultă în urma interacțiunilor dintreanumiți actori și se răsfrâng asupra altor actori care nu participă la tranzacție. Cu alte cuvinte, externalitățile reprezintă costurile sociale ale tranzacțiilor private (Lipsey și Chrystal, 1999, p. 465). Absența drepturilor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
final al acțiunii sindicale de blocare a reformei a constat doar în alocarea unor sume mari de bani pentru protejarea unor domenii falimentare și pentru păstrarea locurilor de muncă ale unor muncitori care, în final, au fost disponibilizați 1. Satisfacerea preferințelor unor grupuri mai puternice are deseori efecte negative asupra celorlalte grupuri. Sindicatele fac presiuni asupra guvernului pentru mărirea veniturilor și ridicarea cuantumului ajutoarelor, ceea ce duce la necesitatea măririi taxelor și a impozitelor și impune costuri unor terțe categorii. șomajul, de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pe piața liberă. Modelul corporatist de organizare a intereselortc "Modelul corporatist de organizare a intereselor" Internalizarea efectelor acțiunii grupurilor de interese existente la nivel economic presupune existența unui model instituțional de cooperare și colaborare. Un model instituțional capabil să ajusteze preferințele și să elimine consecințele nefaste ale acțiunii publice a grupurilor de interese restrânse are în vedere apariția grupurilor de interese cuprinzătoare (Olson, 1999, pp. 77-80). Grupurile de interese cuprinzătoare pun bazele modelului corporatist de elaborare a politicilor publice. Modelul corporatist
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
parte a bugetului disponibil. Maximizarea bugetului va evolua până la un nivel optim intern al organizației, definit de raportul dintre nivelul creșterii bugetare și costurile asociate acestei acțiuni. Dificultatea de a adopta o strategie comportamentală de maximizare a bugetului constă în preferințele indivizilor privind componente diferite ale bugetelor. Dunleavy (1985, pp. 306-307) identifică trei tipuri de componente bugetare în funcție de care diferă beneficiile maximizării. Cele trei tipuri de bugete sunt: 1. bugetul de programe al organizației - este reprezentat de toate cheltuielile asupra cărora
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
birocrații de la vârful organizației sunt interesați de posibilitatea maximizării bugetului biroului. Bugetul de bază este cel ce poate oferi avantajele individuale pe care le doresc angajații, în timp ce bugetul de programe și bugetul biroului reprezintă posibilitatea extinderii influenței celor de la vârf. Preferințele celor de la bază pentru creșterile bugetului de bază se datorează faptului că funcțiile de utilitate pecuniare sunt valorizate mai mult de aceștia decât de cei de la vârf. Odată cu creșterea în rang, funcțiile de utilitate se mută spre status, prestigiu, patronaj
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de la vârf. Odată cu creșterea în rang, funcțiile de utilitate se mută spre status, prestigiu, patronaj și influență (Dunleavy, 1985, p. 320). Având în vedere dificultățile întâmpinate în procesul de maximizare a bugetului, birocrații vor acționa pentru a-șisatisface alte tipuri de preferințe. Dunleavy susține că strategia comportamentală a birocratului maximizator de utilitate se va orienta către remodelarea biroului (1985, p. 327). Remodelarea biroului constă în încercarea de a aduce biroul cât mai aproape de un nivel ideal, care să confere un status crescut
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
conduce la creșterea și mai rapidă a sectorului public. Conform lui Dunleavy (1985), creșterea sectorului public a fost posibilă prin apariția rețelelor în urma descentralizării unor agenții publice. Lupta pentru optimizarea activității biroului, pentru atingerea unui nivel ideal care să satisfacă preferințele birocraților conduce la fragmentarea agențiilor și la apariția unor noi birouri sau agenții subordonate. Creșterea sectorului public are loc, în afara nivelului central, prin apariția stimulentelor de creștere a administrației locale, a sistemelor descentralizate sau a agențiilor cvasiguvernamentale. * Extinderea instituțiilor birocratice
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
implicare a guvernului în activitățile economice. Dunleavy și O’Leary (2002, p. 120) consideră că o creștere a dimensiunii sectorului public este posibilă în condițiile în care procesul decizional al statului e coercitiv, noninteractiv, insensibil la preț și la semnalele preferințelor, ineficient organizat și fără conștiința costurilor. În momentul în care guvernul își centrează acțiunile spre activități de redistribuție, și nu pe activități de investiții care să ajute la sporirea productivității, apare o creștere a nevoii de resurse și, implicit, a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
prin plasarea controluluiîn afara birocrației și în interiorul comunității; măsurarea performanței agențiilor prin concentrarea asupra rezultatelor; ghidarea după scopuri, și nu după reguli și reglementări; redefinirea atitudinii față de clienți și oferirea unor alternative; prevenirea problemelor; încercarea de a economisi; descentralizarea autorității; preferința pentru mecanismele de piață; implicarea tuturor sectoarelor în vederea participării lor la rezolvarea problemelor comunității. Disfuncționalitățitc "Disfuncționalități" Implementaretc "Implementare" Deși există și voci - de obicei, ale practicienilor - care susțin contrariul, majoritatea celor preocupați de reformele sectorului public sunt de acord că
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ele vor lăsa un spațiu mai mic sau mai mare la discreția birocratului. Totuși, de multe ori, procesele administrației publice (legi, norme și proceduri) sunt respectate, dar rezultatele sunt nedrepte, de proastă calitate sau costisitoare. II. Teoriile pozitive pleacă de la preferințele personale ale birocraților în construirea unor modele privind comportamentul birocratic și pot fi corelate cu o definiție a corupției bazată pe piață. Aceste teorii afirmă că modul intern de funcționare a birocrației conduce, printre altele, la corupție. Astfel, comportamente precum
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ar putea fi așa de mari, încât nivelul de satisfacție oferit de imaginea casei renovate să fie mai mic decât cel al insatisfacției pe care o resimțim când constatăm nivelul resurselor pe care a trebuit să-l oferim în schimbul satisfacerii preferințelor noastre). În aceste condiții, în contextul delegării de către principal a responsabilității către agent, apare o situație de asimetrie informațională (Moe, 1984). Ea se manifestă, în cazul principalului, prin posibilitățile limitate de a stabili care este agentul cel mai potrivit pentru
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în sensul că el nu poate cunoaște după contractare toate informațiile cu privire la acțiunile agentului. Provocarea modelului principal-agent este identificarea în economia relației dintre principal și agent a modalităților de respectare a contractului, astfel încât riscul proliferării comportamentului oportunist al agentului în detrimentul preferințelor principalului să fie diminuat (în exemplul prezentat, aceasta s-ar traduce prin identificarea unor modalități prin care putem evita situațiile când zugravul ar încerca să reducă din costurile sale în detrimentul intereselor noastre privind renovarea casei într-un anumit fel). Acest
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de monitorizare a respectării prevederilor contractuale dintre agent și principal,dar există riscul ca ele să presupună un nivel ridicat de resurse. Eficiența măsurilor care urmează această strategie poate fi diminuată în cazurile în care există mai mulți principali, iar preferințele lor sunt diferite, fapt ce creează posibilitatea ca agentul să aibă un comportament oportunist; 2. strategii de tip alarmă de incendiu (fire alarms) - principalul alocă unei a treia părți sarcina de a identifica prin sondaj situațiile în care agenția își
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
relația dintre doi actori poate fi descrisă în termenii modelului principal-agent, în condițiile asumării anumitor presupoziții în ceea ce privește comportamentul lor. Astfel, se pornește de la premisa că individul, ca actor rațional, la fel ca în relațiile de tip economic, își urmează propriile preferințe și în relațiile pe care le are în cadrul unor activități politice sau administrative (Buchanan și Tullock, 1962). Actorul rațional urmărește în aceste relații, asemenea comportamentului pe piață, maximizarea profitului prin intermediul alegerilor pe care le face. Astfel,indiferent de contextul acțiunilor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
este interesat să atingă o stare considerată mai bună decât cea în care se afla înainte de efectuarea alegerii. Având în vedere această presupoziție referitoare la comportamentul actorului rațional, într-o relație contractuală, atât agentul, cât și principalul își urmăresc propriile preferințe. Vom aplica aceeași asumpție și în ceea ce privește relațiile dintre ședința de Guvern, SGG/CG și aparatul administrativ al ministerelor de linie și vom încerca să identificăm profilul acestui comportament maximizator. ședința de Guvern este un for politic în care se iau
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
aberant, o „eroare” în evoluția biologică a individului, cu consecințe ulterioare asupra vieții acestuia. Inversiunea sexuală este reprezentată prin „orientarea preferențială a unui individ către persoanele de același sex. Ea apare la pubertate și în adolescență, fiind caracterizată printr-o „preferință obiectuală” și o „conduită apotențială” (instinctivo-afectivăă considerată „nefirească” în raport cu „majoritatea statistică” populațională. Intersexualitatea este rezultatul unui „defect genetic” care are ca efect o „constituție psihosexuală” de factură ambiguă. Inversiunea sexuală este legată, în primul rând, de factori educaționali (modele negativeă
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
indivizi de același sex. Pentru A. Adler, în geneza homosexualității un rol important revine „angoaselor sexuale” față de partenerul de sex opus, rușinea de a nu reuși, eșecurile sexuale etc. Se remarcă, în mod special, rolul „primei experiențe sexuale” în orientarea „preferinței sexuale”, a „alegerii partenerului” și, nu în ultimul rând, al „inițierilor sexuale”. Se discută în mod egal și rolul conflictelor nevrotice în geneza homosexualității, eșecurile sentimentale, complexele de inferioritate etc. Un rol important revine „imaginii de sine”, precum și „identității (sexualeă
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
Societățile închise, rigide și conservatoare, în care controlul moral-religios și social-juridic al membrilor săi este strict și permanent, sexualitatea este și ea reprimată. În societățile închise, în care controlul conduitelor populației este strict normat și cenzurat, întâlnim, în ceea ce privește conduitele sexuale (preferință sexuală, comunicare în cuplu, obiectul și modalitatea de obținere a plăcerii etc.Ă, două aspecte: stigmatizarea și excluderea. Stigmatizarea este atât un act social-juridic, cât și unul moral-religios de segregare a persoanelor care, fiind diferite în raport cu normele morale și conduitele
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
cercetăm spre ce se îndreaptă poezia. Contemplarea noastră descoperă un fenomen de largă cuprindere și cu o varietate de manifestări. Este perioada ce se caracterizează prin atenția la cuvânt, la metafora legată în semnificații simbolice adânci și inedite; este perioada preferințelor stilistice, a senzațiilor de mister, rodul unei perceperi subiective a realității. În contextul perioadei 1970-1975 sunt reperabile cele două tendințe existente în faza incipientă și în prima perioadă: orientarea spre tradiție și descoperirea registrului liric specific secolului XX, prin asimilarea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nămețiți/ Noi, voievozii cei roși de furnici,/ sunători precum șerpii din negre orații." Latura livrescă a creației lui Dan Mutașcu este și mai bine, poate, reprezentată într-o culegere de mici dimensiuni, "Scrisori bizantine". Gustul poetului pentru rafinamente lexicale și preferința pentru termenii dintr-un registru pitoresc găsesc un teren prielnic în încercarea de reconstituire a ceea ce reprezintă pentru poet Bizanțul: "Nompeia Corint Petras Atena/ Negrepont/ Durazzo Avalona/ Corfu;/ pierdute sunt de o vreme lungă, cât o remușcare/ veștile de un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
după Ion Gheorghe, tocmai de Dumnezeu, care în jocurile sale prime și primordiale " Va suci capul lui Adam/ punându-l să ia mărul/ să ne poată da amândoura cu piciorul/ ce se vor rostogoli prin neant/ către un planet vacant". Preferința pentru anumiți sfinți: Dumitru, Gheorghe, Nicolaie, ca și în icoane, se datorează faptului că aceștia posedau puteri magice aduceau noroc, apărau împotriva bolilor, a trăsnetelor. În poezia "Bunavestire" apare un adevărat tablou medieval cu elemente de iconografie bizantină: "Și iată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în care apar poliedre regulate în construcția cărora apare Φ. * Se inițiază o discuție frontală: ce puteți spune despre faptul că Φ apare în aceste construcții? puneți în evidență legătura dintre matematică și celelalte domenii de activitate; cum se explică preferința pe care o arată ochiul pentru mărimile ale căror dimensiuni se află în raportul exprimat prin tăietura de aur? Ora a treia: Tema: Cunoașterea lui Φ: prezentarea cercetării Momentul de încălzire: 10 minute Se prezintă elevilor următoarea problemă: câte perechi
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]