KorAP: Find »[drukola/base=prezumție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...229 230 231 ...318 >

7,932 matches

Corola-website/Law/241334_a_242663

sau funcții în structurile și aparatul represiv al fostului regim totalitar comunist. Răspunderea juridică, indiferent de natura ei, este o răspundere preponderent individuală și există numai întemeiată pe fapte juridice și acte juridice săvârșite de o persoană, iar nu pe prezumții." ... b) "Legea lustrației este excesivă în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece nu permite individualizarea măsurii. Această lege instituie o prezumție de vinovăție și o adevărată sancțiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă și pe o culpabilizare generică, globală, făcută

DECIZIE nr. 308 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241334_a_242663]
o răspundere preponderent individuală și există numai întemeiată pe fapte juridice și acte juridice săvârșite de o persoană, iar nu pe prezumții." ... b) "Legea lustrației este excesivă în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece nu permite individualizarea măsurii. Această lege instituie o prezumție de vinovăție și o adevărată sancțiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă și pe o culpabilizare generică, globală, făcută pe criterii politice, ceea ce contravine principiilor statului de drept, ale ordinii de drept și prezumției de nevinovăție instituite prin

DECIZIE nr. 308 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241334_a_242663]
Această lege instituie o prezumție de vinovăție și o adevărată sancțiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă și pe o culpabilizare generică, globală, făcută pe criterii politice, ceea ce contravine principiilor statului de drept, ale ordinii de drept și prezumției de nevinovăție instituite prin art. 23 alin. (11) din Constituție. Chiar dacă legea criticată permite apelarea la justiție pentru justificarea interzicerii dreptului de a candida și de a fi ales în funcții și demnități, aceasta nu reglementează un mecanism adecvat în

DECIZIE nr. 308 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241334_a_242663]
Corola-website/Law/241346_a_242675

contencios administrativ și fiscal. Instanța a reținut că de aplicabilitatea dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 depinde soluționarea cererii de chemare în judecată, câtă vreme reclamanta susține că în speță ar fi vorba de o prezumție legală, conform căreia toate persoanele juridice sunt beneficiare ale serviciului de radiodifuziune, chiar dacă în concret unele dintre ele nu se bucură de acest serviciu. Așa fiind, e important de stabilit dacă art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 977

SENTINŢĂ CIVILĂ nr. 471 din 7 decembrie 2010 privind examinare excepţiei de nelegalitate a art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/241346_a_242675]
Corola-website/Law/241398_a_242727

Inspectoratul de Poliție al Județului Prahova. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale menționate încalcă art. 23 alin. (11) din Constituție. Astfel, utilizarea în cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 a noțiunii de "contravenient" determină încălcarea prezumției de nevinovăție, principiu înfrânt și prin aceea că textele de lege criticate instituie o prezumție legală absolută privind legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, stabilind în sarcina contravenientului obligația răsturnării probei, și nicidecum în sarcina agentului constatator care

DECIZIE nr. 236 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 29, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241398_a_242727]
dispozițiile legale menționate încalcă art. 23 alin. (11) din Constituție. Astfel, utilizarea în cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 a noțiunii de "contravenient" determină încălcarea prezumției de nevinovăție, principiu înfrânt și prin aceea că textele de lege criticate instituie o prezumție legală absolută privind legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, stabilind în sarcina contravenientului obligația răsturnării probei, și nicidecum în sarcina agentului constatator care a stabilit vinovăția. Totodată, susține că sunt încălcate și prevederile constituționale ale art. 73 alin

DECIZIE nr. 236 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 29, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241398_a_242727]
de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării." Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție, art. 73 alin. (3) lit. k) potrivit cărora domeniul contenciosului administrativ se reglementează prin lege organică și art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a pronunțat în numeroase cazuri asupra

DECIZIE nr. 236 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 29, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241398_a_242727]
490 din 6 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, statuând că utilizarea de către legiuitor a noțiunii de "contravenient" nu are semnificația înfrângerii prezumției de nevinovăție consacrate de art. 23 alin. (11) din Constituție. De asemenea, Curtea a reținut că din procedura de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ci, mai degrabă, exercitarea dreptului

DECIZIE nr. 236 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 29, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241398_a_242727]
în acest sens, prin Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, s-a statuat că "procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care

DECIZIE nr. 236 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 29, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241398_a_242727]
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, s-a statuat că "procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată

DECIZIE nr. 236 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 29, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241398_a_242727]
Corola-website/Law/241089_a_242418

încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 referitor la Accesul liber la justiție, art. 23 referitor la Libertatea individuală, art. 53 referitor la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Astfel, potrivit art. 5^2 din Codul de procedură penală prezumția de nevinovăție a unei persoane acuzate de săvârșirea unei fapte penale încetează la momentul stabilirii vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă. Or, norma constituțională a art. 23 alin. (11) impune o garanție mai largă pentru persoanele acuzate de săvârșirea

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
judecătorilor și procurorilor, derogând de la acestea. Tribunalul București - Secția a II-a penală opinează că excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 5^2 și art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală este întemeiată, deoarece acestea restrâng cadrul prezumției de nevinovăție, așa cum a fost ea înțeleasă de constituant, fiind lipsite de claritate și previzibilitate. Excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 248, 249 și art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 este întemeiată, deoarece aceste prevederi nu

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5^2 - Prezumția de nevinovăție și art. 263 alin. 1 - Cuprinsul rechizitoriului, ambele din Codul de procedură penală, art. 248, 249 și art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
penală este inadmisibilă și urmează a o respinge ca atare. 2. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5^2 din Codul de procedură penală, Curtea constată următoarele: Autorul excepției pornește de la premisa potrivit căreia textul legal criticat referitor la prezumția de nevinovăție are o redactare restrictivă în raport cu art. 23 alin. (11) din Constituție. Astfel, textul din Codul de procedură penală statuează că prezumția de nevinovăție încetează la momentul stabilirii vinovăției unei persoane printr-o hotărâre penală definitivă. Or, norma constituțională

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
procedură penală, Curtea constată următoarele: Autorul excepției pornește de la premisa potrivit căreia textul legal criticat referitor la prezumția de nevinovăție are o redactare restrictivă în raport cu art. 23 alin. (11) din Constituție. Astfel, textul din Codul de procedură penală statuează că prezumția de nevinovăție încetează la momentul stabilirii vinovăției unei persoane printr-o hotărâre penală definitivă. Or, norma constituțională de referință impune o garanție mai largă, deoarece prin sintagma "până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare" se prezumă existența unei trimiteri în

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
5^2 din Codul de procedură penală, "orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printro hotărâre penală definitivă." Din analiza logică a textului rezultă fără echivoc că, în absența unei hotărâri de condamnare, persoana în cauză beneficiază de prezumție. De altfel, prezumția consacrată nu are în vedere existența sau inexistența unor proceduri preliminare în funcție de care aceasta operează, ci are în vedere, pe de o parte, un termen până la care este activă, respectiv până la pronunțarea unei hotărâri penale definitive, și

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
Codul de procedură penală, "orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printro hotărâre penală definitivă." Din analiza logică a textului rezultă fără echivoc că, în absența unei hotărâri de condamnare, persoana în cauză beneficiază de prezumție. De altfel, prezumția consacrată nu are în vedere existența sau inexistența unor proceduri preliminare în funcție de care aceasta operează, ci are în vedere, pe de o parte, un termen până la care este activă, respectiv până la pronunțarea unei hotărâri penale definitive, și, pe de altă

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
este activă, respectiv până la pronunțarea unei hotărâri penale definitive, și, pe de altă parte, vizează dreptul inculpatului de a nu fi obligat să își probeze nevinovăția. Altfel spus, până la dovedirea vinovăției de către organele judiciare, învinuitul sau inculpatul este presupus inocent. Prezumția are deci caracter procesual, așa încât, atunci când sunt indicii sau chiar probe temeinice de vinovăție, cel învinuit continuă să beneficieze de această prezumție până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre definitivă de condamnare. Prin urmare, susținerea autorului potrivit căreia, în caz de

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
să își probeze nevinovăția. Altfel spus, până la dovedirea vinovăției de către organele judiciare, învinuitul sau inculpatul este presupus inocent. Prezumția are deci caracter procesual, așa încât, atunci când sunt indicii sau chiar probe temeinice de vinovăție, cel învinuit continuă să beneficieze de această prezumție până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre definitivă de condamnare. Prin urmare, susținerea autorului potrivit căreia, în caz de scoatere de sub urmărire penală ori de încetare a procesului penal, persoana cercetată este lipsită de prezumția de nevinovăție pentru simplul motiv că

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
învinuit continuă să beneficieze de această prezumție până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre definitivă de condamnare. Prin urmare, susținerea autorului potrivit căreia, în caz de scoatere de sub urmărire penală ori de încetare a procesului penal, persoana cercetată este lipsită de prezumția de nevinovăție pentru simplul motiv că nu s-a emis un act de inculpare, este neîntemeiată, deoarece în aceste situații nu mai poate fi pusă în discuție existența prezumției, câtă vreme s-a dispus în mod cert cu privire la nevinovăție. Împrejurarea

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
ori de încetare a procesului penal, persoana cercetată este lipsită de prezumția de nevinovăție pentru simplul motiv că nu s-a emis un act de inculpare, este neîntemeiată, deoarece în aceste situații nu mai poate fi pusă în discuție existența prezumției, câtă vreme s-a dispus în mod cert cu privire la nevinovăție. Împrejurarea că pot subzista suspiciuni, cu sau fără relevanță juridică, cu privire la vinovăția unei persoane cercetate, dar necondamnate pentru motiv că a intervenit amnistia, prescripția, retragerea plângerii prealabile ori o altă

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
Corola-website/Law/241128_a_242457

a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile: a) insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor; prezumția este relativă;". În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 53 alin. (1) și (2) - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 57 - Exercitarea drepturilor

DECIZIE nr. 137 din 21 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241128_a_242457]
controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 954 din 30 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, Curtea a statuat, cu privire la art. 3 pct. 1 lit. a), că acesta instituie o prezumție de insolvență pentru comerciantul debitor care nu stinge o datorie exigibilă după termenul de scadență. Instituirea acestei prezumții este justificată de necesitatea asigurării celerității în desfășurarea procedurii insolvenței, principiu recunoscut pentru desfășurarea raporturilor de drept comercial, cât și de nevoia

DECIZIE nr. 137 din 21 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241128_a_242457]
Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, Curtea a statuat, cu privire la art. 3 pct. 1 lit. a), că acesta instituie o prezumție de insolvență pentru comerciantul debitor care nu stinge o datorie exigibilă după termenul de scadență. Instituirea acestei prezumții este justificată de necesitatea asigurării celerității în desfășurarea procedurii insolvenței, principiu recunoscut pentru desfășurarea raporturilor de drept comercial, cât și de nevoia de a se evita obligația creditorului de a dovedi starea de insolvență, fapt ce ar fi imposibil în

DECIZIE nr. 137 din 21 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241128_a_242457]
nevoia de a se evita obligația creditorului de a dovedi starea de insolvență, fapt ce ar fi imposibil în condițiile în care acesta nu are acces la documentele debitorului și la datele privind disponibilitățile bănești ale acestuia. Cu toate acestea, prezumția instituită de art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 nu are caracter absolut. Astfel, debitorul are posibilitatea, potrivit art. 33 alin. (2) din aceeași lege, să conteste existența stării de insolvență, dovedind că, în realitate, nu

DECIZIE nr. 137 din 21 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241128_a_242457]