7,041 matches
-
o înveselim, îi spuneam că n-are rost să plîngă după vacă și ea rîdea, ducîndu-și degetul la bărbie; cine să fi văzut în țărăncuța aceea pe doamna de acum?!... Știi că te-am visat ast-noapte? o întreb. Doamna profesoară mă pălmuise, iar tu mi-ai dat un prosop să mă șterg... Farmacista rîde. Rîde fericită: Asta înseamnă că ne-am gîndit unul la celălalt. Îmi spui unde o pot găsi? întreb eu în timp ce ea mai rîde. Nu-i nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
echilibra balanța dreptății?!..." Mă întorc și plec spre alimentara, s-o mai prind deschisă, altfel rămîn flămînd. Îmi voi cumpăra ceva de mîncare, apoi mă voi întoarce la farmacie, să mai discut cu Anișoara, să aflu cît mai multe despre profesoara de Istorie. Dar, oare, ce altceva mai mult aș putea afla?! Va fi numită în locul lui Amariei ăsta-i esențialul! Ar fi trebuit să bănuiesc asta de atunci, din ziua cînd am văzut-o acoperind marea cu privirea ei senină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
La o adică, toată comportarea mea se poate interpreta, ei și?! Asta contează?! Am pornit separatorul, am introdus munca în acord global la filamente și le-am asigurat muncitorilor un spor de cinșpe-douăzeci la sută, asta contează!... La întîlnirea cu profesoara de Istorie voi avea cu ce mă prezenta; plus tot ce am scris pînă acum: adevărul vieții mele; "adevărul este întotdeauna revoluționar", spunea Antonio Gramsci... Dar mai important este că mă simt mîndu de mine însumi cînd mă gîndesc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu s-a născut pe 28 februarie 1887 la Crușeț, în apropiere de Craiova, într-o familie aparținând micii boierimi. A studiat la Paris, apoi a devenit profesoară și ulterior inspectoare generală de limba franceză. Între anii 1916 și 1934 a fost căsătorită cu criticul literar E. Lovinescu, cu care a avut un singur copil, pe Monica Lovinescu. Din 1947, când Monica Lovinescu a plecat la Paris cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
un jurnal de tinerețe, azi dispărut, ilustrat de Pica Dona, fiica lui Delavrancea; se mai știe că în 1912, la vârsta de 25 de ani, făcea studii la Paris, oraș de care s-a îndrăgostit iremediabil, că a devenit apoi profesoară de limba franceză și că pe E. Lovinescu l-a cunoscut la Biblioteca Academiei. S-au căsătorit în 1916, când ea avea 29 de ani, iar criticul 35. Aflăm din mărturisirile ei că l-a iubit și că a avut
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
faptul că această amiciție era doar latura minoră a relației dintre mamă și fiică. Mo nica Lovinescu a spus-o răspicat: „Era prietena mea cea mai bună de joc și de serios, dublul meu înnobilat, conștiința mea cea mai înaltă. Profesoara din ea nu glumea însă cu educația. Nu mă răsfăța, mă crea. Încrederea ei mă obliga să mă mențin, cât de cât, la înălțimea imaginii pe care și-o făurea despre mine“ (La apa Vavilonului, p. 17). Latura ma joră
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că voi auzi, că voi trăi, misterios, după moarte“. Precum personajele din tragedia antică, și-a presimțit permanent destinul, cu un fel de luciditate mai pre sus de logică. Am anticipat, însă, evenimentele. În 1947- 1948, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu era încă profesoară și membră a Partidului Social Democrat al lui Constantin Titel Petrescu; fusese transferată de la liceul „Regina Maria“ la o școală mun citorească unde era silită să predea matematica, zoologia, româna, istoria și geografia; se străduia să-și pă streze standardele
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a le putea comunica aceasta, in culpata i-a scris fiicei sale că «Ion (de la pseudonimul literar al lui Diaconescu Stelian: CaraIon [sic!]) se află tot acolo unde a mai fost în 1950», adică închis. Datorită atitudinii sale dușmănoase, fiind profesoară de limba franceză, inculpata a căutat să imprime o atitudine anticomunistă elevelor sale, îndemnându-le să nu participe la ședințele UTM, să nu ia cuvântul în adunări și să nu activeze pe tărâm politic. Atât în fața organelor de anchetă penală
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
am primit nimic de la tine! Duminecă Au plecat azi și familia Ioan (cu fetițele prietine cu Manola), Gigi Herek, o prietenă a Lisettei. Pe plaje, de acum încolo absolut nimeni cunoscut; plaja pustie, numai eu în bar că și două profesoare ce stau la adăpostul bărcii mele... Târziu, a străbătut plaja, pe lângă barca mea, Dandu Kirițescu, președinte acum al scriitorilor dramatici; în comitet e și Ticu. Aflu: intervenția lui Tanți. P. Cons. Cea mai bună și fastuoasă zi a lui sept
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Vin de la vot; o bucurie fără piedici. Dimineață de pri măvară românească, cu statornice urme de iarnă. Totul a mers foarte bine, foarte ordonat, cu programe distractive: cântece, dansuri și lozinci cântate - „Soarele noi vom vota, Trăiască Republica“, „Profesori și profesoare, să votăm pe mândrul Soare!“, „Din inimă să muncim, Republica s’o întărim“. II Sabine mi-a telefonat o dată, în cursul săptămânii, ca să mă întrebe dacă ți-am trimis scrisoarea ei. Mi-a propus, ca să-mi pot începe actele, să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Așa că toată partea asta de bibliotecă (și la început aleseseră tot ce era mai bun din ea) a trebuit semnată peste noapte; clacă de semnături: Rodica, Lucy, Lila, care m-a ajutat mult să salvez aceste cărți, și fosta ta profesoară de la N[otre] D[ame] [de Sion]. Dar a doua zi dimineața, marți, între 9 și 3, orele tragice s-au succedat nemilos. Cozile de topor aruncau cărțile de pe rafturi, așa încât sub arcadă s-a format o moviliță care semăna
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
păcate, sunt mult prea stupidă: lumea din jur mă îngheța și am pierdut jumătate din bucuria estetică și din acuitatea amintirii pe care venisem să le caut. Iarăși m-a văzut mitropolitul Craiovei și m-a binecuvântat. Am întâlnit o profesoară de la R[egina] M[aria]. Ea m-a condus la tramvai și am venit în fuga mare să-ți scriu. [...] Crăciunul, 1950, luni [...] Haide, haide, o să trebuiască să mă apăr de greieri, de greierii mei negri care vor să înlocuiască
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
În fața mea, radioasă, se află Eileen Morgan. Ea este cea care mi-a făcut turul de onoare al etajului când m-am înregistrat aici. Este o tipă în vârstă cu părul prins într-un coc elegant, și-mi amintește de profesoara de balet pe care o aveam când eram mică. — Bună, Eileen, spun. Ce faci? — Bine. Am vești bune pentru tine! — Vești bune? spun cu un aer tâmp. Nu-mi aduc aminte de când n-am mai auzit o veste bună. — Lista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
205. Léon Poliakov, Le Mythe Aryen. Essai sur les sources du racisme et des nationalismes, Éditions Complexe, Paris, 1987. 206. Gail Kligman, Nunta mortului. Ritual, poetică și cultură populară În Transilvania, Editura Polirom, Iași, 1998. Îi mulțumesc lui Gail Kligman - profesoară de sociologie și antropologie culturală la University of California (Los Angeles) - pentru informațiile și explicațiile pe care mi le-a dat privind imaginea evreului În mentalitatea tradițională a oamenilor din Maramureș. 207. Iuliu Zanne, Proverbele românilor, vol. VI, Editura Socec
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Inspectoratului general de siguranță Iași, se precizează că „la 12 aprilie a fost o întrunire publică în sala Oir Achaim la care au participat 300 evrei din toate stările sociale. Au vorbit profesori de la școala primară despre sionism și Meirovici profesoară la școala evreiască din oraș, despre rolul femeii evreice de a crește copii cu principii sioniste. Studentul Natansohn spune despre suferințele studenților evrei de la studenții creștini din cauza mișcărilor antisemite care sunt în creștere. La fel, într-o notă informativă adresată
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Marcel Giurgea. De aceea, îți mulțumesc că ai publicat și recenzia mea, care nu-i obiectează lui Neștian că nu [o] știe... pe „aia nouă”. Al D-tale, I. D. Lăudat P.S. știu că Doamna și Stăpîna D-tale e profesoară de limba română. Din amintire parcă rețin că pe vremea... aceea... de mult aveai o fetiță acum... poate studentă. Omagiile mele și pentru Dumnealor... </citation> (28) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”5.XII.1983”> Dragă domnule Călin, O
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
organizase „O Întrunire la care a fost o participație de 250-300 persoane, unde au luat cuvântul tovarășul Dubovitz dela CC, D-l Ministru Ralea, tov. candidat Bazga. Din partea CDE-ului au mai luat cuvântul D-l Avocat Faibiș, D-na profesoară Eugenia Herșcovici și Tov. Avocat Carniol”. O altă intervenție dibace În favoarea BPD-ului a avut loc pe 18 noiembrie când, „...Întâmplător, la un teatru care era În turneu la Huși, când sala era plină de evrei, am mijlocit ca Tov.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ei vreun ajutor pentru asistența evreiască. Comunitatea evreilor o duce greu și nu are cu ce face față asistenței tot din lipsă de fonduri”. Foarte grav fusese și faptul că „Școala evreiască din Huși nu are cu ce plăti salariile profesoarelor care nu au primit salariile pe câteva luni”. Țărănimea fălciană a fost evocată În contextul strict al bussines-ului astfel: „Județul nostru este un județ deficitar, țăranii au sărăcit, Își vând vitele pentru a cumpăra porumb și grâu, astfel că afacerile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
IULIANO, GHEORGHE (1841 - 1911), medic......... 167 J 51. JITARIU, IOAN (1921-1990), medic....................... 170 K 52. KONYA, S. CAROL (1875-1949), farmacist.............. 172 L 53. LEAHU, VICTOR (1949-2002), filolog................... 176 54. LEIBOVICI, MAX (1919-2000), medic.................... 178 55. LEVIȚCHI, EMILIA WANDA (1916 - 1964), profesoară și traducătoare...................................... 181 56. LIVADITTI, NICCOLO (1804-1858), pictor ............ 185 57. LUCINESCU, EUGEN (1901-1939), medic............... 187 58. LUPAȘCU, GHEORGHE (1947 - 2003), geograf....... 190 M 59. MANOILESCU, MIHAIL (1891-1950), inginer, economist și om politic......................................... 194 60. MANOLIU, EMANOIL (1855-1931), actor și publicist
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
246.STAVRI, GR. și MARICIUC, P., Anuar Centenar I.M.F. (1879-!979), Iași, p. 76,170 ARTICOLE: -LABA, ELISABETA, In memoriam.Conf. Dr. Max Leibovici, „Medicina Stomatologică”, Iulie - August, 2000, vol.4, nr. 4, p.90 LEVIȚCHI, EMILIA WANDA ( 1916 - 1964 ) PROFESOARĂ și TRADUCĂTOARE Emilia Wanda Levințchi a fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N. I. Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1916 - 1964 ) PROFESOARĂ și TRADUCĂTOARE Emilia Wanda Levințchi a fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N. I. Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație, o cercetătoare asiduă și o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916 în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în orașul Orhei, remarcânduse
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
o multiplă înzestrare intelectuală și artistică - desen, muzică, literatură. Studiile universitare le-a făcut la Facultatea de Litere din Iași, obținând, în 1939, licența în limba și literatura franceză, cu mențiunea „cum laude”. Timp de câțiva ani a funcționat ca profesoară în orașele Bălți și Tg. Neamț, perioadă în care și-a trecut și examenul de capacitate. În 1945 a fost numită, prin concurs, bibliotecară la Biblioteca de limbi slave a Universității din Iași, cadru în care cultura sa filologică și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
pe text și cu efortul de gândire personală. A condus, de asemenea, echipa de teatru a secției, organizată din inițiativa sa, întrucât considera că teatrul, ca artă a cuvântului îmbinată cu alte arte, este indispensabil în formarea viitorilor educatori. Ca profesoară, Emilia Wanda Levițchi s-a impus, la cele două secții, prin cursurile și seminariile de literatură pe care le-a predat după o concepție proprie. Într-o epocă ideologizantă, când opțiunea socială și politică a scriitorilor ocupa primul plan, ea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
poate fi considerată o adevărată deschizătoare de drumuri. A fost înmormântată la Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -POPA, I. N., Emilia - Wanda Levițchi, în „Analele Universității Al. I. Cuza”, 1984, fasc. 2, p. 249 -CANTEMIR, NATALIA, Emilia - Wanda Levițchi - profesoară și traducătoare, în vol. „80 de ani de slavistică la Universitatea din Iași ”, Centrul de multiplicare al Universității Al. I. Cuza din Iași, 1987, p. 297 - 305 -BUȚUREANU, SILVIA, Emilia Wanda Levițchi (1916 - 1964) profesoară și traducătoare; Iași, 2003, 2p
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
-CANTEMIR, NATALIA, Emilia - Wanda Levițchi - profesoară și traducătoare, în vol. „80 de ani de slavistică la Universitatea din Iași ”, Centrul de multiplicare al Universității Al. I. Cuza din Iași, 1987, p. 297 - 305 -BUȚUREANU, SILVIA, Emilia Wanda Levițchi (1916 - 1964) profesoară și traducătoare; Iași, 2003, 2p. mss (în arhiva autorului LIVADITTI, NICCOLÓ ( 1804 - 1858 ) PICTOR Face parte din categoria artiștilor străini care, în prima jumătate a secolului XIX, stabilindu-se temporar sau definitiv în Țările Române, au contribuit, prin activitatea lor
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]