6,870 matches
-
distonic), sindromul rigidității cerebrale. b) boli ale neuronului motor periferic: sechele poliomielitice; leziuni nervoase periferice; spina bifida; distrofii neuromusculare. II. Raportarea la perspectiva psihomotricității: 1. Conduitele neuromotorii - au ca substrat componentele neuromotorii ale psihomotricității, reprezentate de tonusul muscular și de reflexele neuromusculare; 2. Conduitele motrice de bază (instinctuale): a) coordonare dinamică segmentară: coordonarea membrelor superioare; coordonarea oculo-manuală; coordonarea ochi-mână-picior; motricitatea fină (precizie, abilități, etc.); ritmul mișcărilor segmentare; ritmul mișcărilor respiratorii (controlul respirației). b) coordonarea dinamică generală (are ca substrat locomoția): deprinderi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
el se întărește, își păstrează forma datorită razelor soarelui dar, mai ales, focului, oamenii sau gândit mai întâi să-l închine zeilor și au creat în lut primele imagini ale acestora. Și, atunci când a dispărut credința în zei, au rămas reflexe pe care le întâlnim în elemente reprezentative de olărit, legate de trăsăturile antropomorfe ale vaselor. A fost firesc să fie așa, orice materie sau tehnică nouă descoperită de oameni a fost mai întâi închinată zeilor, folosită în cultul lor, așa cum
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
subalpină printre firele de iarbă și sub pietre. l=12-16 mm. Primele 4 articole ale tarselor anterioare lățite, tarsele mediane fiind ușor lățite. -ab. nigrita Creutz. Corpul negru-unicolor. 3 Silpha tristis Illiger (granulata Thunb.) Negru, jumătatea anterioară a corpului prezintă reflexe metalice slabe. Al 2-lea articol antenal ceva mai lung decât articolul 3, iar articolul 8 este aproximativ la fel de lung cât articolele 9 și 10 luate împreună. Fruntea și clipeul prezintă o punctuație relativ deasă, iar vertexul are rugozități punctate
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Spence (rotundicollis Kelln.) Corpul mat, maroniu-negricios, cu capul negru și cu umerii elitrelor roșcat-maronii. Cea mai mare parte antenelor și picioarele roșcate, baza antenelor și palpii sunt galben-roșcate. Capul pubescent, pronotul are o pubescență galben-maronie, relativ deasă, iar elitrele prezintă reflexe albăstrui slabe si o pubescență cenușie, la baza elitrelor pubescența este mai deasă, de nuanță gălbuie. Capul are o punctuație fină și deasă. Antenele depășesc cu puțin baza pronotului, fiind prevăzute cu o măciucă alungită, ușor îngroșată. Al 3-lea
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
un tubercul mic. 4 Catops longulus Kellner (pilicornis Thoms.) Corpul alungit, negru, cu baza și vârful antenelor maronii, iar palpii, tibiile și tarsele au o nuanță roșcată. Capul și pronotul cu o pubescență deasă, galbenă sau galben-maronie, elitrele uneori cu reflexe albăstrui, prevăzute cu o pubescență gălbuie până la nivelul scutelului, spre umeri pubescența este mai fină, de culoare cenușie. Capul prezintă o punctuație fină și deasă. Antenele relativ alungite, ele depășesc evident baza pronotului. Al 3-lea articol antenal la fel de lung
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Se recunoaște ușor prin măciuca antenelor care este bine conturată, prin articolul 6 transvers, prin ultimul articol antenal relativ alungit, prin coloritul negru al corpului și prin pubescența lungă de nuanță întunecată. Negru, cu capul și pronotul maroniu-negricioase. Elitrele cu reflexe albăstrii slabe, sunt acoperite cu o pubescență fină, cenușiu-închisă. Baza antenelor și palpii castanii, iar picioarele sunt roșcat-maronii. Antenele scurte, ele nu depășesc baza pronotului. Al 3-lea articol antenal mai lung decât articolul 2, aproximativ la fel de lung cât următoarele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
de nuanță mai deschisă, cu măciuca întunecată. Articolul terminal al antenelor parțial sau total galben-roșcat. Uneori măciuca antenelor poate fi unicoloră. Picioarele maroniu-roșcate, adesea cu femurele negricioase. Capul și pronotul sunt acoperite cu o pubescență galben-maronie sau maronie. Elitrele cu reflexe albăstrui prevăzute cu o pubescență cenușiu închisă, extrem de fină, iar scutelul și umerii elitrelor au peri gălbui. Capul prezintă o pubescență fină și deasă. La ♀ antenele nu depășesc baza pronotului, la ♂ ele sunt ceva mai lungi, ușor îngroșate spre vârf
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mergea grăbit înainte, iar Maria îl urma, plină de curiozitate. După puțin timp, în aer se simți un minunat parfum de trandafiri și totul în preajma lor părea învăluit într-o blândă lumină trandafirie. Maria băgă de seamă că acesta era reflexul unei ape cu străluciri purpurii, ce curgea în valuri mici, roz-argintii, clipocind și murmurând melodii încântătoare. Pe această frumoasă apă ce se lățea tot mai mult, ca un lac întins, pluteau douăsprezece lebede strălucitoare, albe ca zăpada, cu salbe de
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
au Încercat să definească durerea. Unele Încercări au utilizat formule evazive, altele, negative. Se pare, În final, că durerea este un fenomen care face parte din acele experiențe personale nedefinibile. Sherrington o definește ca "un element psihic asociat cu un reflex imperativ de protecție" față de stimuli nociceptivi. Ne punem Întrebarea: ce fel de protecție? Intrinsecă sau extrinsecă? Este foarte cunoscut faptul că o durere violentă produce un stres dureros. Să fie acesta o formă de protecție sau este, În realitate, o
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
face prin răspuns fiziologic, psihologic (afectiv) și comportamental (somatomotor), implicând tot sistemul nervos. Mărimea reacției depinde de factori diverși: senzoriali, motivaționali, cognitivi, psihologici. Reacția la durere se traduce printr-un răspuns la durere care poate fi: imediat, involuntar, automat, prin reflex segmental sau suprasegmental, cu rolul de a menține homeostazia prin contracții sau spasmele musculaturii scheletice, reacții glandulare, vasomotorii, cardiovasculare și respiratorii, răspunsuri endocrine multiple; secundar, conștient, cortical, proporțional cu experiența emoțională a durerii, afectivitate, răspuns operant caracterizat prin exagerarea comportamentului
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cuvinte, agresiunea fizică a organismului, provocată de stimulări nociceptive, este capabilă să amenințe integritatea organismului. Senzația indusă de aceste stimulări este asimilată unei dureri acute: ea este, În acest caz, alerta care va determina o atitudine de autoapărare (ca În reflexul de retragere la o Înțepătură). Cunoașterea noțiunii de nocicepție este capitală pentru că ea reprezintă expresia periferică primară - prima durere. Tratamentele rapide, adaptate agresiunii, sunt eficace, putând stopa și modula transmiterea mesajului - durere (mesajul nociceptiv) către structurile centrale. În stări de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
neurogenică). Fibrele nervoase SP-ergice care sunt predominant nociceptive eliberează substanța P din terminațiile periferice În excitațiile de tip ortodromic și antidromic care determină vasodilatație și edem local prin creșterea permeabilității capilare. Reacțiile locale la stimulii periculoși, care nu depind de reflexele simpatice se explică tocmai prin eliberarea SP din terminațiile nervoase senzitive periferice (Chahl, 1983). Burgess și Perl au determinat pragul de activare al nociceptorilor monomodali, mecanoceptorilor, demonstrând că el depinde de calitatea stimulului mecanic. Excitațiile care nu produceau durere erau
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
perioadă de latență lungă râmâne sesizabilă, dovedind conservarea conductibilității În fibrele cele mai subțiri ale spectrului (fibre amielinice de tip C). La animale, În cazul stimulării unui nerv periferic cu ajutorul unui curent electric de intensitate progresivă, s-a observat că reflexele nociceptive — indicatorul direct al durerii — au loc numai cînd este atins pragul de excitație al fibrelor Aδ , iar dacă intensitatea stimulului crește și mai mult are loc și recrutarea fibrelor C, reflexele nociceptive devenind mai intense. Stimularea exclusivă a fibrelor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
electric de intensitate progresivă, s-a observat că reflexele nociceptive — indicatorul direct al durerii — au loc numai cînd este atins pragul de excitație al fibrelor Aδ , iar dacă intensitatea stimulului crește și mai mult are loc și recrutarea fibrelor C, reflexele nociceptive devenind mai intense. Stimularea exclusivă a fibrelor C amielinice la om, În condițiile blocării fibrelor mielinice, a arătat că o stimulare unică nu generează senzație, Însă dacă se sumează mai mulți stimuli (2-4/sec) apare o durere dificil de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
stimularea fibrelor A delta. Secționarea prin cordotomie a fibrelor Aδ determină perceperea unei senzații nedureroase, dar neplăcute. În ceea ce privește posibilele diferențe funcționale post-stimulare Între fibrele Aδ și C, cercetările par să indice că durerea condusă prin fibrele Aδ este Însoțită de reflexe de apărare de natură motorie (de ex. contracții musculare prezente În timpul fugii) și vegetativă (tahicardie, midriază, hiperglicemie, hipertemie), În timp ce stimularea fibrelor C determină fenomene ca bradicardia, vărsăturile, hipertensiunea. În fapt, fibrele Aδ și C nu sunt exclusiv algoconductoare, dovedindu-se
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
din fibre de calibru mic are organizare difuză, slab delimitată și dă caracterul dezagreabil al durerii traectul general medular este poziționat În interiorul fascicolului neospino-talamic fibrele fascicolului se termină În trei arii nervoase are rol mai mult În organizarea multietajată a reflexelor de apărare prezintă conexiuni de tip feed-back cu fascicolul neo-spino-talamic (NST) de inhibare reciprocă (predomină influența inhibitorie a NST asupra PST) Conexiunile realizate de tractul paleo-spino talamic (PST) cu nucleii trunchiului cerebral, talamusului, hipotalamusului și chiar cu sistemul limbic constituie
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
conduc la concentrarea agentului agresor Într-o arie tisulară determinată, În care se vor desfășura celelalte etape. Vasele din aria inflamației suferă următoarele modificări, interesând calibrul, viteza de circulație a sângelui și permeabilitatea parietală: vasoconstricție inițială, foarte scurtă, mediată simpaticoergic (reflex de axon?); vasodilatatie activă arteriolocapilară cu creșterea fluxului sanguin; stagnarea circulatorie capilară care permite marginalizarea plachetelor și leucocitelor, declanșarea reactivității plachetar-parietale de tip trombotic și instalarea hipoxiei intraluminale; creșterea permeabilității parietale vasculare, cu exsudarea de proteine În interstițiu, creșterea presiunii
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sânge În zona inflamației [131,132]. Patul arteriolo-capilaro-venular aflat sub controlul terminațiilor nervoase vegetative și al mediatorilor biochimici, vasoactivi suferă următoarele modificări interesând calibrul, tonusul, viteza de circulație a sângelui și permeabilitatea parietală: venuloconstrictie inițială, cu durată foarte scurtă (prin reflex de axon); relaxarea sfincterului arteriolar precapilar; scăderea tonusului vasoconstrictor adrenergic (mai puțin important decât vasodilatația activă); vasodilatația activă, Îndeosebi precapilară, urmată de cea venulară; stagnare circulatorie În patul capilar, favorizând marginalizarea celulară, hipoxia locală, reactivitatea plachetar-parietală, acțiunea mediatorilor biochimici cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
dar cu aplicarea inversă a sensului forțelor mecanice. Această tehnică este, În mod legal, permisa celor care nu sunt medici. Scopul este de a Îndepărta orice contracție dureroasă de origine vertebrală folosind o corecție neviolentă a deplasărilor nevertebrale, bazată pe reflexe prioceptive care permit În mod inconștient ajustarea contracțiilor musculare pentru mișcare și menținerea În posturile de echilibru. Exemple de exerciții Câteva exemple de exerciții (Fig. 5.1., 2,3,4,5) au fost ilustrate În ceea ce urmează. Exercițiul 1: Subiectul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de greutate și pentru a asigura coeziunea mecanică a diferiților segmenți corporali. Momentul forței acestor mușchi se opune vectorului gravitație la subiectul În poziție ortostatică. Așa după cum tonusul postural depinde de bucla proprioceptivă musculară, primul mecanism al regularizării posturii este reflexul de Întindere miotatică, care se opune oricărei alungiri musculare și din această cauză, oricărei devieri a poziției segmenților În raport cu postura inițială. Distribuirea tonusului postural este, de asemenea, sub dependența a o serie de reflexe, a căror scop este de a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
primul mecanism al regularizării posturii este reflexul de Întindere miotatică, care se opune oricărei alungiri musculare și din această cauză, oricărei devieri a poziției segmenților În raport cu postura inițială. Distribuirea tonusului postural este, de asemenea, sub dependența a o serie de reflexe, a căror scop este de a menține postura de referință sau de a o adapta la schimbările de poziție a unor segmenți corporali prin diferitele bucle reflexe vestibulocefalice ca și reacțiile de adaptare posturală (ex.: reflexe tonice vestibulare, reflexe tonice
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
adunând tot felul de lucruri de pe jos (colecționism), fără cea mai mică oboseală. Tulburări de sensibilitate. Sensibilitatea tactilă și termică diminuate. Frigul nu îl impresiona căci ieșea afară dezbrăcat chiar atunci când temperatura era foarte scăzută. Sensibilitatea mucoaselor diminuată. Vedere normală. Reflexul pupilelor la lumină și acomodație diminuat. Reflexele rotuliene de asemenea diminuate. Prezenta tulburări ale funcțiunilor organice, mânca tot felul de lucruri găsite pe jos, chiar lucruri murdare. Avea de asemenea tulburări sfincteriene sub formă de incontinență de urină și de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
colecționism), fără cea mai mică oboseală. Tulburări de sensibilitate. Sensibilitatea tactilă și termică diminuate. Frigul nu îl impresiona căci ieșea afară dezbrăcat chiar atunci când temperatura era foarte scăzută. Sensibilitatea mucoaselor diminuată. Vedere normală. Reflexul pupilelor la lumină și acomodație diminuat. Reflexele rotuliene de asemenea diminuate. Prezenta tulburări ale funcțiunilor organice, mânca tot felul de lucruri găsite pe jos, chiar lucruri murdare. Avea de asemenea tulburări sfincteriene sub formă de incontinență de urină și de materii fecale. Din partea sistemului circulator, cordul prezenta
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pune nici un moment sub semnul îndoielii; se îndoiseră, totuși, de acest diagnostic (cel puțin, metodic!) două consilii medicale, la Botoșani și Iași și medicii din Germania, iar în 1883, în Austria, la Oberdobling, Eminescu tot nu fusese tratat cu otrăvitorul reflex onomastic al zeului drumurilor și comerțului... Vom mai insista asupra câtorva concordanțe și neconcordanțe la doctorul Vineș. Mai întâi, este interesant de văzut cum a fost internat poetul. Dr. Vineș spune că „toate aceste acte au determinat pe prietenii săi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la fel de frapante precum cele din lexic, totuși schimbările lexicului, mai ales sub aspectul inventarului de împrumuturi și al acomodării "românești" a acestora, pot da indicii importante pentru direcțiile de evoluție flexionară. Nenumăratele schimbări din domeniul discursului au și ele diverse reflexe la nivel gramatical (precum frecvența neobișnuit de mare a unor forme și tipare sintactice, clișeizarea unor sintagme și a unor enunțuri; alunecări de sens și valori speciale ale unor forme și clase gramaticale; preferința pentru una/unul dintre formele și
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]