5,898 matches
-
imaginilor care oglindesc momente de la Congresul învățătorilor: iată-l pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la tribuna Congresului: iată-l pe B.P. Eșipov, conducătorul delegației sovietice, rostindu-și cuvântarea, iată aspecte din sala Congresului (...). Dar Flacăra nu este numai o revistă de reportaj șt ilustrațiuni. În coloanele ei întâlnești o seamă de materiale literare, originale și traduceri, care dovedesc același efort redacțional de participare efectivă în actualitate. În același număr al revistei Flacăra găsești numele Veronicăi Porumbacu semnând câteva file de jurnal întitulate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realizări ale oamenilor sovietici, constructori ai comunismului, succesele popoarelor din țările de democrație populară (...). Este limpede că, dat fiind specificul revistei, printre numeroasele mijloace de concretizare a obiectivelor pe care și le-a înscris în program, Flacăra utilizează cu precădere reportajul (...). Vrednic de luat în seamă este, alături de multe altele, reportajul semnat de Cornel Bozbici, în nr.6 al Flăcării. Este vorba de Cincisutistul. Autorul a izbutit să deseneze personalitatea stahanovistului Ștefan Lungu (...). E un merit incontestabil al colectivului redacțional al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
țările de democrație populară (...). Este limpede că, dat fiind specificul revistei, printre numeroasele mijloace de concretizare a obiectivelor pe care și le-a înscris în program, Flacăra utilizează cu precădere reportajul (...). Vrednic de luat în seamă este, alături de multe altele, reportajul semnat de Cornel Bozbici, în nr.6 al Flăcării. Este vorba de Cincisutistul. Autorul a izbutit să deseneze personalitatea stahanovistului Ștefan Lungu (...). E un merit incontestabil al colectivului redacțional al revistei Flacăra că a știut ilustra prezența în actualitate, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cornel Bozbici, în nr.6 al Flăcării. Este vorba de Cincisutistul. Autorul a izbutit să deseneze personalitatea stahanovistului Ștefan Lungu (...). E un merit incontestabil al colectivului redacțional al revistei Flacăra că a știut ilustra prezența în actualitate, nu numai prin reportaje, fotomontaje, dări scurte de seamă etc., ci și prin inserarea regulată de materiale literare propriu-zise (...); Zaharia Stancu (Dulăii, fragment de roman), Petru Dumitriu (Poveste adevărată). Eugen Jebeleanu (Râurile - închinată unirii Donului cu Volga), Veronica Porumbacu ( În drum spre Gelert - versuri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scurtă prezentare a fiecăreia dintre ele. Colecția Albina (E.S.P.L.A.) cuprinde până în prezent 34 volume, format mic, de buzunar, cu câte 32-64 pagini: trei dintre aceste volume cuprind versuri, una cuprinde teatru, iar celelalte toate, proză (schițe, nuvele și mai rar reportaje). Tematica volumelor acestei colecții este izvorâtă în cea mai mare parte din viața țărănimii muncitoare și anume o tematică strâns legată de actualitatea luptei de clasă în condițiile întemeierii gospodăriilor colective. Cu excepția volumului consacrat lui Caragiale - în care au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apărut lucrări literare în care bătălia ce se duce azi în satele noastre impresionează pe cititor, victoria câștigată de forțele înaintate îl convinge și-i deschide o largă perspectivă asupra victoriilor care vor veni. Ne referim la câteva nuvele și reportaje ca Dreptate de Petru Dumitriu, Întâmplări de pe Călmățui de Eusebiu Camilar, Putregaiul-așa cum este de V.Em. Galan, Vânt de primăvară de Gh. Cristea, Și-au împlinit datoria de Ioanchie Olteanu (...). Nuvela Dreptate reflectă astfel din plin lupta de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se contureze cu limpezime în cursul desfășurării faptelor (...). În ce constă principala cauză a reușitei acestor lucrări? În aceea că ele se bazează pe o bună, adâncită cunoaștere și înțelegere a problemelor de viață tratate (...). Nuvela lui Petru Dumitriu și reportajul lui Ioanichie Olteanu tratează problema colectărilor de cereale; în nuvela lui Gh. Cristea apar o întreagă serie de fapte relative la întrecerile de muncă desfășurate în gospodăriile colective, și la transformarea conștiinței țăranilor muncitori; reportajul lui Eusebiu Camilar aduce o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nuvela lui Petru Dumitriu și reportajul lui Ioanichie Olteanu tratează problema colectărilor de cereale; în nuvela lui Gh. Cristea apar o întreagă serie de fapte relative la întrecerile de muncă desfășurate în gospodăriile colective, și la transformarea conștiinței țăranilor muncitori; reportajul lui Eusebiu Camilar aduce o seamă de aspecte ale muncii într-o foarte mare gospodărie colectivă cum este gospodăria Grivița Roșie din comuna Însurăței (...). Nuvelele acestea aduc o contribuție de seamă și în zugrăvirea tipurilor de chiaburi și a uneltelor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Biță și alții sunt întruchipări vii, odioase ale dușmanului de clasă, imagini care impun cititorului necesitatea de a lupta pentru nimicirea lor, îl mobilizează la vigilență revoluționară. Nu vrem să spunem că aceste lucrări sunt cu totul lipsite de slăbiciuni. Reportajul lui Ioanichie Olteanu, de exemplu, ar fi câștigat dacă făcea și mai mult loc faptelor: nuvela lui Gh. Cristea e precipitată în final și restul sațului abia sugerat, abia schițat, puțin legat cu viața gospodăriei colective: Întâmplările de pe Călmățui ar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca și cum și-ar fi adus aminte, îmi spuse cu nepăsare: - Știi? Articolul... cred că o să-l duc mâine... La urma urmei, astă seară... cum să-ți spun...pare a fi mai răcoare!... - Valentin Silvestru, - Unul din oamenii de pe șantierul Canalului (Reportaj). În: Flacăra, nr. 21 (177), 24 mai, 1951 - Valentin Silvestru. - Un film documentar despre cei mai buni fii ai poporului nostru. Comuniștii. In: Contemporanul, nr.253 (32), 10 aug. 1951 51. Valentin Silvestru. - Studiul actualităților politice, factor de bază în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poetice în unele poezii de Victor Tulbure și N. Tăutu, de pildă, este un aspect al cenușiului din literatură (...). În cuvântul său, scriitorul Eusebiu CAMILAR a luat poziție autocritică față de gravele greșeli semnalate de Scânteia cu privire la conținutul ideologic greșit al reportajului Întâmplări de pe Călmățui (...). Ion MIHĂILEANU, abordând problema rămânerii în urmă a criticii literare față de cerințele vieții, a combătut poziția potrivnică dezvoltării literaturii și criticii noastre literare adoptată de Ion Vitner. Amintind că Ion Vitner, care se prevalează de cercetările sale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
orientare ideologică; un timp au rezistat, condiția era suficientă, dar rezultatele le știm, le-am înșirat până acum pe câteva sute de pagini. Petru Dumitriu a știut să-și valorifice cele două calități, una nativă, alta dobândită, scriind mult: proză, reportaj, comentarii, mereu prezent în publicațiile de marc tiraj, în viața obștei scriitoricești, pe piața cărții în țară și străinătate, în inima timpului său în care s-a implicat așa cum i se cerea: cu vigilență, pasiune și receptivitate. La sfârșitul anului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tipărite în culegerea Studii și conferințe cu prilejul centenarului I.L. Caragiale, E.S.P.L.A., 326p. În fine, sinteză a tuturor preocupărilor de valorificare marxist-leninistă a moștenirii literare este antologia Literatura noastră clasică. Studii literare din care, în acest an, apare primul volum. REPORTAJUL LITERAR: 1949-1953 Imaginea literaturii militante din această perioadă ar fi cu totul incompletă dacă n-am pomeni, fie chiar și numai în linii foarte generale, despre reportajul literar, această specie a publicisticii, care, prin uz și finalitate a fost repede
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Literatura noastră clasică. Studii literare din care, în acest an, apare primul volum. REPORTAJUL LITERAR: 1949-1953 Imaginea literaturii militante din această perioadă ar fi cu totul incompletă dacă n-am pomeni, fie chiar și numai în linii foarte generale, despre reportajul literar, această specie a publicisticii, care, prin uz și finalitate a fost repede asimilată literaturii noi; căci nimeni nu scria sau vorbea despre reportaj, ci numai despre reportaj literar. Dintre toate speciile practicate în epocă, reportajul literar și poemul corespundeau
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu totul incompletă dacă n-am pomeni, fie chiar și numai în linii foarte generale, despre reportajul literar, această specie a publicisticii, care, prin uz și finalitate a fost repede asimilată literaturii noi; căci nimeni nu scria sau vorbea despre reportaj, ci numai despre reportaj literar. Dintre toate speciile practicate în epocă, reportajul literar și poemul corespundeau în cel mai înalt grad condiției reflectării grandioase și grandilocvente a realului; nu întâmplător, după 1947 poemul și reportajul literar au făcut carieră, poate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
n-am pomeni, fie chiar și numai în linii foarte generale, despre reportajul literar, această specie a publicisticii, care, prin uz și finalitate a fost repede asimilată literaturii noi; căci nimeni nu scria sau vorbea despre reportaj, ci numai despre reportaj literar. Dintre toate speciile practicate în epocă, reportajul literar și poemul corespundeau în cel mai înalt grad condiției reflectării grandioase și grandilocvente a realului; nu întâmplător, după 1947 poemul și reportajul literar au făcut carieră, poate cea mai lungă și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
linii foarte generale, despre reportajul literar, această specie a publicisticii, care, prin uz și finalitate a fost repede asimilată literaturii noi; căci nimeni nu scria sau vorbea despre reportaj, ci numai despre reportaj literar. Dintre toate speciile practicate în epocă, reportajul literar și poemul corespundeau în cel mai înalt grad condiției reflectării grandioase și grandilocvente a realului; nu întâmplător, după 1947 poemul și reportajul literar au făcut carieră, poate cea mai lungă și răsunătoare carieră. Scânteia și România liberă, Contemporanul și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu scria sau vorbea despre reportaj, ci numai despre reportaj literar. Dintre toate speciile practicate în epocă, reportajul literar și poemul corespundeau în cel mai înalt grad condiției reflectării grandioase și grandilocvente a realului; nu întâmplător, după 1947 poemul și reportajul literar au făcut carieră, poate cea mai lungă și răsunătoare carieră. Scânteia și România liberă, Contemporanul și Flacăra dau cea mai elocventă fotografie a acestei perioade, prin reportaj; în coloane interminabile, în lungi și late cearceafuri de câte o pagină
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
reflectării grandioase și grandilocvente a realului; nu întâmplător, după 1947 poemul și reportajul literar au făcut carieră, poate cea mai lungă și răsunătoare carieră. Scânteia și România liberă, Contemporanul și Flacăra dau cea mai elocventă fotografie a acestei perioade, prin reportaj; în coloane interminabile, în lungi și late cearceafuri de câte o pagină sunt înfățișate „realist” dar și „literar”, prin reportaj, aspectele esențiale ale societății: întovărășirile agricole, gospodăriile agricole colective, șantiere, canal, hidrocentrale, uzine, comuniști, stahanoviști etc. Prioritățile tematice ale reportajului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lungă și răsunătoare carieră. Scânteia și România liberă, Contemporanul și Flacăra dau cea mai elocventă fotografie a acestei perioade, prin reportaj; în coloane interminabile, în lungi și late cearceafuri de câte o pagină sunt înfățișate „realist” dar și „literar”, prin reportaj, aspectele esențiale ale societății: întovărășirile agricole, gospodăriile agricole colective, șantiere, canal, hidrocentrale, uzine, comuniști, stahanoviști etc. Prioritățile tematice ale reportajului erau aceleași ca și ale literaturii noi; exigențele: aceleași; finalitatea, așijderea: armă de luptă, efect mobilizator, educativ. Dar literatura nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
reportaj; în coloane interminabile, în lungi și late cearceafuri de câte o pagină sunt înfățișate „realist” dar și „literar”, prin reportaj, aspectele esențiale ale societății: întovărășirile agricole, gospodăriile agricole colective, șantiere, canal, hidrocentrale, uzine, comuniști, stahanoviști etc. Prioritățile tematice ale reportajului erau aceleași ca și ale literaturii noi; exigențele: aceleași; finalitatea, așijderea: armă de luptă, efect mobilizator, educativ. Dar literatura nouă și reportajul mai aveau ceva în comun, ceva esențial și obligatoriu: cunoașterea realității, documentarea pe teren. Reporterii sunt, mai toți
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
esențiale ale societății: întovărășirile agricole, gospodăriile agricole colective, șantiere, canal, hidrocentrale, uzine, comuniști, stahanoviști etc. Prioritățile tematice ale reportajului erau aceleași ca și ale literaturii noi; exigențele: aceleași; finalitatea, așijderea: armă de luptă, efect mobilizator, educativ. Dar literatura nouă și reportajul mai aveau ceva în comun, ceva esențial și obligatoriu: cunoașterea realității, documentarea pe teren. Reporterii sunt, mai toți, scriitori; alții au devenit scriitori, practicând reportajul. Dintre reporterii fruntași, crescuți la școala gazetărească a Scânteii amintim câțiva: Petru Dumitriu, Dan Deșliu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noi; exigențele: aceleași; finalitatea, așijderea: armă de luptă, efect mobilizator, educativ. Dar literatura nouă și reportajul mai aveau ceva în comun, ceva esențial și obligatoriu: cunoașterea realității, documentarea pe teren. Reporterii sunt, mai toți, scriitori; alții au devenit scriitori, practicând reportajul. Dintre reporterii fruntași, crescuți la școala gazetărească a Scânteii amintim câțiva: Petru Dumitriu, Dan Deșliu, Maria Banuș, V. Em. Galan, Ilie Purcaru, Petre Dragoș, Constantin Mitea, Victor Bârlădeanu. Enunțăm și câteva titluri care conturează preocupările și aria de investigare a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se înstăpânește temeinic • În văzduh și pe arii • Zile fără nopți în bătălia celei dintâi recolte a cincinalului • Popasuri pe Valea Jiului • Doicești • Stahanovistul Nicolae Iureș • Pe malurile Mureșului • Lumini care nu se sting. Scrisoare de la Bicaz • Visurile care se împlinesc. Reportajele sunt rareori comentate în presă; când se fac referiri la ele, acestea sunt întotdeauna criticate. Iată, de pildă, un exemplu de „critică a maselor” pe marginea reportajului lui Geo Bogza 78 Capul Midia: „N-am recunoscut Capul Midia - se spune
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Mureșului • Lumini care nu se sting. Scrisoare de la Bicaz • Visurile care se împlinesc. Reportajele sunt rareori comentate în presă; când se fac referiri la ele, acestea sunt întotdeauna criticate. Iată, de pildă, un exemplu de „critică a maselor” pe marginea reportajului lui Geo Bogza 78 Capul Midia: „N-am recunoscut Capul Midia - se spune în scrisoare - după descrierea autorului. Subiectul mă interesează deosebit fiind muncitor și în prezent găsindu-mă chiar la Capul Midia. Scriitorul nu se îngrijește să vorbească despre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]