7,552 matches
-
De vînt se clatină copacul -/ Și simt fiori de nebunie.// O umbra mormăind pășește.../ E om... atît, și e destul -/ Și acum ne-om gîtui tovarăși:/ El - om flămînd, eu - om sătul”16). Fiorul e uneori, ca mai sus, trăit, resimțit ca un șoc, alteori e doar imaginat, sugerează, direct sau indirect, un regret („Parfumul rozelor ude,/ Tomnatic suspin,/ în zori, în tăcutele trude,/ Te cheamă pe tine, puțin.// O tristă poemă de foi/ îmi spune-o poveste de noi.../ Adio
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
masca de timid, Bacovia era un senzual cu o „vitalitate” robustă, cum mi-a dat a înțelege Agatha, soția sa6). Cel mai adesea, privea femeia ca parte a unei posibile perechi. Ce căuta el în „iubire”? înaintea tandreții - voluptatea, deși resimțea și lipsa celei dintîi. în intimitate („Mai spune s-aducă și ceaiul,/ Și vino și tu mai aproape...”) avea ca arrière pensée ideea de seducție și de posesiune. Apropierea îl face îndrăzneț și impetuos. O frază din romanul său antum
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Lucrurile se verifică la scara întregii culturi. Atitudinile pedante nu se potrivesc cu începuturile și, prin urmare, sînt combătute. Oameni tineri, patruzecioptiștii se ridică, inevitabil, împotriva „pedantismului” (adică a tezelor unor profesori ardeleni ce susțineau un sistem lingvistic „purist”, etimologist), resimțit ca o eroare și ca o frînă în comunicare și în dezvoltarea literaturii. Ar fi regretabil - zicea Alecsandri - ca romînii, aflați atunci la începutul „deșteptării”, „să cadă în ghearele pedantismului”3). După A. Russo („Cugetări”), „pedantismul are mai multe ramuri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu reputația sa de poet; munca a făcut-o Tabacaru, adevăratul director al revistei. Nedreptățit eu însumi de către cei ce-l nedreptățiseră, am devenit mai sensibil la aspectele etice. Și pentru că „totul se plătește”, mi-am „plătit” consimțirea de altădată (resimțită ca o vină) citindu-l sau recitindu-l.4) Tabacaru a făcut mai mult pentru Bacovia decît unii din familia lui sau decît prietenii săi din Iași și din Capitală. Un tutore (în sensul pe care naturaliștii îl dau cuvîntului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
primei ediții a Festivalului literar-artistic „G. Bacovia” a fost și un spectacol de „sunet și lumină”. Cînd am ajuns la casa poetului era deja seară. Prin ferestrele larg deschide răzbătea vocea sa. Nu pot să uit uluirea pe care am resimțit-o, la fel ca mulți dintre oaspeți. Unul dintre ei mi-a mărturisit: „Nici nu credeam că există...” într-adevăr!... Acest aspect al difuzării operei bacoviene e puțin cunoscut. Așa stînd lucrurile, surprinde faptul că discurile realizate de Electrecord în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
anii imediat următori terminării facultății și se adîncește după 1920, cu crize care se repetă pînă la bătrînețe. într-o măsură mai mică sau mai mare, nostalgia de a fi util, la modul simplu, comun, o au numeroși poeți. O resimte, ca să încep cu un exemplu din epoca modernă, Baudelaire: „O, biet sihastru al lenei, cînd voi putea să știu/ Din trista-ntruchipare a chinului meu viu,/ Să fac un lucru-al mîinii și-a ochilor beție?” („Călugărul nevrednic”) O resimt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
resimte, ca să încep cu un exemplu din epoca modernă, Baudelaire: „O, biet sihastru al lenei, cînd voi putea să știu/ Din trista-ntruchipare a chinului meu viu,/ Să fac un lucru-al mîinii și-a ochilor beție?” („Călugărul nevrednic”) O resimt Eminescu, Macedonski, Goga. Aproape nu e poet, cred, să nu aibă, în anumite momente, remușcări pentru „ușurătatea” existenței sale în raport cu a inșilor obișnuiți. Un asemenea contrast îl îndeamnă pe Arghezi să scrie: „Lumea plînge de necazuri/ Tu-ți pui gîndul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ori, cu o anumită impersonalitate, cu economie sufletească, liniștit, ca și cum ar murmura sau ca și cum ar socoti în gînd. Ceea ce citim aci e, însă, numai o parte a recapitulărilor sale, probabil cea mică. Existent, pentru cei mai mulți, doar în afara lor, golul e resimțit de cei sensibili în interior, în „inimă”, în „suflet”, în „stomac”. E, adesea, produsul fricii, al deznădejdii, al uimirii. Deși vechi (le găsim în Biblie), golul produs de frică (emoție) și frica de gol sînt senzații care variază, ca frecvență
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
păcat”, de Gala Galaction, „iubește în vid”, adică fără nici o atingere, pe nevasta unui coleg de breaslă; din cauza inactivității, Wanda, eroina din Babylon, de Radu Cosmin, trăiește cu senzația „plutirii în vid”; Mircea Trestian, arhitectul din Purgatoriul lui Corneliu Moldovanu, resimte, din motive sentimentale, izolarea, „vidul moral”, iar altă dată, „vidul descurajării” etc. Deși, cum am spus, îl folosește numai în „Monosilab de toamnă”, Bacovia dă impresia că e, aidoma lui Amiel și Kierkegaard sau, mai aproape de noi, a lui Cioran
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în „Bilete de papagal”, 3, nr. 474, 14 septembrie 1930, p. 1) Temele lui Bacovia sînt cele ale poeților din secolul al XIXlea, sau și mai vechi: singurătatea, plictiseala, trecerea ireversibilă a timpului etc. Ceva mai recentă e nevroza, boală resimțită cu acuitate la începutul secolului XX. De relevat însă că, pentru autorul „Lacustrei”, acestea nu sînt numai teme literare, ci și, chiar în primul rînd, teme existențiale. O întreagă generație (Bacovia, Minulescu, Topîrceanu, Cezar Petrescu și alții ) e sensibilă la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Mai exact: l-a bătut pe loc. Vorba „Tempora mutantur...” nu se potrivește în cazul său. Scriitorii care au dificultăți în mînuirea lexicului sînt neologistici. Bacovia e dintre aceștia: „Căutam/Cuvinte/în dragi dicționare...” („Studiu”) Caută în dicționare cei ce resimt insuficiența propriului lor vocabular, nesiguri de anumite sensuri, sau cei pe care cuvintele îi fac visători, sau cei ce vor să dea cea mai bună tălmăcire gîndurilor lor, cei atenți atît la esență, cît și la nuanțe. Monotonia lui Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
culturală. Noi, romînii, am avut o oarecare întîrziere și în acest gen, situație regretabilă, care l-a făcut pe Ilarie Chendi să le adreseze confraților din vremea sa îndemnul: „Dați-ne monografiile scriitorilor noștri!’”, îndemn reluat (căci încă li se resimțea lipsa) de istoricii literari la începutul anilor ’60 ai secolului trecut. Una din multele glose la versul „O lume leneșă, cochetă” („Amurg violet”) ar putea fi, cred, această frază din portretul satiric „Ocupatul în permanență” (1910) de George Panu: „Nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rezervație a naturii „cîntate”, dar mai mult plînse, de Bacovia și orice efort de identificare a elementelor „bacoviene” în peisajul actual ajunge la rezultate dezamăgitoare. Pe de altă parte, nu lipsa evocărilor (în afară doar de a celor bune) se resimte cel mai acut în bibliografia despre poet, ci lipsa de explicații (convingătoare pentru toți) a „fenomenului Bacovia”, de la geneză pînă la efecte. M-am decis: mîine voi vorbi despre necesitatea unor atare contribuții’’. în timp ce alții și-au regizat gloria, Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
clinic. Boala debutează între a treia și a cincea decadă de viață, afectând egal femeile și bărbații. Disfagia este simptomul principal al acalaziei, prezentă atât pentru solide cât și pentru lichide; uneori este mai importantă pentru lichide („disfagie paradoxală”). Bolnavul resimte obstacolul în regiunea apendicelui xifoid. iar o anamneză atentă poate releva că disfagia se ameliorează la adoptarea unor poziții de către bolnav (ridicarea brațelor, îndreptarea spatelui, manevra Valsalva) sau la consumul de băuturi carbogazoase în timpul mesei (probabil prin creșterea presiunii intraesofagiene
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
Irak oferind în acest sens o șansă 247. Astfel, era evident că acțiunile militare împotriva Iranului rămâneau o opțiune chiar dacă Statele Unite încearcă să pună capăt programului nuclear iranian prin metode diplomatice și sancțiuni 248. Pentru a ieși din ceea ce era resimțit ca fiind o politică de containment la adresa puterii iraniene, care se manifesta inclusiv prin măsuri militare menținerea pe termen lung a forțelor americane în jurul Iranului și proiectul de scut antirachetă în Europa de Est, Teheranul a organizat conferința internațională pentru o lume
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dintre venezueleni erau de acord cu afirmația că " Dacă Venezuela ar fi corect administrată și corupția eliminată, ar fi bani de ajuns pentru toată lumea, ba chiar și peste nevoile curente" (Romero, 1997: 21). În al doilea rând, greutățile economice erau resimțite, în mod cu totul disproporționat, de clasa mijlocie și clasele de jos, favorizând noi alternative de stânga să politizeze inegalitățile din țară care deveneau tot mai mari. În timp ce venitul pe cap de locuitor s-a redus cu 20%, salariul net
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
reflecte ideologia socială. Dar în același timp trebuie să ținem minte că acte de rezistență sunt în orice moment posibile, "chiar dacă sunt limitate la o capacitate restrânsă de acțiune". Explicația mea ar trebui să justifice disatisfacția pe care o vor resimți aceia care sunt de părere că ideologia socială include totul. De asemenea, libertatea, asigurată de deteriorea continuă a raportului dintre forme și prezent, nu poate să fie blocată în nici un fel. O asemenea "deteriorare", așa cum a numit-o Linda Orr
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
două categorii: reportajul instrumental, ce încerca să incite la acțiune socială și reportajul mai "conservator", pe care îl numește "descriptiv" (238, 240). În opinia lui, întrucât reportajul instrumental era impregnat de semnificații ideologice prea evidente, unii critici au început să resimtă nevoia unui reportaj mai neutru din punct de vedere ideologic (deși nu neapărat a unui reportaj obiectiv). După cum afirma Nathan Asch într-o cronică din anul 1935, în acea perioadă s-a dezvoltat un jurnalism ce lăsa "cititorul să tragă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de extremă dreaptă din El Salvador tocmai pentru că subiectivitatea ei experimentase într-o oarecare măsură ceea ce ea a interpretat drept teroarea subiectivă a unei întregi societăți insuflată de către echipele secrete ale morții aflate în subordinea guvernului. Întrebarea nu este dacă o resimte în întregime, ci dacă reușește în scriitura ei să micșoreze distanța pentru a simți ceea ce un obiect îndepărtat nu reușește să ofere. Totuși, ceea ce simte a rămas probabil imprecis întrucât se confruntă cu prezentul incert. Spre exemplu, atunci când pleacă din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mari spre Înălțimi, unde de regulă este mai aspră 66, aspect ce Își pune pecetea asupra structurii formelor de turism ca și a perioadei de practicare a acestora. Se constată astfel, că exceptînd zona Munților Cernei și Mehedinți, unde se resimte o ușoară influență mediteraneană - deci cu ierni mai blînde și cu mai puțină zăpadă - În ceilalți munți, perioada de staționare a zăpezii este destul de mare (depășind În multe cazuri 6 luni) aspect esențial pentru turismul de iarnă. Durata În timp
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sporturile de iarnă, tratamentul balnear, etc. Neîndoielnic, că unii factori influențează prioritar mișcarea turistică, iar alții dezvoltarea activității În anumite puncte și zone. Din prima categorie, pe care am putea să-i definim „factori generali” și a căror influență se resimte În primul rînd pe linia intensității mișcării turistice, ar intra cei de ordin economic (În special nivelul veniturilor), demografici, psihosociologici, politici (respectiv politica În domeniu) facilități acordate la nivelul statului, organizatorici (la nivel departamental și local), etc. În privința celei de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
afectat vacanțelor, pentru a Înțelege mai bine raporturile interne ale fenomenului turistic. Factorii psihosociologici, se Înscriu În categoria celor ce influențează turismul În creșterea și dezvoltarea sa. Intră În calcul aici, nevoia de natură și de destindere pe care o resimte omul modern, al zilelor noastre, cînd solicitările nervoase s-au amplificat, iar viața obișnuită a devenit tot mai artificializată. Șansa de a atenua, sau de a limita parțial efectele negative ale poluării sub diversele ei forme, a distanțării tot mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
construcțiilor noi, care se realizează cu o dinamică accentuată după 1995 la Predeal. Cu toate că baza materială a stațiuniii a crescut foarte mult În ultimul timp, totuși În cele două sezoane pline ale stațiunii (de vară și de iarnă) se mai resimte Încă lipsa unor spații de cazare, de grade diferite de confort, sens În care În viitor s-ar putea acționa pe două direcții principale: a) finalizarea acțiunilor de modernizare a bazei materiale actuale; b) realizarea unor construcții noi, dar nu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sfera așa-zis privată și s-o aducă pe scena social-politică. De-a lungul secolului, feminismul apare că o problemă politico-legislativă, etico-socială, accentul fiind pus de asemenea pe aportul cultural al femeii. Formele de expresie ale feminismului sunt vizibile și resimțite în permanență: crearea noilor asociații, reviste, revendicări civile și politice, dezbateri, alianțe. Ultimele decenii ale secolului al XIX-lea sunt deosebit de pasionante din punct de vedere al revendicărilor feministe: dezbaterile despre divorț, căutarea unui echilibru genurial și a unor noi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
puțin poetica. Pariziana din jumătatea a doua nu mai poate fi comparată cu acea femeie, necunoscută firava și tandra cu pălărie roz, moartă pe străzile Parisului, al cărei sânge revoluționarul Florent în Le Ventre de Paris de Zola îl va resimți tot timpul pe mâinile sale. Această apariție, despre care el nu știe și nici nu va afla nimic concret, va rămâne pentru el simbolul libertății. Astfel de imagini ale femeilor pariziene care vin din tinerețea personajului nu se mai regăsesc
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]