7,856 matches
-
un anunț și nu trebuia considerat a fi reclamă”. Sesizând faptul că Împuternicitul lor lua În derâdere lecturarea presei centrale, chiar dacă, conștiincios, scria la sfârșitul fiecărui raport de activitate că era la curent cu toate alea ce apăreau În „Scânteia” și altele, cei doi corifei de la București l-au cam luat peste picior pe diletantul lăudăros și excesiv de exigent: „Observînd mai cu atenție presa centrală și regională veți Întîlni asemenea anunțuri. Deci, pe viitor e bine să ne consultați Înainte de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Procentul de NUMAI 3% a participării românești la construirea locomotivei Diesel hidraulice (LDH) la uzinele „23 august” din București, trebuia să rămână de-a pururi secret poporului român deoarece nu trebuia să se afle despre această mare „rușine” de vreme ce În „Scînteia” se scria zilnic numai despre „mari realizări ale puternicei industrii românești”, inovații și invenții cu ghiotura. Autorul eliminării: E. Neacșu. Neamțul (sau ce-o mai fi fost el) S. Schlesinger, atent foarte, descoperise În desfășurătorul emisiunii „Seară pentru tineret” din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
capitalistă, intens promovată În presa liberă din lumea la fel de liberă, cenzorii fuseseră Însărcinați și cu paza eventualelor funduri goale, evident feminine, ce se puteau strecura prin paginile unor reviste sau, de ce nu, ziare precum: „Lupta de clasă”, „Munca”, „Scînteia”, Scînteia tineretului”, „Napsugár”, „Neuer Weg”, „Arici-pogonici”, „Cutezătorii”, „Flacăra”. „Sport”, „Sportul”, „Lumea”, etc. Tovarășii cenzori, de vor fi dat vreodată peste asemenea „minunății”, sigur se vor fi delectat și ei Înghițind În sec după care se vor fi apucat la luat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
intens promovată În presa liberă din lumea la fel de liberă, cenzorii fuseseră Însărcinați și cu paza eventualelor funduri goale, evident feminine, ce se puteau strecura prin paginile unor reviste sau, de ce nu, ziare precum: „Lupta de clasă”, „Munca”, „Scînteia”, Scînteia tineretului”, „Napsugár”, „Neuer Weg”, „Arici-pogonici”, „Cutezătorii”, „Flacăra”. „Sport”, „Sportul”, „Lumea”, etc. Tovarășii cenzori, de vor fi dat vreodată peste asemenea „minunății”, sigur se vor fi delectat și ei Înghițind În sec după care se vor fi apucat la luat În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
județene ale consiliilor populare - 0,311 mld.. Se credea că venitul național avea să ajungă În 1974 la fabuloasa sumă de 322,4 mld. lei. Pe cap de locuitor, potrivit interviului acordat de nea Nicu - plimbărețu’ În ziarul de partid „Scînteia”/1 decembrie 1973, România ajunsese să realizeze 800 de dolari. Deoarece totul se Învârtea În jurul valutei americane, chiar și țara noastră ca stat socialist, fusese nevoită să facă unele calcule În „verzișori”, rubla rămânând o hârțoagă de decor numai bună
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mai mare decât al formelor de Învățământ pur teoretic și se precizase faptul că la finele anului școlar 1973-1974 vor intra direct În producție 138.000 de proaspeți muncitori calificați În diverse meserii. Însuși Ceaușescu recunoscuse În interviul său din „Scînteia” faptul renunțării la sapă și balegă de vacă al unui număr de „...140.000 de țărani care vor intra În rîndul salariaților”. Ce urma să bage În locul fugiților, n-a vrut să spună românilor. În acest fel, numărul locurilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
orașul natal. După studii elementare și gimnaziale, a urmat cursurile Liceului Emil Racoviță și Mihai Eminescu Iași, timp în care a fost membru al Cenaclului Junimea de la Casa Pogor. În 1986 a debutat cu versuri în suplimentul literar artistic al Scânteii tineretului. A luat Premiul național de debut pentru anul 1986. A urmat cursurile Facultății de Ziaristică pe care nu a terminat-o. A colaborat cu versuri la cele mai importante reviste literare din România: Luceafărul, Astra, România literară, Ramuri, Orizont
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și spune povestea bătăliei de la Termopile duce hiperbola cam cît de departe o poate duce o epopee cinematografică realizată în zilele noastre, adică mai mult pe computer decît pe platoul de filmare. Vă mai amintiți de fulgii aceia amestecați cu scîntei care pluteau atît de frumos în prima secvență din Gladiatorul (și, cu mult înainte de asta, în secvența funeraliilor lui Marc Aureliu din Căderea imperiului roman) ? Ei bine, în aerul lui 300 plutesc și mai multe chestii (fulgi, scîntei, puf de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
amestecați cu scîntei care pluteau atît de frumos în prima secvență din Gladiatorul (și, cu mult înainte de asta, în secvența funeraliilor lui Marc Aureliu din Căderea imperiului roman) ? Ei bine, în aerul lui 300 plutesc și mai multe chestii (fulgi, scîntei, puf de nuștiuce) și mai frumos. Vă mai amintiți de stolul de săgeți din Braveheart (și, cu mult înainte de asta, de cel din Henric al V-lea al lui Laurence Olivier) ? Aici e și mai și : cerul se umple ca
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
U.T.M., cei care îi forțau pe tinerii expediați pe șantier, în scop de reeducare, să spargă normă (după modelul lui Stahanov din U.R.S.S.). Ori îi îndoctrinau politic, prin lectură și comentarea zilnică, la prima oră, a editorialului din "Scânteia". La sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50 asemenea șantiere ale tineretului împânziseră România, în paralel cu cele concentraționare. Șantierele "Salva Viseu" ori "Bumbesti-Livezeni" - unde fuseseră expediați așa-ziși voluntari, alături de malagambiști și cosmopoliți, trimiși acolo de Miliție în scop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
decît cu restructurarea aparatului militar și cel al Securității. Ultimul, activat din 24 decembrie, cînd ofițerii fostei Direcții a 5-a, care avusese misiunea să apere sediile, fuseseră convocați la Ministerul de Interne. Pe 23 decembrie, în ediția unică a "Scânteii poporului", distribuită cu o remarcabilă promptitudine, apărea următorul comunicat al lui Iliescu: "Noi, românii, nu dorim să copiem modelul vecinilor noștri. Protestul nostru era îndreptat împotriva lui Ceaușescu, dar era în același timp (un semnal) favorabil menținerii unei etici socialiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
luptă. S. B.: Cititul presei era înainte de telejurnalul de seară. M. M.: Înainte de a merge la masă. S. B.: Exact. Înainte de a merge la masă stăteam pe băncuțe, pe interval, la cititul presei, și ni se dădea câte un ziar Scînteia sau Scînteia tineretului, la două persoane. Dar, cum să spun, era o formalitate. Citeam pagina externă. M. M.: Așa era, o formalitate. S. B.: Rubrica sportivă era cea mai citită. După aceea, era "Telejurnalul", în care erau aceleași prostii pe
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
B.: Cititul presei era înainte de telejurnalul de seară. M. M.: Înainte de a merge la masă. S. B.: Exact. Înainte de a merge la masă stăteam pe băncuțe, pe interval, la cititul presei, și ni se dădea câte un ziar Scînteia sau Scînteia tineretului, la două persoane. Dar, cum să spun, era o formalitate. Citeam pagina externă. M. M.: Așa era, o formalitate. S. B.: Rubrica sportivă era cea mai citită. După aceea, era "Telejurnalul", în care erau aceleași prostii pe care (nu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Dar, cum să spun, era o formalitate. Citeam pagina externă. M. M.: Așa era, o formalitate. S. B.: Rubrica sportivă era cea mai citită. După aceea, era "Telejurnalul", în care erau aceleași prostii pe care (nu) le citeai și în Scînteia. M. M.: Da, toți eram antrenați în acea formalitate și cu toții ne loveam de aceleași greutăți. 1.7. Inamicul vine doar de afară S. B.: În cadrul orelor de pregătire tactică și strategică pe care le aveați săptămânal, erau niște hărți
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
mâncare și portocale și nu mai știu ce. Mai țin minte că peste drum de croitorie lucra un ziarist, parcă la România liberă... S. B.: România liberă era ziarul Frontului Democrației și Unității Socialiste. Era un pic mai relaxat decât Scânteia, dar tot pe linie. M. M.: Era un ziarist Manole. M-a invitat odată la masă și odată am făcut o baie pe la nu știu ce familie de prin blocurile de pe acolo. Însă soldatul pe care l-am avut la mine la
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
la dormitoare și pe sectoare. Deodată, Pascu strigă: "Băi, mergem, da?". Brotea a auzit: "Cine a vorbit în formație?". În acel moment s-au rupt rândurile. Vă puteți imaginea? Era noaptea, vreme cam cețoasă. M. M.: Da, deja era o scânteie. S. B.: Și ca să vedeți prezența de spirit a lui Brotea, un ofițer pe care mulți nu dădeau doi bani. "Divizion, ascultă comanda la mine! Divizion, drepți! Divizion, alinierea!" Dar, formația deja se destructurase, plecau pe terenul de zgură spre
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
obiectul noii economii politice la un filozof precum Karl Marx ? Nu remarcă și filozoful aceeași mișcare a acumuluării de capital în zona unei restrânse elite eco- nomice și pauperizarea unui „pături” sociale, a prole taria- tului, așteptând de la acest exces scânteia care să provoace revoluția ? Nu despre un astfel de exces este vorba, despre o astfel de disproporție ? Nu în creșterea excesivă, în pro- gresie geometrică a populației în zonele urbane, concomitent cu insuficiența resurselor, vedea Malthus un apropiat faliment al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
CAP) etc., la întrecerile sportive fie ele campionate europene, mondiale sau olimpice, erau susținuți frenetic, pe teren sau în fața televizoarelor, "ai noștri" aflați la concurență acerbă pentru medalii cu "ai lor", iar în contactul direct vest-est, ieșeau de multe ori scântei între interlocutorii cetățeni simpli. (Aflat într-o dimineață în holul unui hotel din Dresda, am asistat la o discuție de acest gen între recepționerul redegist și un turist refegist, cel dintâi spunându-i celuilalt pe un ton de reproș: "Tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
americani, având în vedere caracterul "deschis și confidențial" al discuțiilor, să nu se dea nimic publicității. Probabil că se aștepta la exact contrariul. Au zbârnâit faxurile și telefoanele de la Intercontinental și cifrul ambasadei, iar a doua zi, după plecarea delegației, "Scânteia" și celelalte cotidiene publicau integral, pe două pagini textul discuțiilor. Știu cum au reacționat rușii după cuvântarea lui Ceaușescu din august 1968, dar după cele publicate cred că au fost propuneri în Biroul Politic al CC al PCUS de invadare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
respectivul mi-a spus că pentru el vizita s-a terminat și că fotografia Reginei surprinsă în "négligé" va face deliciul cititorilor presei olandeze. Am surâs la gândul unei fotografii a "Coanei Leana" la "micul echipament" pe prima pagină a "Scânteii"! Ce bine că nu s-a descoperit mașina de citit gândurile oamenilor! Apropo de mănăstiri, erau un obiectiv foarte solicitat, iar aprecierile erau întotdeauna exprimate la superlativ! Îmi amintesc de o remarcă a fostului prim-ministru britanic Harold Wilson: "Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
50 kg, deci categoria "pană". Mare fumător și "degustător" de tării, căsătorit cu o blondă "nefericită" (a dat divorț la întoarcerea în țară și bine a făcut), având un copil, o fetiță drăguță. Ca "pile" avea un frate redactor la "Scânteia", ceea ce nu era de neglijat! Cam asta era "fișa" omului. Nu mi-a plăcut niciodată să zgândăr în viața altora, după cum nu mi-a plăcut ca alții să-și bage nasul în viața mea. Ca șef de misiune diplomatică însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
telefoneze de câteva ori la "adresele" unde trebuia să fie "tovarășul", dar s-a confirmat că în ziua și la ora respectivă nu era "așteptat" nicăieri. Am avut o discuție cu "tovarășul atașat comercial, secretar de partid și frate cu Scânteia", care bineînțeles a negat chiar și față de secretară și de argumentele acesteia. I-am spus ca o să-l țin sub "atenție" și că dacă se mai întâmplă o să informez "mai sus"! Cel "de seara" era șoferul meu, omul de 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am simțit împăcați și fericiți cu viața". Cu multă afecțiune, Uniunea Imigranților Salto. Nu știu cine a fost cronicarul sau poetul care a elaborat respectivul "acrostih", dar venit de la niște oameni simpli, cu care am colaborat și cărora le-am dăruit o scânteie de bucurie și speranță, fiindu-le alături, l-am apreciat ca pe o prețioasă distincție acordată unui ambasador al României! Anul 2000 se încheia în țară cu alegeri prezidențiale și parlamentare, cu un vechi-nou președinte, Ion Iliescu, un nou prim-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
arhitectură, istorice, religioase; cercetarea științifică în unele domenii de inginerie seismică, ca ductilitatea energetică; proiectarea pe baza conceptului de SET; teoria materialelor compozite - preocupări care au fost concretizate prin realizări și publicații. Printre lucrările care poartă semnătura sa amintim: Casa Scânteii (azi Casa Presei Libereă, Sala Palatului, Postăvăria Română și multe altele. Ia parte la proiectarea silozurilor de cereale de mare capacitate, cu celule circulare legate în bloc monolit, executate cu cofraje glisante de la Fieni, Medgidia, Turda, Bicaz. Pentru introducerea în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
În cabina să. În timp ce vasul trecea noaptea pe lang) Stromboli, un șuvoi de lav) roșiatic) se scurgea din vulcan, dar marinării nu au vrut s) plece din fața televizorului că s) admire acest fenomen natural. O bufnit) de pe insul), deranjat) de scântei, a zburat Ins) spre vapor, fiind descoperit) a doua zi pe catarg. Unul dintre tinerii marinari a dat-o jos. Și atunci, un mecanic originar din Balcani a spus: „În satul nostru, cănd prindeam bufnite, le b)team În cuie
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]