8,206 matches
-
ocazia asta. —Ai de gând să te întorci? —Desigur. El îi zâmbi. Ar fi fost foarte distractiv. —Știu. Îl privi o clipă. — Și poate... cine știe? Doar că acum nu pot. Îmi pare rău. Nu-i nimic. Prefer să fii sinceră. Sper că n-am compromis relația noastră de afaceri. De data asta Jason râse. Nu! Prezentarea ta a fost foarte bună. Păstrăm legătura. —Mersi, zise ea. Ridică mâna și făcu semn unui taxi. Întoarsă la hotel, stătu o oră în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
acasă, stărui Aidan. Poate că ne-ar merge mai bine așa. —Dacă ții neapărat să ne întoarcem în Irlanda, așa o să facem, spuse ea cu jumătate de gură. Eu sunt de acord să facem cum vrei tu. Dar, ca să fiu sinceră, Aidan, locul ăsta e casa mea de suflet acum. În Irlanda m-am simțit ca o străină. Nu vreau să mă întorc. Îmi place aici. Vreau - vreau să ne întemeiem o familie aici. Odată și-odată. —O familie? — Nu încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
familie. Dacă nu are un soț, atunci ar face bine să-și ia unul, dacă știe ce e bine pentru ea. Această logică este Înspăimântătoare. — Cum vă Întrețineți acum? — Muncesc un pic pe cont propriu. Dar chiar acum, ca să fiu sinceră, Herr Gunther, sunt lefteră, și de aceea mă aflu aici. Müller zice că faceți săpături după informații despre Hermann Six. Aș vrea să Încerc să vând ceea ce știu. Îl investigați pe el? — Nu. De fapt, este clientul meu. — Oh. Părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
trăim nu este, oare, și ea junglă? O junglă civilizată, e drept, în care ipocrizia a pus o oarecare ordine, dar în care nu cel mai bine dotat are câștig de cauză. Și nu știu ce e de preferat. O selecție naturală sinceră, ca în junglă, sau una cu instincte deviate. Ridic privirea, dar, cum se întîmplă de obicei în orașe, cerul e absent. Există ploi, există soare, există noapte și există zi, dar toate emană parcă din ziduri, sunt o prelungire a
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
asta. Când am aflat că sunt însărcinată, în aprilie 2008, scriam de zor la teza de doctorat. Vomitam și scriam. Scriam și vomitam. Dar a trecut și greața. Și iată-mă, purtându-mi mândră burta umflată (și țâțele, ca să fiu sinceră), pe la bibliotecile care mai erau deschise și vara. Mare noroc am avut că am terminat de scris în septembrie și am predat-o înainte de naștere. Prematură. Care mi-a adus un pat în celulă, ca în reclamă. Unde am stat
Închisoarea tapetată cu pamperși. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Georgiana Sârbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1781]
-
să plec în întâmpinarea, 10 august, poate n-ar fi bine să consemnez nimic de ceea ce s-a petrecut aseară, convinsă acum că tu nu te vei mai deschide, caietul acesta mă hotărăsc totuși s-o fac, dacă aș fi sinceră cu mine însămi și cu tine aș recunoaște că scriu aici în caietul tău pentru a-ți aduce aminte că pe lângă îngeri a mai existat un moment când tu ai fost foarte aproape de mine, numai al meu, oare?! nici nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
la mănăstire voi stabili data exactă când să se întrunească comisia, n-aș vrea să crezi, Daniel, că am ceva în mod special cu Theo, pur și simplu pictura lui mă înspăimântă și știu că părintele Varava e cu totul sincer și-l înțeleg, A tras cu toată puterea fratele Rafael clopotele, le-a tras ca la liturghie înainte de-a ieși părintele cu darul și-au răsunat în biserica goală glasurile tuturor sfinților de pe pereți și între ei vocea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
publicul nostru țintă. Vreți o revistă pentru proști? — Exact, străluci Calvin. Dar eu nu am fost niciodată în Irlanda, nu știu nimic despre locul acela. —Exact, aprobă Calvin. Exact asta ne și dorim. Fără prejudecăți, doar o abordare proaspătă și sinceră. Același salariu, ofertă generoasă de transfer și începi de luni în două săptămâni. —Două săptămâni? Dar asta înseamnă că nu o să am deloc timp... Am înțeles că ai capacități organizatorice minunate, rânji Calvin. Impresionează-mă. Întrebări? Nu se putea abține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
doar promisese ultima dată... Apăsă mai tare pe bucata de hârtie igienică înfășurată în jurul rănii și sângele roșu aprins trecu prin stratul subțire. —Spune-mi care sunt atuurile și slăbiciunile tale, o invită Calvin pe Ashling. Va trebui să fiu sinceră și să recunosc că cel mai slab punct al meu este munca de editorialist. Deși mă descurc excelent cu rubricile, titlurile și materialele de mici dimensiuni, nu am foarte multă experiență în ceea ce privește articolele mari. Nu avea deloc, dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
că cel mai slab punct al meu este munca de editorialist. Deși mă descurc excelent cu rubricile, titlurile și materialele de mici dimensiuni, nu am foarte multă experiență în ceea ce privește articolele mari. Nu avea deloc, dacă ar fi fost să fie sinceră în totalitate. —Punctul meu forte este că sunt meticuloasă, organizată și muncesc mult. Sunt un adjunct bun, spuse Ashling cu sinceritate, citând-o cuvânt cu cuvânt pe Sally Healy. Apoi se opri pentru o secundă și spuse: —Scuzați-mă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cea care îi deschisese ochii în privința altor aspecte care o priveau, spunând: „Ești atât de norocoasă că ai personalitatea asta. Eu nu am decât aspectul fizic“. Nu că Ashling s-ar fi supărat vreodată. Clodagh nu era răutăcioasă, era doar sinceră, și ar fi fost o pierdere absolută de timp să-i negi frumusețea. Micuță și cu forme, cu ten scandinav și păr blond, lung și ondulat, era în stare să oprească traficul. Nu că asta ar fi însemnat ceva în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
că stă aici singură. Păi, stai pe lângă noi, se rugă un băiat scund, cu figură de viezure. Ia-i ceva de băut, Declan. —Ospitalitate irlandeză, mârâi Lisa printre dinți. Cei șase băieți dădură cu entuziasm din cap. Deși, dacă erau sinceri, nu avea nici o legătură cu legendara ospitalitate a irlandezilor, ci mai degrabă cu părul Lisei de culoarea caramelului, cu șoldurile înguste și cu pielea fină și maronie care i se vedea din blugii cu talie joasă. Dacă Lisa ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
că este o povestitoare talentată. La fel ca atunci când Dylan îi admirase noua ei jachetă - marele lui dar era să-i facă pe oameni să se simtă bine în pielea lor. Nu se putea abține. Nu că nu era ceva sincer, Ashling știa. Doar puțin exagerat. Nu trebuia să facă greșeala de a spune aceleași povești lălăite altor persoane și să se aștepte la aceleași reacții și hohote de râs. — Dumnezeule, amuzantă mai ești. El ciocni paharul de al ei într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
un gest jucăuș din mână. Mă chema ușa frumoasă a unui magazin de pe strada Henry, așa că mi-am pus pălăria acolo vreo două seri. — Deci dormi prin mai multe locuri, spuse Ashling. Tipic masculin. — Nu a însemnat nimic, spuse Boo sincer. A fost doar o chestie fizică. — Seara trecută îți adusesem cărți. Ashling era nervoasă că fusese din nou prinsă pe picior greșit. Asta până și-a amintit că are o copie pentru cronică a unei cărți de Patricia Cornwell în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
la cealaltă, au pufnit într-un râs convulsiv. Spasme de veselie au umplut sufletul Lisei. Ceea ce a binedispus-o în asemenea hal, încât și-a dat seama că trecuse foarte multă vreme de când nu mai râsese cu adevărat. Un râs sincer, din stomac, când nu mai conta nimic altceva. —Ce? întrebă Kelvin suspicios. Ce e așa amuzant? Asta a fost suficient pentru a le stârni din nou. Suspiciunile lor mutuale s-au dizolvat într-un val de amuzament, și erau - cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
că este exemplul tipic de irlandez beat. Haide, îi spuse Lisa într-un sfârșit. Trebuie să ne vedem de demonstrație și apoi să ne luăm cadoul. Lisa avea dreptate, notă Ashling. Caro, care le-a făcut demonstrația, era remarcabil de sinceră și amuzantă în legătură cu produsele pe care le prezenta. —Look-ul acestui sezon este unul lucios, spuse ea, mângâind un fard de pleoape cu dosul palmei. Acesta a fost și look-ul sezonului trecut, provocă Lisa. —A, nu. Cel al sezonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pună mâna și pe un bărbat pe drum. Dar tu ai un bărbat, își amintea Clodagh. Da, dar... Deci putea să aibă grijă de propria ei afacere? Și care ar fi aia? Ce ar putea să facă? Nimic, dacă era sinceră. Se îndoia că cineva chiar ar plăti să mănânce ceva gătit de ea. De fapt, pe Craig și pe Molly aproape că trebuia să îi plătească ea să-și mănânce porțiile. Nu vedea oameni venind la restaurant și plătind bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să renunțe. —OK. Ce hobby-uri să scriu? Parapantă? S&M? —Canotaj pe apă dulce, râse Clodagh. Și sacrificii umane. —Și ești sigură că ești în regulă? spuse Ashling, simțind încă nevoia de a verifica. Acum da. Dar, să fiu sinceră, am fost destul de deprimată în ultima vreme, chiar începusem să nu mă simt bine. Poate că Dylan nu era complet paranoic, până la urmă, se gândi Ashling. Poate că erau câteva motive de îngrijorare. Dar acum știu ce trebuie să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ea râzând din nou. Pe de altă parte, se întreba ce e cu chicoteala asta. Părea toantă. — Există vreo șansă să poți ieși la joacă sâmbăta asta? o invită el. —Of, nu pot. În vocea ei se simțea un regret sincer. S-a gândit să explice că trebuie să aibă grijă de copiii lui Clodagh, dar cumva a reușit să se oprească. Nu era nimic rău dacă el credea că are și ea o viață. — Pleci în weekend? Părea dezamăgit. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
un sfert - și apoi la personalul ei. Munciseră atât de mult pe parcursul ultimelor trei săptămâni, și Colleen începea să se dovedească a nu fi chiar un dezastru. Tocmai își amintise cât de important era moralul angajaților. De fapt, dacă era sinceră, trebuia să recunoască faptul că și ea avea nevoie de ceva de băut și se gândea că va stârni o revoltă dacă își turna doar ei un pahar. Teatral, își drese vocea. — Deci, spuse ea puternic, are cineva chef de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
nevoia de protecție își făcu loc în inima ei. Serios, spuse ea încet. Sunt aici cu tine doar pentru că vreau să fiu. Nu am alt motiv. —OK, spuse el gânditor, după care începu să râdă. Te cred, ai o figură sinceră. Ashling strâmbă din nas. —Dumnezeule, ce grozăvie, spuse ea, arătând către halba lui goală de bere. Mai vreți ceai, părinte? —Ce? Nu, Ashling, trebuie să te rog ceva, spuse el pe un ton umil. Te superi dacă trecem pe la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și Ashling observă că, deși era obișnuit, era totuși genul de om obișnuit care arăta bine. Când s-au instalat într-un alt pub, Marcus întrebă: Și, cum ți s-a părut Lithium Man? Ashling făcu o pauză. —Ca să fiu sinceră, nu prea mi-a plăcut. —A, da? Cum așa? Marcus părea foarte interesat de opinia ei și Ashling se simțea flatată. — Nu mi se pare deloc inteligent să râzi de bolile mintale, recunoscu ea. Poate dacă ești extrem de amuzant, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ele, pentru că așa părea o persoană cu „interese“ - despre fetișul ei pentru poșete și despre cum, în majoritatea timpului, îi plăcea noua ei slujbă la Colleen. Deși ăsta nu este un apropo, spuse ea, dintr-odată neliniștită. —Știu. Dar fii sinceră, te sâcâie să le aduci capul lui Marcus Valentine? —N... nu, se bâlbâi ea. Și nu se bazează pe tine la muncă să faci asta? întrebă el din nou. Nici gând, spuse Ashling hotărâtă. Nu s-a menționat nimic despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și continuă fulgerător. Dacă spui asta cuiva, te omor. Promit, minți Joy. Îmi place că e puțin faimos. Că îi apare numele în ziar și că oamenii au auzit de el. Da, știu, asta înseamnă că sunt superficială, dar sunt sinceră cu tine. Și cum îi sunt pistruii? —Pistruiați, spuse ea, apoi făcu o pauză. Uite, am și eu unul sau doi, spuse Ashling defensivă. Nu e nici o rușine. — Spun doar că... E Ted la ușă. Deschide-i tu, bine? Ted
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Când ultimul pantof a fost îndesat în piciorul agitat al lui Molly, Dylan îi zâmbi triumfător lui Clodagh. —Misiune îndeplinită, rânji el. Mulțumesc. Când Dylan spusese că ei nu mai vorbesc despre altceva în afară de copii, se speriase. Dar, dacă era sinceră, și-ar fi dat seama că parțial era adevărat. Se aliaseră, unul lângă celălalt, ca doi lucrători calificați în domeniul copii - aproape ca doi colegi. Și ce era atât de rău în asta, se gândea ea, căutând justificare. Aveau doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]