6,897 matches
-
evoluției sale după criterii pertinente. Înseamnă că sarcina principală a istoriei sociologiei, ca disciplină academică, este cea educativă, de modificare a capacității de procesare a studentului, astfel încât, la absolvire, acesta să poată face un bilanț pozitiv al formării conștiinței sale sociologice, configurație mai complexă a conștiinței care permite posesorului ei o necesară stare de luciditate cu privire la atitudinea de luat față de diverse creații ale sociologilor; ea este, prin urmare, o instanță supremă de veghe, funcțională atât pentru sociolog, cât și pentru amatorul
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
luciditate cu privire la atitudinea de luat față de diverse creații ale sociologilor; ea este, prin urmare, o instanță supremă de veghe, funcțională atât pentru sociolog, cât și pentru amatorul de sociologie (în termenii atât de cunoscuți ai lui C.Wright Mills, imaginația sociologică. Prefer sintagma "conștiință sociologică" urmând exemplul lui Blaga, la care găsim o descriere atât de strălucită a conștiinței filosofice: "O conștiință filosofică, deficientă sau nulă scrie Blaga despre importanța acesteia -, lipsește pe iubitorii de filosofie de toate satisfacțiile mai subtile
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
luat față de diverse creații ale sociologilor; ea este, prin urmare, o instanță supremă de veghe, funcțională atât pentru sociolog, cât și pentru amatorul de sociologie (în termenii atât de cunoscuți ai lui C.Wright Mills, imaginația sociologică. Prefer sintagma "conștiință sociologică" urmând exemplul lui Blaga, la care găsim o descriere atât de strălucită a conștiinței filosofice: "O conștiință filosofică, deficientă sau nulă scrie Blaga despre importanța acesteia -, lipsește pe iubitorii de filosofie de toate satisfacțiile mai subtile ce le pot oferi
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
prezentului în gândirea socială, proba participării trecutului la structurarea prezentului, a configurației sociologiei actuale și a perspectivelor sale de evoluție; * traiectoriile posibile ale evoluției sociologiei, filierele ideatice parcurse; * problematica sociologiei, relațiile sale cu celelalte științe sociale. formează și dezvoltă: * limbajul sociologic. Este cert că o știință este limbajul ei; a însuși sociologia înseamnă a însuși limbajul său tot așa cum a însuși matematica înseamnă a stăpâni limbajul său. Luarea în stăpânire a limbajului unei științe, deci a științei înseși, se produce prin
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sau civic al studentului. Oferta de informații ce izvorăște din istoria sociologiei nu orientează schimbările sociale actuale, nu le determină. Istoria sociologiei nu face parte din ceea ce se poate numi sociologia militans, ci din ceea ce, după terminologia consacrată de școala sociologică de la București, se poate numi sociologia cogitans, un arsenal de idei vechi ce-și găsește împlinirea într-o lume nouă. Așa cum chimia nu este răspunzătoare pentru apariția armei chimice, așa cum fizica nu poate fi condamnată pentru genocidul de la Hiroșima, tot
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ale acesteia, întregul efort spiritual al multor generații de truditori animate de gândul generos că, odată, societatea se va dezvălui limpede, așa cum este ea, gândirii umane. Ideile produs ale gândirii sociale a filosofilor precursori reprezintă tot atâtea perspective ale gândirii sociologice propriu-zise. Acest preludiu, ca efort îndreptat spre găsirea identității unei științe în stare să ofere o bună interpretare a vieții sociale, a fost îndelungat; aproape nouă secole fiind necesare pentru această minunată căutare în care s-a angrenat inteligența umană
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Editura Humanitas, București, 1997 Costea, Ștefan, Istoria generală a sociologiei Compendiu, ediția a II-a, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004, pp. 11-19 Dungaciu, Dan, Portrete și controverse, Editura Tritonic, București, 2008, pp. 9-35 Ferreol, Gilles (coord.), Istoria gândirii sociologice. Marii clasici, Editura Institutul European, Iași, 2009, pp. 243-283 Foucault, Michel, Ordinea discursului. Un discurs despre discurs, Editura Eurosong & Book, București, 1998 Herseni, Traian, Sociologie. Teoria generală a vieții sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pp. 35-93 Ionescu, I.
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Cluj-Napoca, 2007, pp. 9-39, 77-79 PARTEA A DOUA Presociologia Lucrarea noastră se referă exclusiv la Europa, acolo unde, timp de peste două sute de ani, s-au creat marile opere ale sociologiei și unde au trăit principalii făuritori de idei și sisteme sociologice. În Europa au viețuit și primii gânditori care și-au îndreptat atenția spre studierea vieții sociale. Semnele inițiale ale acestei orientări le întâlnim în Grecia antică, unde înfiriparea și apoi dezvoltarea democrației au permis manifestarea și cultivarea gândirii libere constructive
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
în faptul că a plantat prima bornă, inaugurând astfel lungul drum al nașterii sociologiei. Bibliografie Aristotel, Etica Nicomahică, Editura Antet, București f.a. Aristotel, Politica, Editura Paideia, București, 2001 Aristotel, Statul atenian, Editura Antet, București, f.a Buzărnescu, Ștefan, Istoria doctrinelor sociologice, EDP, București, 1995, pp. 9-15 Giardina, Andrea (coord.), Omul roman, Polirom, Iași, 2001 Herseni, Traian, Sociologie. Teoria generală a vieții sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pp. 88-92 Hurmuziadis, D. George, Cultura Greciei. Antică, Bizantină, Modernă, Editura Științifică și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
vieții sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pp. 88-92 Hurmuziadis, D. George, Cultura Greciei. Antică, Bizantină, Modernă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, pp. 5-33 Laertios, Diogenes, Viețile și doctrinele filosofilor, Editura Academiei, București, 1963 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice. Istoria sociologiei de la origini până la Weber, de la Parson până la contemporani, Editura Antet, f.a., pp. 12-15 Marrou, Henri Irénée, History of Education in Antiquity, Published by Univ of Wisconsin Press, 1982 Platon, Legile, Editrura IRI, București, 1995 Platon, Republica, Editura Antet
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
individuală nonegoistă în fața realității sociale o observarea lucidă și metodică a societății contemporane autorului o pesimismul în privința posibilității unei intervenții * Fuga spre ireal a forței de revoltă. Am subliniat una dintre etapele algoritmului generator pentru că acțiunea gânditorului prevestește calitatea analizei sociologice prin care va fi depășită filosofia socială. * Construcțiile teoretice sunt de mare diversitate, nota lor comună fiind însă încercarea de a aduce în prim plan, ca definitorie, gândirea laică, depărtarea de teoriile teocentrice, aspirație pornită din cristalizarea reală a unei
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
intențiile sale, prin cantonarea în concluzii neverificabile, rămâne prizonierul filosofiei istoriei. Lucrarea sa contribuie la accelerarea gestației din interiorul acesteia, pregătind și vestind astfel o naștere care devine tot mai iminentă. Se apreciază chiar că Montesquieu încheie seria precursorilor gândirii sociologice deoarece el este autorul, în ordine istorică, primei contribuții la interpretarea societății de pe pozițiile unei științe apropiate de ceea ce va fi sociologia. Bibliografie Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Editura Antet, București, f.a., pp. 27-31 Lipatti, Valentin, Montesquieu, gânditor iluminist, ESPLA
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
tot mai iminentă. Se apreciază chiar că Montesquieu încheie seria precursorilor gândirii sociologice deoarece el este autorul, în ordine istorică, primei contribuții la interpretarea societății de pe pozițiile unei științe apropiate de ceea ce va fi sociologia. Bibliografie Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Editura Antet, București, f.a., pp. 27-31 Lipatti, Valentin, Montesquieu, gânditor iluminist, ESPLA, București, 1955 Montesquieu, Charles, Despre spiritul legilor, Editura Științifică, București, 1964 Montesquieu, Charles, Scrisori persane, Editura Științifică, Buc, 1970 Pantazi, Radu, "Societate și istorie în concepția lui Montesquieu
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Scrisori persane, Editura Științifică, Buc, 1970 Pantazi, Radu, "Societate și istorie în concepția lui Montesquieu", în: Studii de istorie a filozofiei universale, Vol.VI, Editura Academiei RSR, București, 1979, pp. 103-115 Revol, Rene, "Montesquieu", în: Ferreol Gilles (coord.), Istoria gândirii sociologice. Marii clasici, Editura Institutul European, Iași, 2009, pp. 13-39 4.3 Jean Jacques Rousseau (1712 1778) Viața. Se naște la 28 iunie la Geneva și rămâne foarte repede orfan de mamă (moare în urma unor complicații apărute la naștere). Când Jean-Jacques
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sa formă, vagă și nedefinită. De aceea, aceste teze mai au încă un sens pur utopic". Saint-Simon rămâne în istoria sociologiei ca prim pionier al apariției acesteia prin faptul că întâia dată constatăm în opera sa reușita desprinderii preocupării clar sociologice de preocuparea pentru politică. Saint-Simon continuă să utilizeze termenul politică pentru societate, dar conotațiile acestuia sporesc în favoarea unui conținut mult mai bogat. Consideră politica o știință pozitivă, iar obiectul ei depășește limitele analizei constituției, îmbrățișând întreaga societate. Ideile avansate de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
căi de organizare a vieții sociale, noi repere care să asigure omenirii și fiecărui om un viitor fericit. Se alătură, continuând, preocupărilor deschise de Condorcet, Saint-Simon, Xavier Bichat. Argumente de conținut: * Continuând și aprofundând cercetările lui Saint-Simon, este întemeietorul pozitivismului sociologic prin care respinge filosofia ca reprezentare teoretică generalizată a lumii și exprimă încrederea neclintită în capacitatea științei bazate pe observație de a formula legi ferme. * Se pronunță asupra unor probleme esențiale ale sociologiei: o Plasarea sociologiei ca regină a științelor
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
totalmente realizabilă decât prin subordonarea creșterii economice unei sociocrații prin care A. Comte înțelegea cadrul normativ capabil să motiveze o participare generală pe baza unui umanism al întrajutorării și altruismului reciproc între grupurile și clasele sociale. * Poziționarea în ansamblul cugetării sociologice: susținând că dinamica socială se bazează exclusiv pe forțele ideale ce-i sunt proprii, excluzând deci forțele materiale, economice, gândirea lui Comte reprezintă, în teritoriul teoretic european, cea dintâi abordare idealistă orientată sociologic asupra devenirii societății. * Cercetarea societății: trebuie să
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și clasele sociale. * Poziționarea în ansamblul cugetării sociologice: susținând că dinamica socială se bazează exclusiv pe forțele ideale ce-i sunt proprii, excluzând deci forțele materiale, economice, gândirea lui Comte reprezintă, în teritoriul teoretic european, cea dintâi abordare idealistă orientată sociologic asupra devenirii societății. * Cercetarea societății: trebuie să beneficieze de instrumentele științei valabile, sursele primare ale obținerii datelor fiind observația și experimentul; cercetătorul nu poate face abstracție în cunoaștere de forța religiei, a uneia a cărui conținut schimbat față de cel tradițional
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
E. Durkheim, curente ca neopozitivismul, operaționalismul, sunt nume importante în sociologie, din gândirea cărora Comte are dreptul să revendice o bună parte. Bibliografie Bădescu, Ilie, Istoria sociologiei perioada marilor sisteme, Editura Porto-Franco, Galați, 1994, pp. 35-101 Buzărnescu, Ștefan, Istoria doctrinelor sociologice, EDP, București, 1995 Claudian, Alexandru, Originea socială a filosofiei lui A.Comte, București, 1926 Comte Auguste, Discurs asupra spiritului pozitiv, Editura Științifică, București, 1999 Comte Auguste, Curs de filozofie pozitivă, vol. IV, Editura Beladi, Craiova, 2002 Comte Auguste, Curs de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
pozitivă, vol. VI, Editura Beladi, Craiova, 2005 Cuin, Henry-Charles, Gresle François, Istoria sociologiei, Editura Institutul European, Iași, 2002, pp. 61-65 Costea, Ștefan, Istoria generală a sociologiei Compendiu Editura Fundației România de Mâine, București,2004, pp.102-120 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Editura Antet, f.a., pp. 36-40 Mesure, Sylvie, "Auguste Comte", în: Ferreol Gilles (coord.), op.cit., pp. 39-61 Sudețeanu, Constantin, Introducerea în sociologia lui A. Comte, Editura Librăriei Arad, 1925 Viața. Parcurgând o viață agitată și plină de întâmplări, cele mai multe provocate chiar
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
diverselor aspecte ale vieții sociale. Calitatea și ineditul ideilor argumentează includerea sa între pionierii sociologiei. Operele deosebit de importante pentru destinul sociologiei sunt: * Statica socială * Educația * Sistem de filosofie sintetică 10 volume * Principiile sociologiei 3 volume * Principiile eticii 2 volume * Studii sociologice * Individul împotriva statului Învățăturile. Contribuția lui Spencer la fundamentarea sociologiei se referă în principal la: a. implementarea sociologiei create în Franța pe teritoriul spiritual al Angliei; b. evidențierea unor noi posibilități de analiză a vieții sociale. Doi termeni formează chintesența
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
cu mare căutare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; Organicismul este un tip de holism care, aplicat la societate, obligă la un studiu global, în termeni de întreguri sociale, individul și manifestările sale nefiind obiect de studiu sociologic. Sociologia organicistă a lui Spencer va fi dezvoltată de către Durkheim în ceea ce el numea funcționalism. Îl putem considera pe Spencer ca inițiator al funcționalismului * Educația și etica sunt două componente ale vieții sociale cărora Spencer le acordă o mare atenție
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
pozitivismului englez, cel care a orientat pozitivismul lui Comte într-o nouă direcție de cercetare, evoluționistă. Este un semn de prețuire, dar și de înțelegere față de efortul filosofului englez de a contribui la structurarea sociologiei. Bibliografie Buzărnescu, Ștefan, Istoria doctrinelor sociologice, EDP, București, 1995 Costea, Ștefan, Istoria generală a sociologiei Compendiu, Editura Fundației România de Mâine, București,2004, pp. 51-71 Cuin, Henry-Charles, Gresle François, Istoria sociologiei, Editura Institutul European, Iași, 2002, pp. 65-67, 93-100 Herseni, Traian, Sociologie. Teoria generală a vieții
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de Mâine, București,2004, pp. 51-71 Cuin, Henry-Charles, Gresle François, Istoria sociologiei, Editura Institutul European, Iași, 2002, pp. 65-67, 93-100 Herseni, Traian, Sociologie. Teoria generală a vieții sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pp. 119-121 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Editura Antet, f.a., pp. 67-71 Spencer, Herbert, Individul împotriva statului, Editura Antet, f.a. Viața. În 5 mai la Trier, se naște în familia Marx, situată în clasa de mijloc a societății, al treilea copil din cei nouă. El primește prenumele
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
oamenilor și de a-i mobiliza la acțiune. Așa cum Comte și Spencer au descifrat unele din mecanismele vieții sociale, Marx, dintr-o perspectivă inedită, a făcut descoperiri care au favorizat formarea noii științe despre societate. (C. Wright Mills, în Imaginația sociologică, susține: "Marxismul clasic a fost fermentul sociologiei moderne"). Acestea sunt: * legea generală de mișcare a vieții sociale, modul de producție capitalist și rolul imens al plusvalorii; * dependența caracteristicilor omului, a instituțiilor, a relațiilor sociale de producția materială, de componenta economică
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]