7,229 matches
-
în 1637 Discurs de la methode. Putem vorbi în cazul filosofiei carteziene despre două tipuri de cenzură: cea clară sistematică, generală prezentată în Regulae și cea particularizată din cadrul Discursului. Diferența dintre cele două lucrări despre metodă nu sunt doar de ordin stilistic. În primul caz este vorba despre o înșiruire de reguli ce trebuie urmate, pe când în cadrul Discursului despre metodă se urmărește eficiența aplicativă a acesteia în diverse științe, dar și din punct de vedere conceptual, așa cum vom dezvolta ulterior. Totuși cele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în corespondența cu Guillaume Budé apare termenul Udepotia, de la adverbul grecesc "niciodată". După jocurile de cuvinte pe care le întâlnim la Morus ne putem da seama că numele de "utopia" nu este acordat întâmplător, ci ca urmare a unei licențe stilistice. Nu îl putem acuza pe Morus de necunoașterea limbii când a ales cuvântul outopia. Chiar dacă poate fi acuzat de o degenerare a limbii grecești, acest cuvânt are și alte conotații. Pronunțat latinește cuvântul outopos părea un fel de avatar al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vizibilă"139. Noua Atlantida se termină cu descrierea muzeului. Chiar dacă ultimele cuvinte sunt "Cartea nu a fost încheiată" (The rest was not perfected), ea și-a atins scopul: descrierea unei "case a științelor". Cuvântul din finalul cărții este un artificiu stilistic, care poate arăta că ceea ce s-a descris urmează să se împlinească. Profeția lui Bacon este completă. El realizează figura unui nou om de știință convins de importanța studiilor sale, având certitudinea metodei pe care o aplică și a rezultatelor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
limbaj elaborat, deci îngrijit, corect;limbajul este un adevărat reper pentru orice vorbitor al limbii române; - potențial metaforic (lirica) sau metafora la nivel de text sau de secvență de text (proza); - materialul lingvistic este organizat pe un sistem prozodic sau stilistic funcțional destul de rigid; de la care se abate doar prin stilul personal al autorului; - opera nu cunoaște variante (!! nu este vorba de variantele de laborator); - se difuzează și se păstrează prin intermediul scrisului (tipăriturii). Alte obiective; de urmărit: 1. influențe folclorice („folclorul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
reluarea textului; e. alteori Ț niciodată (v. „Cântăreața cheală”, de E. Ionescu). Alte obiective; de urmărit: 1. componenta sau componentele morfologice ale titlului; 2. valoarea lexicală, semantică a componentelor; domeniul sau sfera lor lexicală, puterea lor de sugestie; 3. efectele stilistice scontate de autor. Motivul literar - este un component de bază al structurii operei literare; - este modalitatea de realizare a temei din opera literară; („Tema unei părți indivizibile se numește motiv.” Ț B. Tomașevski); - poate fi socotit un (pre)text în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
acțiunii; în timp ce în descriere, ca imagine picturală, pe grupul nominal (substantive, adjective etc.) sau pe verbe statice; - timpurile verbale: imperfectul, perfectul simplu, indicativ prezent; - la nivel sintactic:predicatul, complemente; - propoziții și fraze mai scurte (decât în cazul descrierii); - la nivel stilistic, accent pe elemente prin care: - se urmărește sensibilizarea cititorului; - o relatare frumoasă (prin epitete, metafore, hiperbole, enumerări etc.). Alte obiective, de urmărit: 1. arta narațiunii, în general; tipul de narațiune, persoana (verbal Ț pronominală) la care se narează; 2. identificarea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
decursul carierei sale creatoare; (!!) „în ciuda diviziunilor parțiale, opera fiecărui artist rămâne unitară”(E. Moutsopoulos); - el cunoaște anumite perioade distincte (aparente abateri de la stilul său), care se prelungesc însă unele într-altele;evoluția sa este continuă, cu anumite perioade de „avânt” stilistic. Alte obiective, de urmărit 1. relația autor Ț evenimente prezentate (atitudinea față de ele); 2. relația autor Ț personaje (inclusiv Ț narator, atitudinea față de ele); 3. felul relatării (directă, indirectă !! nu este vorba de stil, ci de modul cum este concepută
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
lirismul poate fi: 1. obiectiv (confesiv); 2. impersonal (necofesiv); - versificația este elementul definitoriu (chiar dacă apare și în genul epic sau dramatic); ea este cerută de spontaneitatea și intensitatea sentimentului; - simbolul și metafora predomină; evident alături de alte tehnici artistice, tropi, procedee stilistice etc.; - teme lirice majore: iubirea, moartea, natura, etc.;tematica: 1. lirică filozofică, profetică, gnostică, gnomică, apocaliptică, etc.; 2. lirică satirică, antirăzboinică, patriotică, a vanității, a plăcerii etc.; - cele mai multe cuvinte sunt folosite în /cu sens figurat; (!!) unele au încărcătură simbolică și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
realizează îndeosebi prin epitete și elemente cromatice;sonorități: dramatice, acute, stridente etc. sau calme, duioase, armonioase, joviale; cu aceeași motivație ca a coloritului; - imaginile sonore se compun, de regulă, cu elemente la nivelul fonetic (vocale, consoane etc.), morfologic (interjecția) sau stilistic (aliterația, onomatopeea, etc.);pastelul este o adevărată probă pentru realismul și caracterul național, popular al artei scriitorului; - autorul își face cunoscută atitudinea înalt contemplativă, deci subiectivă, în fața frumuseților eterne ale naturii; sau se folosește de peisaj doar ca pretext pentru
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
astfel: 1. personaje mitologice; 2. personaje animaliere parțial antropomorfizate; 3. mame cu calități excepționale, acționând în numele unor principii superioare; 4. personaje din lumea păstorească; 5. personaje „zise istorice”; 6. personaje obișnuite puse în situații excepționale. Din punct de vedere compozițional, stilistic: - balada este model e simplitate și de rafinament artistic; - îmbinarea meșteșugită a tonului grav cunota umoristică, satirică, sarcastică; ceea ce asigură o bogată paletă și o variație permanentă a atmosferei; o maniestare a necesității de a învinge adversitatea zâmbind; - elementele narative
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
reprezentând binele sau răul;prelucrarea rodnică a surselor folclorice;fabula țintește simbolizarea adevărului nelăsat să vorbească; se distinge prin echilibrul compoziției; - gândirea fabulei este plastică, expresivă și convingătoare; limba este neforțată, mânuită cu siguranță; expresia este sobră, adeseori fără ornamente stilistice; - stilul este direct, adeseori Ț indirect liber; - versul este alert, cu o anumită fluiditate; - rima este diversă, când împerecheată, când încrucișată, îmbrățișată, etc.
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare, ca ansamblu de simboluri și spiritualizare. Metodologic, estetica Ortodoxiei se subsumează unui permanent exercițiu puridisciplinar, conferind o notă specifică demersurilor analitice, structurale, stilistice în conjuncție cu cele sintetice, spirituale. Demersul domnului Mihail Diaconescu capătă contur în măsura în care categoria fundamentală și indefinisabilă a frumosului pe care se fundează estetica Ortodoxiei se subsumează acestor ipostaze specifice: frumosul divin, frumusețea lumii (în care autorul discută viziunea pancosmică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
democrate�, cum s-a spus adesea. Treptat, �ns?, pozi?iile fă?? de aceast? op?iune s-au nuan?at, au ap?rut curente cu atitudini contrare, pentru ca, �n ultimele decenii, s? se instaureze ?i �n arhitectur? un gen de eclectism stilistic �n sens strict sau sub forma coabit?rîi unor orient?ri diverse. De?i partizanii Bibliei de la Atena (1941), care proclama c? oră?ul modern este �o mă?în? de locuit�, vor fi extrem de energici �n cadrul Congreselor Internă?io-nale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
artele plastice �n intervalul istoric avut �n vedere. De altfel, �n Introducere, el accentueaz? c?, ��n tot cazul, istoria arhitecturii ?ine de istoria artei�. Stilul romanic este diferen?iat �n �prima v�rst? romanic?� (secolul al XI-lea), marcat? �nc? stilistic de tradi?ia carolingian?, ?i �a doua arhitectur? romanic?� (�ncepu-tul secolului al XII-lea), c�nd noile inven?îi se consoli-deaz?, tipologia se diversific? dup? destina?ia edificiilor (biserici m?n?știre?ți, biserici de pelerinaj etc.), se genera-lizeaz? acoperi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
genera-lizeaz? acoperi?ul boltit realizat din piatr? ?i se concep veritabile programe decorative pentru pere?îi tot mai impu-n?tori, iconografia fiind inspirat? �n general de tematica biblic?, iar tehnicile curente fiind basorelieful ?i frescă. Gilbert Luigi subliniaz? coeren?a stilistic? dintre arhitec-tur?, sculptur? ?i pictur?, condi?iile supunerii tuturor de-mersurilor plastice ordonan?ei arhitecturale (chiar ?i �n cazul Catedralei Notre-Dame-la-Grande din Poitiers, unde scenele sculptate invadeaz? �ntreaga fă?ad?, acestea se structureaz? compozi?ional ascult�nd de cadrele arhitecturale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Invoc�nd autoritatea lui Erwin Panofsky, Gilbert Luigi atrage aten-?ia asupra apropierilor dintre modul de g�ndire al epocii ?i manieră de a proceda a constructorilor gotici. Urm?rînd apoi evolu?ia stilului gotic, Gilbert Luigi semnaleaz? co-responden?a stilistic? dintre arhitectur?, pe de o parte, sculptur? ?i vitralii, pe de alt? parte, argument�nd chiar c? morfologia arhitecturii gotice este la fel de �ndatorat? vitraliului, a c?rui transluciditate poten?eaz? notă sacr? a spa?iului, ca ?i statuilor-coloane, cu draperiile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
se conținu?, �n variante atenuate, prin a?a-numitul �neomodernism�, dominant? �n arhitectură din ultimele decenii este mi?carea �post-modern?�, nutrit? din aceea?i sensibilitate plurivalent? că ?i cea din artele plastice propriu-zise. Mai ales �n Europa, evantaiul diversit??îi stilistice se �ntinde de la scrupuloase paști?e dup? modele tradi?ionale (că �n cazul englezilor Ț. Quinlan ?i R. Adam, �nfl?c?ra?i palladieni) la variante �decon-structiviste� care se disting prin decompozi?îi violent agresive (austriecii W. Prix ?i H. Swiczinsky
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
succedă multe stiluri cu respira?ie continental?, stilurile artistice devenind un tot mai �n-semnat liant �ntre popoarele at�ț de diverse ale acestei arii geografice relativ restr�nse. �n pofida tendin?ei artei contemporane de f?r�mi?are stilistic?, aceast? continentizare estetic? este ?i mai pro-nun?at? �n zilele noastre, datorit? pe de o parte mobilit??îi transna?ionale a creatorilor, pe de alt? parte promptitudinii cu care mijloacele de informare r?sp�ndesc pretutindeni ideile relevante. Oriunde ar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
specialitate. �nc�ț, diferen?ierile stilistice ?în �n prezent mai pu?în de impactul tradi?iei din care se ive?te artistul ?i mai mult de factorii insondabili ai psihologiei individuale, care adesea decid op?iunile �n materie de orientare stilistic?. * * * �n aceste condi?îi, este firesc s? ne �ntreb?m cum se situeaz? realiz?rile arhitecturii rom�ne?ți �n raport cu acest concept de �arhitectur? european?�. Se obi?nuie?te, �n prefe?ele traducerilor unor c?r?i de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
marca ego-ului s?u, chiar p�n? la narcisism. A?adar, arhitectura pune �n valoare, �n plastică elementelor, un stil propriu al autorului, dar fiind �n leg?tur? cu opere care au tr?s?turi comune, deci cu un ansamblu stilistic. Mai s�nt ?i cazuri �n care arhitectul, lucr�nd �n general cu o echip?, �mparte muncă de crea?ie. �n orice caz, istoria arhitecturii ?ine de istoria artei, numai dac? nu acord?m prioritate func?iei sale sociale sau
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
urmare, extinderea geografic? a catedralelor gotice ale acestei regiuni urm?re?te extinderea teritoriilor cucerite pentru Coroan? �ncep�nd din �le-de-France. �nflorire ?i r?sp�ndire Dup? aceste prime catedrale, tot �n �le-de-France goticul atinge o ?i mai mare pregnan?? stilistic? la Chartres, a c?rui catedral? este reconstruit? �ntre 1194 ?i 1220, cu bol?i din ogive cvadripartite, de o ritmicitate mai unitar? dec�ț bol?ile sixpartite. St�lpii arcadelor de aici s�nt �nca-drate de semicoloane continue p
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lui Brunelleschi este �nainte de toate constructiv?: el construie?te un dom gigantic f?r? schel?, pe un e?afodaj, datorit? ?tiin?ei inginere?ți dob�ndite prin studierea sistematic? a arhitectonicii edificiilor Romei antice. Originalitatea să este �ns? ?i stilistic?: p�n? la el, domurile � imit�nd Panteonul lui Hadrian (secolul al II-lea) � erau mai degrab? emisferice; cel din Floren?a are un profil �n form? de arc fr�nt, profil subliniat ?i de tensiunea nervurilor exterioare: astfel, dup
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
îi Paul ?i Barnabeu (1561). 2. Rena?terea �n Europa Pretutindeni �n Europa, arhitectura umanist? a Italiei se love?te de o cultur? gotic? �nc? vie �n secolele al XV-lea ?i al XVI-lea, nu numai �n utilizarea formulelor stilistice, dar ?i �n practicile profesionale de construc?ie manual? ale mai?trilor zidari. ?i această, �n ciuda amplorii schimburilor comerciale transeuropene, a c?l?toriilor arti?tilor ?i a circula?iei ideilor �ncep�nd de la inventarea tiparului. Acest conflict de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
italian, ora?ul Zamosc (1578-1599), cl?dirile sale de prestigiu ?i fortifica?iile sale. Pe l�ng? Rusia sau Ungaria, unde italienismul este receptat mai ț�rziu, �nt�lnirea dintre formele arhitecturale locale ?i limbajul clasic produce uneori asambl?ri stilistice de o stranie savoare, precum capelă castelului de la Indrichuv Hradec (Boemia, secolul al XVI-lea), construit de D. Cometă. La sf�r?ițul secolului al XVI-lea, toate ??rile Europei se deschid, cu proceduri apropriate particularismelor lor culturale, formelor venite
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n manieră pie?îi Arme din Livorno sau a pie?îi Royale din Paris, el reg?se?te o monumentalitate clasic? cu ordin colosal, dar mai afectat?. �n ciuda opozi?iei burgheziei fă?? de mecenatul costisitor al Stuar?ilor, reforma stilistic? se conținu?, de exemplu, �n King Charles Block din palatul de la Greenwich (1665) de c?tre J. Webb (1611-1672), un asistent de-al lui Jones. Totu?i, aceast? cale palladian?, care va fi reluat? un secol mai ț�rziu de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]