7,161 matches
-
narative ce le vor încadra ulterior ca "gen" major de scriitură antică și medievală, dar mai ales ca mărturie documentară, historiae (inclusiv cronicile) recurg la decuparea timpului în secțiuni relevante, iar cu sprijinul imaginației, la reprezentarea faptelor trecute, astfel încât imaginea strămoșilor și a vieții cetății să devină un model și o modalitate de educare, atât pentru contemporanii lor, cât și pentru posteritate. Precum mai târziu la Cicero și la Quintilian, la greci ceea ce era demn de a fi amintit și reținut
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
este asigurată de utilitatea pentru comunitate și de funcția simbolică a noțiunii de historiae, cu capacitatea sa de a reda evenimentul ca printr-un ochean cu "distanță reglabilă" și de a permite aproprierea prin discurs (text și imagine) a gloriei strămoșilor. Cele câteva familii de cuvinte aflate într-o relație de determinare multiplă ajung să denumească modurile narative de reprezentare a identității, printr-o proiecție culturală și simbolică a posteriori asupra istoriei colective. Această întâlnire atât de productivă în planul interpretării
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
relație directă, prin opera creată, cu principiul suprem, eludând orice alt intermediar. Precum un basileu. Am urmărit deliberat să pun în "dialog" statuia antică Togatus Barberini cu acest Michelangelo: romanul privește spre viitor, ocrotind și fiind ocrotit de trecut (busturile strămoșilor săi); renascentistul italian împrumută haina cea mai umilă, pentru a-și afirma, cu deplina conștiință a libertății sale de spirit și a geniului său, dreptul de a privi pe deasupra trupului christic, pe care îl susține el însuși, penitent și îndurerat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Zumthor, Paul. Încercare de poetică medievală. București: Univers, 1983. [1972] Whittaker, Thomas. Neoplatonismul. Un studiu asupra istoriei elenismului. București: Herald, 2007. [1998] Wunenburger, Jean-Jacques. Imaginarul. Cluj-Napoca: Dacia, 2009. [2003] Lista ilustrațiilor Fig. 1. Togatus Barberini. Nobil cu togă, ținând busturile strămoșilor. A doua parte sec. I î.Ch. Muzeul Capitolin, Roma. Fig. 2.a. Jupiter Otricoli (replică a statuii de cult Jupiter Capitolinul), prima jumătate sec. I î.Ch. Muzeul Vatican, Roma. Fig. 2.b. Alegoria Romei. Monedă (verso) din timpul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Eminescu, Alb-împărat are o oratorie sfătoasă de rigă cu suflet țărănesc, arhaic: - Oaspeți dragi, Mărită Doamnă, fetelor, cinstită curte, Nu mai am de-aci-nainte zile lungi, ci zile scurte, Numărați îmi sunt de-acuma bobii vieții, numărați! Astăzi, mâine, întîlni-voi pe strămoșii împărați! Stăpânind ținutul nostru în credința strămoșească, Rareori îngăduit-am minții mele să greșească. Rareori supușii Țării înălțat-au ruga lor Fără să-mi aplec urechea glasului plânsorilor. Când, în timpul nunții, Făt-Frumos trece pe la curte, împăratul, vesel de băutură, îl
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dintre aristocrație și burghezie, ca în teatrul lui E. Augier. Un bătrân boier, Fotin Bujorescu, pierzând pe unicul său băiat, nu mai voiește să-și căsătorească fata cu un Cărbu-neanu oarecare, fiu de oameni simpli. El arată ginerelui prezumtiv portretele strămoșilor și-i declară că înțelege să-și perpetueze spița. În fond, bătrânul Fotin n-are nici o repulsie de mezalianță. Pe el îl muncește un sentiment mai profund: dorința de mântuire prin procreare. Fotin se mulțumește cu veșnicia în ordinea carnală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cinic și istoric al familiei. El înveselește pe spectatori prin aforismele lui moderat paradoxale. Tofana e mai puțin intelectuală cât femeia fascinată de prestigiul cuceritorului profesional și jignită de rezistența lui. Factorul ereditar, patima roșie, adică a vărsării de sânge (strămoșul a fost hingher) motivează exterior un gest de răzbunare, suficient în sine. Rudy ar fi un banal cuceritor dacă n-ar înfățișa un accident neprevăzut în carieră. El a dat de o femeie superioară lui intelectualicește și mai ales de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
între arborii neajunși la cer, între apele ce-și pasc soarta pe câmp și între frunzele care se dau în vânt. MATEIU I. CARAGIALE În poezii de o factură parnasiană savantă, Mateiu I. Caragiale, fiul dramaturgului (1885-1936), își căuta înfrigurat strămoșii pe care îi credea aristocrați. Vedea pe fanariotul indolent și mândru de spița lui, sau mai departe pe barbarul fără nume alergând pe câmpiile acestui pămînt: Sunt seri, spre toamnă, adânci și strălucite Ce luminîndu-mi negura-amintirii Trezesc în mine suflete-adormite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în obținerea unor animale de prăsilă valoroase (de elită), care erau utilizate la reproducție pentru creșterea valorii unor animale mai puțin performante. In foarte multe cazuri, acestea erau însoțite de pedigree, care atesta valoarea exemplarelor de elită, dar și a strămoșilor acestora pe linie directă. Abia în secolul al XIX-lea un călugăr, pe nume JOHANN GREGOR MENDEL (1822 1884) a reușit să descopere unele legități ale transmiterii caracterelor de la părinți la urmași, prin lucrări de bastardizare la diferite plante. De
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
unde sora ta autobuzul? -Ea autobuzul din fața școlii. -Ce șoptit Mihai colegului său? - cerut gumă.” 44.Scrie propoziții cu diferite înțelesuri ale cuvintelor: război și poartă. 45.Grupează perechile de cuvinte cu sens opus: pașnic, bogat, harnic, viteaz, războinic, leneș, urmaș, sărac, fricos, strămoș. 46.Completează propozițiile următoare: plimbat prin Grădină Botanica. Noi suntem urmașii unui harnic și viteaz. Auzind despre noua piesă dus la teatru. Dimineață, sculat, spălat, îmbrăcat și grăbit spre școală. Când trezit în mijlocul pădurii dat seama că rătăcit. de neamul meu n-a fost
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
ne mai jucăm puțin în preajma operei marelui scriitor Mihail Sadoveanu. 1)Recunoști fragmentul? “Uite, si acum mi se pare ca Domnu’ nostru a fost un om deosebit. Îi scânteiau privirile și era și el mișcat, când ne spunea despre mărirea strămoșilor.” („Domnu’ Trandafir”) 2) Scrie ideile următoare în ordinea din povestire, sub forma unui plan de idei. Vei folosi, desigur, tasta ENTER. „A fost un om deosebit. Îi scânteiau privirile și era și el mișcat când ne spunea despre mărirea strămoșilor
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
strămoșilor.” („Domnu’ Trandafir”) 2) Scrie ideile următoare în ordinea din povestire, sub forma unui plan de idei. Vei folosi, desigur, tasta ENTER. „A fost un om deosebit. Îi scânteiau privirile și era și el mișcat când ne spunea despre mărirea strămoșilor. Pe sub tavanul scund al casei treceau eroii altor vremuri. Auzeam parcă freamătul luptelor și, acasă, îi visăm o noapte întreaga. Ne-am strâns toți băieții și am luat o hotărâre mare, să ne ducem și noi cu Domnu peste Siret
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
și-a impus în programul activității sale culturale: "Cultura și fericirea unui popor nu stă în schimbarea portului, în mania de a se lepăda de învechime și de a lua orice lucru străin și nou, ci în respectul aducerii-aminte a strămoșilor"1 . Acestea le spune cu ocazia constatării faptului că unii își schimbau numele, adăugând la sfârșit un escu, iu, adi, ici... În aceste rânduri, Asachi apare într-un fel de atitudine critică, dar mai mult ca reacționar, căci acum definește
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
constatării faptului că unii își schimbau numele, adăugând la sfârșit un escu, iu, adi, ici... În aceste rânduri, Asachi apare într-un fel de atitudine critică, dar mai mult ca reacționar, căci acum definește cultura numai ca un cult al strămoșilor. Dealtmintrelea, atitudinea sa față de reprezentanții curentului critic (ca și a acestora față de dînsul) este binevoitoare: când, în 1840, apare Dacia literară a lui Kogălniceanu, Asachi salută această apariție, nu-i vorbă, fără mult entuziasm, probabil pentru că această revistă 1 "Albina
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cât și asupra dezvoltării literaturii originale romînești: "Înrîurirea secolului au deșteptat un spirit amorțit, cu sentimentul naționalității s-au dezvoltat la noi și elementele literaturii"2, de unde se vede că acest om care, cum s-a văzut, recomanda respectul memoriei strămoșilor ca adevărata cultură, nu se poate împiedica să nu recunoască că influență apuseană și naționalism românesc sunt fenomene concomitente - ceea ce, am văzut, o spune și A. Russo, ceea ce voim să dovedim și noi. Așadar, până aici, vedem pe Asachi ca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vieții - "act de creațiune constantă, mișcare, dislocare și improvizație de fiecare clipă" -, numai acela care are destulă putere de inițiativă într-însul ca să nu se mulțumească a fi un simplu urmaș, ci și un creator, numai acela care imită pe strămoși creând mai departe, cum au făcut și ei, în loc de a-i copia - numai acela se poate folosi cu adevărat de istorie, transformînd-o în substanță vie, în factor de progres, căci "trecutul nu poate fi interpretat decât prin cea mai mare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
personaj care ar putea fi citat aici, și anume Eliade Rădulescu. În Gramatica sa de la 1827, el are în privința limbii o atitudine justă și reprezintă bunul-simț. El declară, ca și Russo, ca și Odobescu mai târziu, că nu scriem pentru strămoși, ca să schimbăm limba latinizînd-o, ci pentru contemporani. Dar, totuși, nu putem pune pe Eliade în rândul spiritelor critice, pentru că atunci când presiunea sistemelor lingvistice a crescut, când rolul criticii ar fi fost mai urgent, el n-a mai putut rezista, și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o proporție redusă. În majoritatea schițelor sale, personajele sunt mai ales funcționarii de toate felurile, care formează de fapt, în mare parte, mica noastră burghezie. Acești oameni se numesc, mai toți, Ionescu, Georgescu, Vasilescu, Popescu, Protopopescu, Iconomescu, adică oameni "fără strămoși", cum se zice, feciorul lui Ion, al lui Gheorghe, al lui Vasile, feciorul popei, al protopopului, al iconomului etc. Aceste nume sunt foarte caracteristice. Ele arată mai întîi joasa extracție a personajelor - invazia straturilor celor mai de jos în viața
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
largi sau mai restrânse și privit din puncte diferite de vedere. Pe de o parte avem familia ancestrală, tatăl și mama fiind purtătorii unui lung șir de gene, transmițând nou-născutului capacități anume, faptul fiind evident în cazurile unde din anumiți strămoși s-au succedat generații de creatori în același domeniu. Trebuie să avem în atenție, însă, și tipul social al familiei, care poate fi ramificată și numeroasă, conform uzanțelor unei anumite comunități, sau foarte restrânsă, cum se întâmplă în societățile moderne
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din elevi și care a urmat o programă care cuprindea etape de pregătire, de la cunoașterea genurilor a meșteșugului până la confecționarea obiectelor și desfacerea lor pe piață. Olăritul este o îndeletnicire pe care noi, românii, o moștenim de la cei mai îndepărtați strămoși ai noștri, din neolitic, dar, totodată, a fost (și este) una dintre cele mai propice modalități de materializare a însușirilor artistice. Contrar unor păreri curente, județul Vaslui a cunoscut în trecut o mare răspândire a olăritului. Importanța meșteșugului este subliniată
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
multă siguranță, să se exprime verbal cât se poate de coerent și clar, să rămână la temă, să aibă curajul de a se exprima prin acțiune și cuvânt. Toate acestea se pot realiza cu ajutorul păpușilor Bi-BaBo. Păpușa Bi-Ba-Bo are ca strămoș clasica păpușă de bâlci, este un Bi-Ba Bo simplu care se îmbracă direct pe mână, cu un cap rigid de care este prins costumul. Păpușa prinde viață atunci când este luată pe mână, se mișcă, vorbește și poate lua atitudini expresive
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
parul, duhul înțelegerii și al blîndeții fiindu-i străin firii lui îndrăcite. Nefîrtaților! Adevărul este altul și voi, dacă nu l-ați știut, cu siguranță că l-ați intuit pentru că numai așa se poate explica ascunderea tăblițelor de plumb ale strămoșilor noștri timp de aproape 130 de ani(sau mai mult pentru că despre ele nu se știe nimic concret) la Institutul de Arheologie din București. Iar înverșunarea cu care îi atacați pe toți cei care vreau să vadă chipurile străbunilor gravate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a instinctelor primare. O asemenea comunitate care cunoș-tea prelucrarea și arderea lutului, a realizării unor obiecte pentru a simboliza o gîn-dire abstractă, care știau că nu sînt singuri în existența lor, își venerau cu pioșenie străbunii și natura. În jurul cultului strămoșilor și al naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii. În cartea mea Limba noastră-i o comoară susțineam cu o puternică argumentație lingvistică(2976 cuvinte comune limbii române și sumeri- ene) și terminologie socială, că emeșii(sumerienii) au plecat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ar fi fost o latinizare totală a geților după cotropirea romană așa cum susțin dogmaticii latrinității, atunci aceste cuvinte nu au ce căuta în limba română, logica nu poate să înghită asemenea prăpăstii chiar dacă au pretenții de adevăruri sacre. Cred că strămoșii irlandezilor au migrat din Anatolia după destrăma- rea regatului vechi hitit, au poposit în nordul Moldovei cîteva sute de ani unde au conviețuit împreună cu strămoșii noștri, dar săturîndu-se de meleagurile mioritice au luat-o la sănătoasa tot spre vest peste
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
logica nu poate să înghită asemenea prăpăstii chiar dacă au pretenții de adevăruri sacre. Cred că strămoșii irlandezilor au migrat din Anatolia după destrăma- rea regatului vechi hitit, au poposit în nordul Moldovei cîteva sute de ani unde au conviețuit împreună cu strămoșii noștri, dar săturîndu-se de meleagurile mioritice au luat-o la sănătoasa tot spre vest peste munți și văi, trecînd și peste mare pînă au ajuns la capătul lumii. Tăblițele de plumb ale geților arată că nu ne-am schimbat limba
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]