5,777 matches
-
-ul folosit la frecvențe mai mici, cum ar fi în aplicații cu microprocesoare mai lente, consumă foarte puțin, putând ajunge chiar foarte aproape de consum zero în modul idle - consum de ordinul microWatt. SRAM-ul se găsește de obicei în: Majoritatea subsistemelor industriale și științifice, a electronicelor din domeniul auto etc., conțin memorie SRAM. Memorii SRAM de capacități mici sunt integrate în aproape orice sistem care are o interfață electronică cu utilizatorul. Capacităși de câțiva MB pot fi folosite în aplicații complexe
SRAM () [Corola-website/Science/321158_a_322487]
-
adâncime în grafica 3D, texturi, buffer-e vertex, programe compilate de shader. Memoria grafică este în general clasificată în două tipuri majore: dedicată și partajată. Memorie grafică dedicată, după cum sugerează și numele, este memoria care este disponibilă pentru utilizarea exclusivă de către subsistemul grafic. Aplicațiile non-grafice și alte subsisteme din sistemul de operare nu pot accesa acest tip de memorie. Un exemplu de memorie grafică dedicată este de memoria care este prezentă fizic pe adaptoarele grafice "discrete". Acest lucru a fost denumit în
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
vertex, programe compilate de shader. Memoria grafică este în general clasificată în două tipuri majore: dedicată și partajată. Memorie grafică dedicată, după cum sugerează și numele, este memoria care este disponibilă pentru utilizarea exclusivă de către subsistemul grafic. Aplicațiile non-grafice și alte subsisteme din sistemul de operare nu pot accesa acest tip de memorie. Un exemplu de memorie grafică dedicată este de memoria care este prezentă fizic pe adaptoarele grafice "discrete". Acest lucru a fost denumit în mod obișnuit ca "la bord" sau
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
mod obișnuit ca "la bord" sau "de memorie video locală"-care este, aproape de unitatea de procesare grafică (GPU). Memoria dedicată, cu toate acestea, nu se limitează la memorie on-board. O porțiune de memorie de sistem poate fi, de asemenea, dedicată subsistemelor grafice. Această porțiune de memorie de sistem nu este niciodată disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații și sunt deținute exclusiv de către subsistemele grafice. Memoria partajată de sistem este o porțiune din memoria sistemului, care pot fi utilizată de către subsistemele grafice
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
de procesare grafică (GPU). Memoria dedicată, cu toate acestea, nu se limitează la memorie on-board. O porțiune de memorie de sistem poate fi, de asemenea, dedicată subsistemelor grafice. Această porțiune de memorie de sistem nu este niciodată disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații și sunt deținute exclusiv de către subsistemele grafice. Memoria partajată de sistem este o porțiune din memoria sistemului, care pot fi utilizată de către subsistemele grafice atunci când este necesar. Pentru adaptoarele grafice discrete, acest tip de memorie este adesea menționată
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
acestea, nu se limitează la memorie on-board. O porțiune de memorie de sistem poate fi, de asemenea, dedicată subsistemelor grafice. Această porțiune de memorie de sistem nu este niciodată disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații și sunt deținute exclusiv de către subsistemele grafice. Memoria partajată de sistem este o porțiune din memoria sistemului, care pot fi utilizată de către subsistemele grafice atunci când este necesar. Pentru adaptoarele grafice discrete, acest tip de memorie este adesea menționată ca "memoria video non-locală"-care este, departe de
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
dedicată subsistemelor grafice. Această porțiune de memorie de sistem nu este niciodată disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații și sunt deținute exclusiv de către subsistemele grafice. Memoria partajată de sistem este o porțiune din memoria sistemului, care pot fi utilizată de către subsistemele grafice atunci când este necesar. Pentru adaptoarele grafice discrete, acest tip de memorie este adesea menționată ca "memoria video non-locală"-care este, departe de cea a GPU-ului. Memorie partajată este disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații non-grafice atunci când nu este
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
sistemului, care pot fi utilizată de către subsistemele grafice atunci când este necesar. Pentru adaptoarele grafice discrete, acest tip de memorie este adesea menționată ca "memoria video non-locală"-care este, departe de cea a GPU-ului. Memorie partajată este disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații non-grafice atunci când nu este utilizată de către subsistemele grafice. Astfel, acesta nu este garantat să fie disponibilă pentru grafică, deoarece ar putea fi deja în uz. Diferențele dintre un adaptor grafic "discret" si unul "integrat" pot fi evidențiate în
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
este necesar. Pentru adaptoarele grafice discrete, acest tip de memorie este adesea menționată ca "memoria video non-locală"-care este, departe de cea a GPU-ului. Memorie partajată este disponibilă pentru alte subsisteme sau aplicații non-grafice atunci când nu este utilizată de către subsistemele grafice. Astfel, acesta nu este garantat să fie disponibilă pentru grafică, deoarece ar putea fi deja în uz. Diferențele dintre un adaptor grafic "discret" si unul "integrat" pot fi evidențiate în contextul de memorie grafică dedicată versus partajată. Adaptoarele grafice
Memorie video () [Corola-website/Science/321165_a_322494]
-
al unui sistem nu va include toate caracteristicile sistemului real care prezintă interes și nici un model al unui sistem nu trebuie să includă toate entitățile care aparțin sistemului real de interes. Sistemele sunt deseori vizualizate sau "modelate" ca "blocuri componente" (subsisteme) care au conexiuni între ele. Există alternativele de a reprezenta un sistem ca o singură unitate pe un singur nivel, sau ca o colecție de subsisteme (de exemplu, componente și subcomponente) care trebuie să fie coordonate la "nivelul sistemului" general
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
aparțin sistemului real de interes. Sistemele sunt deseori vizualizate sau "modelate" ca "blocuri componente" (subsisteme) care au conexiuni între ele. Există alternativele de a reprezenta un sistem ca o singură unitate pe un singur nivel, sau ca o colecție de subsisteme (de exemplu, componente și subcomponente) care trebuie să fie coordonate la "nivelul sistemului" general. Aceasta este o importantă decizie de modelare, atunci când dimensiunea sistemului este mare. O reprezentare simplă a conceptului de sistem, în știință și inginerie, poate fi imaginată
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
sau interdependențe, pentru a efectua un set de funcțiuni specifice. Un sistem se mai poate defini ca o colecție de procese, orientate spre un obiectiv comun. O organizație poate fi considerată ca un sistem amplu,deoarece este constituită din sisteme, subsisteme și procese care interacționează. Termenul "sistem" are o varietate de semnificații în diferite contexte. De exemplu, este folosit în legătură cu "sistemul nervos" sau "sistemul digestiv". În industrie, un exemplu de sistem poate fi un sistem de management al unei organizații sau
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
deosebiri depinde de complexitatea modelului, fidelitatea, precizia, "realismul" etc. Scopurile construirii modelelor pot fi prezentate succint astfel: ٭relevarea fenomenelor sau proceselor ce se desfășoară în interiorul sistemului real; ٭prevederea consecințelor sau utilității diferitelor metode de decizie; ٭descrierea elementelor componente sau a subsistemelor sistemului real. Modelele pot fi clasificate în două categorii principale: ٭"modele fizice" (naturale, materiale); ٭"modele matematice". "Modelul fizic" reprezintă o machetă, o instalație sau un dispozitiv fizic care reproduce, de regulă la scară redusă, caracteristicile sistemului original, cu păstrarea legilor
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
parametrii sistemului și parametrii de ieșire (output-uri) ai sistemului. "Modelele structurale" sunt destinate pentru descrierea structurii obiectului sistemic modelat (considerat ca sistem cu construcția sa și mecanismul său de funcționare), iar "structura" sistemului este determinată de natura elementelor și subsistemelor componente, de proprietățile acestora și de relațiile dintre ele. Pentru reprezentarea obiectului modelat ca sistem, acest obiect trebuie descompus în componente funcțional finite, apoi trebuie să fie identificate relațiile dintre componente în schema generală a obiectului, relațiile dintre obiect și
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
electromagnetic...) pentru care se încearcă a se cunoaște dinamica proprie. Fazele construirii modelului unui sistem (cu aplicare la sisteme de producție) sunt următoarele: Se stabilesc caracteristicile factorilor sau elementelor care compun sistemul. Se elaborează un model care cuprinde elementele sau subsistemele componente , stabilindu-se modul de interacțiune al elementelor/subsistemelor între ele. În această fază se impune alegerea unui criteriu/unor criterii de performanță al(e) sistemului modelat. Modelul este folosit într-un proces de proiectare a sistemului, urmat de analize
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
proprie. Fazele construirii modelului unui sistem (cu aplicare la sisteme de producție) sunt următoarele: Se stabilesc caracteristicile factorilor sau elementelor care compun sistemul. Se elaborează un model care cuprinde elementele sau subsistemele componente , stabilindu-se modul de interacțiune al elementelor/subsistemelor între ele. În această fază se impune alegerea unui criteriu/unor criterii de performanță al(e) sistemului modelat. Modelul este folosit într-un proces de proiectare a sistemului, urmat de analize și încercări care conduc la proiecte îmbunătățite. Se obține
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
destinat. Este necesar să se păstreze numai caracteristicile esențiale ale sistemului real. ٭"Adecvanța modelului" cu sistemul real depinde de scopul modelării. Verificarea adecvanței constă în compararea unui set de performanțe obținute cu ajutorul modelului, cu performanțele colectate experimental. ٭"Modelarea parțială pentru subsisteme". Înainte de a elabora un model pentru întregul sistem, poate fi convenabil să se conceapă modele parțiale pentru subsisteme, să se testeze valabilitatea lor, apoi să se integreze aceste modele parțiale într-un model complet. Nici un model matematic nu este perfect
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
de scopul modelării. Verificarea adecvanței constă în compararea unui set de performanțe obținute cu ajutorul modelului, cu performanțele colectate experimental. ٭"Modelarea parțială pentru subsisteme". Înainte de a elabora un model pentru întregul sistem, poate fi convenabil să se conceapă modele parțiale pentru subsisteme, să se testeze valabilitatea lor, apoi să se integreze aceste modele parțiale într-un model complet. Nici un model matematic nu este perfect și orice model este perfectibil, pentru a se obține o aproximare utilă. Totuși, orice perfecționare poate necesita consumuri
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
problemelor matematice și interpretarea acestor soluții prin limbajul natural, "verbal". Există două moduri de abordare a construirii unui model matematic pentru un sistem fizic: ٭"modelarea bazată pe principii fizice", care face apel la legile cunoscute din fizică, ce sunt aplicate subsistemelor ce compun sistemul considerat; ٭"identificarea" sau "modelarea bazată pe date experimentale", obținute prin teste, care constă în alegerea unui model ce ajustează cât mai bine datele experimentale, conform unui anumit criteriu impus pentru sistemul considerat. Întocmirea modelelor matematice ale sistemelor
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
de implementare are loc împreună cu ținerea sub control, fiindcă sistemul de fabricație trebuie să fie ținut sub control și managerizat atât în timpul implementării cât și al producției. Sistemul de fabricație poate fi considerat ca un grup independent de sub-sisteme, fiecare subsistem efectuând o funcție distinctă. Aceste subsisteme sunt intercorelate și trebuie să fie integrate astfel încât să se realizeze obiectivul de producere a bunurilor. Când este considerat ca o serie de procese reunite, sistemul de fabricație poate fi caracterizat prin fluxurile de
Fabricație () [Corola-website/Science/321626_a_322955]
-
sub control, fiindcă sistemul de fabricație trebuie să fie ținut sub control și managerizat atât în timpul implementării cât și al producției. Sistemul de fabricație poate fi considerat ca un grup independent de sub-sisteme, fiecare subsistem efectuând o funcție distinctă. Aceste subsisteme sunt intercorelate și trebuie să fie integrate astfel încât să se realizeze obiectivul de producere a bunurilor. Când este considerat ca o serie de procese reunite, sistemul de fabricație poate fi caracterizat prin fluxurile de materiale, energie și informații în procese
Fabricație () [Corola-website/Science/321626_a_322955]
-
sistem de fabricație tipic cuprinde trei elemente: intrări în sistem, procese de transformare (prelucrare) și ieșiri din sistem. Sistemul de fabricație preia intrările în sistem pentru a produce produsele pentru clienți exteriori față de sistem. Un sistem de fabricație constă din subsisteme sau elemente componente asociate, care funcționează împreună pentru a îndeplini o sarcină de fabricație, acestea fiind (Obi, 2003): Sistemele de fabricație pot fi îmbunătățite atunci când subsistemele sau elementele sale componente sunt îmbunătățite pentru a adapta sistemul într-un mod care
Fabricație () [Corola-website/Science/321626_a_322955]
-
a produce produsele pentru clienți exteriori față de sistem. Un sistem de fabricație constă din subsisteme sau elemente componente asociate, care funcționează împreună pentru a îndeplini o sarcină de fabricație, acestea fiind (Obi, 2003): Sistemele de fabricație pot fi îmbunătățite atunci când subsistemele sau elementele sale componente sunt îmbunătățite pentru a adapta sistemul într-un mod care aduce beneficii maxime pentru companie. Alt mod de definire a subsistemelor componente ale unui sistem de fabricație include: Sistemele de fabricație specifice industriei construcțiilor de mașini
Fabricație () [Corola-website/Science/321626_a_322955]
-
o sarcină de fabricație, acestea fiind (Obi, 2003): Sistemele de fabricație pot fi îmbunătățite atunci când subsistemele sau elementele sale componente sunt îmbunătățite pentru a adapta sistemul într-un mod care aduce beneficii maxime pentru companie. Alt mod de definire a subsistemelor componente ale unui sistem de fabricație include: Sistemele de fabricație specifice industriei construcțiilor de mașini cuprind cinci componente principale: subsistemul de comandă, subsistemul logistic, subsistemul efector, subsistemul de suport și subsistemul de control. "Subsistemul de comandă" (sau de management) are
Fabricație () [Corola-website/Science/321626_a_322955]
-
sunt îmbunătățite pentru a adapta sistemul într-un mod care aduce beneficii maxime pentru companie. Alt mod de definire a subsistemelor componente ale unui sistem de fabricație include: Sistemele de fabricație specifice industriei construcțiilor de mașini cuprind cinci componente principale: subsistemul de comandă, subsistemul logistic, subsistemul efector, subsistemul de suport și subsistemul de control. "Subsistemul de comandă" (sau de management) are ca funcție esențială transformarea și distribuția fluxurilor informaționale , astfel încât să se realizeze o interacțiune coordonată a tuturor subsistemelor. "Subsistemul logistic
Fabricație () [Corola-website/Science/321626_a_322955]