7,897 matches
-
expresii faciale considerate corespunzătoare; - fiind legat strâns de concret (de imagine) nu facilitează dezvoltarea gândirii abstracte; - nu are la bază cuvântul ca ,,simbol al simbolurilor”, ci imagini idei; - fiecărui obiect, fenomen, îi corespunde un semn; - din punct de vedere gramatical: substantivul nu are număr, gen, caz, iar verbul nu se conjugă; uneori propoziția nu are verb, nu există flexiune, topica propozițiilor este mult diferită de cea a limbalului verbal; - fiind foarte simplu (sărac) nu determină o dezvoltare intelectuală deosebită; - nu poate
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
subiectului cu predicatul; • deixis textual: cu ajutorul unor pronume demonstrative ( Acesta ar fi începutul romanului), adverbe și locuțiuni adverbiale de timp și loc (Aici a început povestea), adverbe de mod (Așa a început povestea); • deixis personal: vocative și interjecții (măi, bre), substantive proprii sau comune în cazul vocativ 94. Misiunea profesorului de a înlătura obstacolele psiho-cognitive ale elevilor în relația cu disciplinele de studiu necesită deținerea competenței semantice, care presupune capacitatea de a (re-)defini (simplifica, resemiotiza, reformula, personaliza) și de a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
metaforei și anume o metaforă verbală, deoarece termenul înlocuit este un verb. („mângâie vântul”, „șoptește pădurea”). T. Vianu și-a manifestat rezerve față de această idee și a arătat că pot exista și personificări statice - în care termenul înlocuit este un substantiv sau un adjectiv - citând în acest sens o frumoasă expresie poetică a lui V. Voiculescu „semințiile gândului” (p.278). Sonet Poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, împărțite în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-și dea viața pentru mulți!” (Marcu, 10:42-45. Vezi și: Matei, 20: 25-28; Luca, 22: 25-26). În Vulgata, versiunea latină a Evangheliei, echivalentul pentru slujitor și rob este substantivul minister, moștenit în vocabularul politic european. Așadar, oricare demnitar în stat (ministru, 137 deputat, președinte etc.) ar trebui să fie un slujitor al celor mulți, condiție asumată în mod obligatoriu odată cu accesul la poziția de cel dintâi sau de mai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-și dea viața pentru mulți!” (Marcu, 10:42-45. Vezi și: Matei, 20: 25-28; Luca, 22: 25-26). În Vulgata, versiunea latină a Evangheliei, echivalentul pentru slujitor și rob este substantivul minister, moștenit în vocabularul politic european. Așadar, oricare demnitar în stat (ministru, 137 deputat, președinte etc.) ar trebui să fie un slujitor al celor mulți, condiție asumată în mod obligatoriu odată cu accesul la poziția de cel dintâi sau de mai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
îmbogățire a vocabularului / 52 II.4. Relații semantice / 59 Aplicații / 66 III. NIVELUL MORFOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE / 87 Repere teoretice / 87 III.1. Concepte operaționale / 87 III.2. Părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale elemente de specificitate / 92 III. 2.1. Substantivul / 92 III.2.2. Articolul / 96 III.2.3. Adjectivul / 98 III.2.4. Pronumele / 100 III.2.5. Numeralul / 104 III.2.6. Verbul / 108 III.2.7. Adverbul / 114 III.2.8. Interjecția / 117 III.2.9. Prepoziția
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
va aborda conținuturi de tipul: Vocale și consoane, Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere, Scrierea cuvintelor care conțin [anumiți] diftongi, respectiv vocale în hiat, Cuvinte cu înțeles asemănător, Cuvinte cu înțeles opus, Cuvinte cu aceeași formă și sens diferit, Substantivul, Adjectivul, Pronumele, Numeralul, Verbul, Subiectul, Predicatul, Atributul, Complementul etc.), dar și a comunicării, în general, prin raportare la normele limbii române literare actuale. Reperele teoretice alese spre prezentare se constituie, astfel, în premisă pentru dezvoltări, aprofundări ale subiectelor subsumate teoriei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exemplu, fonemul e din de pe este concretizat, în vorbirea literară, în sunetul e (׀de pe׀), în vorbirea în grai moldovenesc în i (׀di pi׀), iar în vorbirea în grai muntenesc în u/ e (׀du pe׀). Este același fonem care diferențiază substantivul par de adjectivul pare, respectiv adjectivul la numărul singular par de cel la numărul plural pare. În alte contexte, fonemul are rol în diferențierea cuvintelor din serii paronimice (car par sar var dar rar far har iar jar țar zar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numărul plural pare. În alte contexte, fonemul are rol în diferențierea cuvintelor din serii paronimice (car par sar var dar rar far har iar jar țar zar), în cadrul cărora se disting, printr-un fonem, atât cuvinte aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale (substantivele car, var, far, har, jar, țar, zar; conjuncțiile dar, iar), cât și cuvinte aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (substantivul car de adjectivul rar, respectiv de conjuncția iar etc.8). Diferențele dintre cele două unități sunet și fonem sunt nete9: sunetul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dar rar far har iar jar țar zar), în cadrul cărora se disting, printr-un fonem, atât cuvinte aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale (substantivele car, var, far, har, jar, țar, zar; conjuncțiile dar, iar), cât și cuvinte aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (substantivul car de adjectivul rar, respectiv de conjuncția iar etc.8). Diferențele dintre cele două unități sunet și fonem sunt nete9: sunetul este un fenomen individual (subsumat planului locutorului), fonemul este un fenomen social (subsumat codului, sistemului limbii); sunetul este variabil
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tonice: accent); * cuvânt: cuvânt oxiton (cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv sau
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul feminin singular) vs. pară (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular) etc. Intonația realizată "prin îmbinarea variațiilor de înălțime cu intensitatea și durata sunetelor, cu pauzele, tempoul și ritmul vorbirii și cu alte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau arabe + particule): al
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau arabe + particule): al II-lea, a 12-a, 8-imi; * structura unor locuțiuni
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
neadaptată); * scrierea corespunzătoare pronunției, în cazul unor neologisme precum: meci, lider, miting, șezlong, vizavi etc.; * utilizarea cratimei în cazul articulării cu articol hotărât enclitic a unor neologisme de tipul: cowboy-ul, party-ul, show-ul etc.; * aglutinarea articolului hotărât enclitic în cazul substantivelor neologice care au în final litere existente în alfabetul limbii române: itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat prin faptul că "nici una din cele cinci ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
7.4. Principiul sintactic explică 29 scrierea omofonelor (a structurilor care au aceeași pronunție): o dată / odată, nici o dată / nici odată / niciodată, de loc/ deloc etc. De exemplu: A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă, odată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care au aceeași pronunție): o dată / odată, nici o dată / nici odată / niciodată, de loc/ deloc etc. De exemplu: A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă, odată a și început ploaia. (adverb, "imediat, simultan") A ajuns odată cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
loc/ deloc etc. De exemplu: A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă, odată a și început ploaia. (adverb, "imediat, simultan") A ajuns odată cu mama. (componentă a locuțiunii prepoziționale "odată cu") Odată ce ai început, mergi până la capăt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
laice naționale și internaționale: 1 Decembrie, 1 Iunie etc., a sărbătorilor religioase: Paște, Crăciun, Duminica Tomei, Înălțare, a marilor epoci istorice, a unor evenimente istorice sau actuale: Antichitate, Reforma, Simpozionul... etc.; * scrierea cu inițială mică a unor cuvinte provenite din substantive proprii: un don juan, un adonis, un păcală; * scrierea cu majusculă sau cu inițială mică, în funcție de context, a unor cuvinte precum: Facultate(a de Psihologie și Științe ale Educației) / facultate (mintală), influențe din Vest/ partea de vest etc. Aplicații Grupuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bujor"); îmbinările stabile de cuvinte 41 (a-și da seama) se opun celor care nu au caracteristica stabilității (a lua măsuri îmbinare stabilă "a acționa" vs. a lua măsuri [pentru a-i croi o haină] două cuvinte noționale: verbul și substantivul); locuțiunea 42 se folosește, "clasic", cu precădere în analiza morfologică, pentru concretizarea perifrastică (sub forma unei expresii) a unei părți de vorbire: a o lua la sănătoasa (locuțiune verbală), în fața (locuțiune prepozițională), sinapsa trimite către succesiunea determinant determinat, succesiune interpretată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vocabularului 48, care se diferențiază în funcție de gradul de utilizare a elementelor acestora de către vorbitori. Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) reprezintă partea stabilă a lexicului (aproximativ 1500 de cuvinte 49), cuprinzând unitățile lexicale absolut necesare realizării comunicării dintre vorbitorii unei limbi: substantive care denumesc grade de rudenie, părți ale corpului, obiecte casnice, alimente, băuturi, viețuitoare, zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile, corpuri cerești: mamă, tată, frate, masă, cap, ochi, pâine, apă, câine, vineri, octombrie, primăvară, soare, lună etc.; adjective propriu-zise care trimit către
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
altfel, devreme, niciodată, a binevoi, dumneata, oricine, oriunde, fiecare, orișicare, treisprezece, douăzeci, behehe, heirup 66 etc.; * compunerea prin abreviere 67: C.F.R., TAROM, plafar, aprozar, bac, O.Z.N., CEDO etc. După cum reiese și din exemplele de mai sus, cuvintele compuse pot fi: substantive (Ștefan cel Mare, Făt-Frumos, an-lumină, bună-credință, untdelemn, fărădelege etc.), adjective (dulce-acrișor, gri-bleu, alb-negru, instructiv-educativ, cumsecade, binemeritat, clarvăzător, cuminte), pronume (Luminăția Voastră, ceea ce, Măria-Ta, oricine, fiecare, orișicare, dumneata, dumnealui), numerale (o sută trei, câte trei, de trei ori, douăzeci, unsprezece
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conversiune intermorfologică) sau în alte diviziuni ale aceleiași clase semantico-gramaticale (conversiune intramorfologică 68). Exemple de cuvinte formate prin conversiune intermorfologică (prin trecerea dintr-o clasă semantico-gramaticală în alta): * ghidușul, un ghiduș, cel ghiduș, pe ghiduș, doi ghiduși, celălalt ghiduș etc. = substantiv < adjectivul ghiduș; * of-ul, un of = substantiv < interjecția of; * un intrând = substantiv < verbul la gerunziu intrând; * niște nimicuri = substantiv < pronumele negativ nimic; * [copac] înflorit = adjectiv < verbul la participiu înflorit; * [mână] tremurândă = adjectiv < verbul la gerunziu tremurând; * [copiii] aceștia = adjectiv pronominal
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]