6,151 matches
-
cele mai importante proiecte din această perioadă a fost spectacolul "Mașinăria Cehov" după piesa lui Matei Vișniec - prima colaborare internațională a teatrului cu compania de teatru Les Oiseaux de Passage din Die, Franța. Regizorul Nugzar Lordkipanidze din Georgia vine la TEI să monteze spectacolul "Mizantropul" după Labiche. Interesul TEI față de problemele sociale, reflectate în dramaturgia modernă națională și internațională, se materializează în montarea spectacolelor "Un orb și o oarbă pe culmile Caucazului", "Oameni ai nimănui", "Stopped EU.ro.PA!", "Chip de
Teatrul „Eugène Ionesco” din Chișinău () [Corola-website/Science/310431_a_311760]
-
fost spectacolul "Mașinăria Cehov" după piesa lui Matei Vișniec - prima colaborare internațională a teatrului cu compania de teatru Les Oiseaux de Passage din Die, Franța. Regizorul Nugzar Lordkipanidze din Georgia vine la TEI să monteze spectacolul "Mizantropul" după Labiche. Interesul TEI față de problemele sociale, reflectate în dramaturgia modernă națională și internațională, se materializează în montarea spectacolelor "Un orb și o oarbă pe culmile Caucazului", "Oameni ai nimănui", "Stopped EU.ro.PA!", "Chip de foc". Unul dintre cele mai recente proiecte ale
Teatrul „Eugène Ionesco” din Chișinău () [Corola-website/Science/310431_a_311760]
-
față de problemele sociale, reflectate în dramaturgia modernă națională și internațională, se materializează în montarea spectacolelor "Un orb și o oarbă pe culmile Caucazului", "Oameni ai nimănui", "Stopped EU.ro.PA!", "Chip de foc". Unul dintre cele mai recente proiecte ale TEI este „stagiunea retro” - reluarea spectacolelor de cea mai largă rezonanță, cu anumite modificări de regie și distribuție. În cadrul acestui proiect au fost deja relansate spectacolele "Revizorul" de Gogol și "Chirița în provincie" de Alecsandri. În 2002 Andrei Locoman devine director
Teatrul „Eugène Ionesco” din Chișinău () [Corola-website/Science/310431_a_311760]
-
a acuzat pe Ghica „că demoralizează trupa prin șovăiala lui”. Urmarea a fost demisia politicianului la cererea domnitorului Carol I. Solomon a murit timpuriu, la vârsta de nici măcar 41 de ani și este înmormântat la Colentina, în biserica familiei Ghika, Teiul Doamnei.
Alexandru Solomon (general) () [Corola-website/Science/304954_a_306283]
-
și o vegetație deosebită. În pădure este întâlnit: fagul, plopul negru, stejarul pufos, salcâmul, bradul, vița de vie sălbatică. Vârsta medie a pădurii este de 40 de ani. Cele mai răspândite specii care se întâlnesc în pădure sunt stejarul, frasinul, teiul, arțarul, ulmul. Plantele rare și cele pe cale de dispariție sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Numărul plantelor rare crește de la an la an atât din cauza schimbării condițiilor de trai, cât și din cauza influenței negative a factorului antropic. Activitatea omului
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
mestecenii, arțarii, sorbul. În partea de sud-vest a parcului de jos se întinde o pitorească poiană, unde se află specii interesante de plante. La marginea de vest a poienei cresc cîțiva plopi albi, un grup de arțari cu frunzele ascuțite, tei cu frunze mici,frasini și castani. Este foarte frumos aici toamna. În partea de nord a poienei cresc forme rare de stejar roșu american, stejar de Caucaz, stejar cu frunze în două culori, stejar castaneifoliu. În extremitatea de sud a
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
pe transferurile bancare făcute de rudele celor plecați la muncă în străinătate. Biserică ortodoxă contruită în 1903, îmreuna cu parcul școlii reprezintă atracțiile antropice cheie ale localității, la care se alătură cadrul natural bogat ale pădurilor de stejar, fag, frasin, tei, carpăn etc., ce înconjoară satul, împreună cu podgoriile și livezile de meri, pruni, vișini, cireși și piersici.
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
în treimea inferioară a limbului. c. "Circulară" - întâlnită la "Populus tremula", "Celastrus orbiculatus", are diametrele egale și întretăierea lor se face la mijlocul limbului. Dintre celelalte forme, derivate din primele trei, menționam: cordiforma, asemănătoare cu o inimă, ca la "Tilia cordata" (tei pucios); lanceolata, cu diametrul longitudinal de cel putin 3-4 ori mai lung decât cel transversal, ca la "Salix albă" (salcie albă); liniară, ca la "Gramineae"; aciculara, ca la "Pinus", "Abies", "Picea"; filiforma, ca la frunzele submerse de "Ranunculus aquatilis" (piciorul-cocoșului-de-apă
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
cotește formînd cascade și gropi, dintre care “Groapa Lidiei” este cea mai mare și are o adîncime de mai mult de 4 metri. Pădurea este în temei alcătuită din stejar, frasin, arțar cu frunza ascuțită, arțar tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
arțar cu frunza ascuțită, arțar tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din plante se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca). Printre crăpăturile din piatră atîrnă feriga, în caverne se formează pernuțe de mușchi, iar porțiunile deschise ale pietrelor sînt împodobite cu diferiți licheni. În
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
vin la vor-ateț, de unde a și rămas rădăcina satului „Voroteț” ÎI Altă legenda spune că aceste pămînturi erau foarte bogate.Pe alealuri și cîmpii erau păduri,lemnul cărora era căutat de lucrătorii de corabii.Ceara cu plăcută mireasma a florilorde tei se socotea una dintre cele mai bune.Pădurile meșunau de animale pentru vînatoare. Iar caii erau recunoscuți și la vecinii că cei mai sprinteni. Pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare în urma unei biruințe ostașii și-au cerut voe să construiască
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
și garduri de piatră, același stil etnografic, aceleași obiceiuri și datini. Ciobanca, unită, așadar, cu Pănășeștii, e situată la 9 km de or. și st. c. f. Strășeni și la 33 de la Chișinău. Pădurile întinse din jur, păduri de stejar, tei, plop, carpen, ulm, arțar, de cei mai diverși arbuști și specii de floră ierboasă, de asemenea, dictează o particularitate deosebită a modului de viață. Aparent închiși în sine sau mai retrași decât în alte locuri, oamenii sunt foarte buni la
Ciobanca, Strășeni () [Corola-website/Science/306051_a_307380]
-
n. 3 septembrie 1937, Roșiile, județul Vâlcea) este o interpreta de folclor românesc. Repertoriul sau cuprinde peste 500 de piese înregistrate pe discuri la Radio și TV: „Lie ciocârlie”, „Aurelu’ mamii”, „Vântul de vară mă bate”, „Lângă poartă am un tei”, „Cei mai frumoși ani ai mei”, „Ce n-aș da să mai fiu mică”, „Roată mare” ș.a. A fost căsătorită cu Ion Dolănescu. În data de 23 octombrie 2014, într-o ceremonie ce a avut loc la Castelul Peleș din
Maria Ciobanu () [Corola-website/Science/306074_a_307403]
-
tip de brățară stă la originea altor brățări cu capete de șarpe realizate însă mai târziu. Se confirmă astfel părerile istoricilor Vasile Pârvan și Nicolae Iorga că arta traco-dacilor are origini în milenii anterioare . S-au descoperit urme din cultura "Tei" (a doua etapă a bronzului): securi de bronz, cuțite, ace, vârfuri de săgeți etc., din epoca fierului, în special din partea a doua a epocii, care coincide și cu începutul culturii geto-dacilor. La Bălăceanca s-au descoperit două așezări cu zece
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Kinetic Equation of Molecular Gases”, Part I, Physica 113-123, 1974; O. Petrus, "On the Quantum Kinetic Equation of Molecular Gases",Part II, 273-293,1976, Physica, (North Holland, Amsterdam). Universitatea „Lomonosov”, Moscova, 1972, University of Colorado, U.S.A.,1974-75 (bursă Fullbright), TEI, Atena (1994), Digital Equipment Austria, Viena (1995). Preparator, Asistent și Lector universitar, Facultatea de fizică, Universitatea „AL.I.CUZA” (1965-1989), Conferențiar (1990), Profesor universitar (din 1991). A predat la studenți cursuri de programarea computerelor, fizică teoretică (mecanică analitică, electrodinamică și
Constantin Octavian Petruș () [Corola-website/Science/305507_a_306836]
-
Constantin (C.M.) Babic din București, iar amvonul, cele două strane pentru cântăreți, tetrapodul din mijlocul catedralei, 28 de strane pentru preoți și 82 pentru credincioși au fost confecționate de meșterul Emil Pătruțiu din Sibiu. Iconostasul este fabricat din lemn de tei aurit. Printre obiectele existente în catedrală sunt de menționat următoarele: Cele patru clopote au fost turnate la atelierul lui Friedrich Seltenhofer din Sopron, fiind apoi sfințite și așezate în cele două turnuri. În turnul nordic a fost așezat un clopot
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
până în valea Lozovei, înglobând astfel două mici culmi: Coșlugea și Boclugea. Această delimitare morfologica corespunde și cu linia de încălecare tectonica (falia inversă) Luncavița-Consul, care-i separă de Dealurile Niculițel. Un alt punct de separație între aceste unități este Pasul Teilor, care se află între bazinele Tăiței și Luncaviței. Având în ansamblu forma unui triunghi ascuțit, ului au cea mai mare lățime între localitatea Turcoaia și valea Lozovei, unde ating 24 km. Ei se desfășoară pe direcția NV-SE sub forma
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Dealul Coșlugea (336 m) și a doua din dealurile Pîrlita și Boclugea (393 m), constituite, de asemenea, din cuarțite, filite, granițe de varsta proterozoica. În nord-estul Munților Macin se află Depresiunea Tăiței superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balabancea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungește în depresinea Luncaviței. În cuprinsul depresiunii Tăiței superioare apar întinse glacisuri deluvio-proluviale, cu terenuri bune pentru culturi și pășuni. În general, Munții Măcinului se prezintă din punct de vedere tectonic sub forma unui mare anticlinoriu, din care eroziunea
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
ha în Munții Măcinului, Podișul Babadagului și dealurile Niculițelului. Ele alcătuiesc două etaje de vegetație: unul între 150m și 250m delimitează pădurile exofile și altul cuprins între 250-400m formează etajul pădurilor mezofile. În pădurile mezofile predomina gorunul, în asociație cu teiul, frasinul, gladișul, iar în pădurile xerofile e frecvent întâlnit stejarul, brumăriu în asociație cu garnița, cerul, cărpinița, mojdreanul. În Podișul Dobrogei de Nord vegetația se caracterizează printr-o mare complexitate, deoarece configurația reliefului și variațiile altidinale deți de amplitudine relativ
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de 150-250m în Dealurile Niclitelului, Podișul Slavelor și părțile marginale ale Podișului Babadagului. Sunt alcătuite din stejar brumăriu uneori în asociate cu garnița iar pe falancul sudic al Podișului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, în aceste păduri se întâlnește și teiul argintiu, cărpinița mojdranul, jugastrul, cornul și scumpia. Acesta constuie fragmente ale unui etaj de vegetație mai extins în trecut, etajul pădurii sub mediteraniene. La altitudini de 250m de întâlnesc asociații forestiere foarte complexe în care speciile mezofile cresc alături de numeroase
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
etaj de vegetație mai extins în trecut, etajul pădurii sub mediteraniene. La altitudini de 250m de întâlnesc asociații forestiere foarte complexe în care speciile mezofile cresc alături de numeroase specii xerotermofile. În stratul arborilor predomina gorunul în asociate cu teiu pucios, teiul argintiu, teiu cu frunză mare, carpenul, frasinul, ulmul. Local apare și fagul. Tot aici mai cresc și diverse specii de arbuști: alunul, cornul, păducelul. Vegetația de sărătura se află răspândită în câmpia litorala a Razimului și în Deprsiunea joasă a
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Podișul Dobrogei de Nord există patru rezervații forestiere, trei rezervații botanice, două rezervații paleontologice și o rezervație mixtă, dar și Parcul National Munții Măcinului. Arboretele de fag (Fagus sylvatica, Fagus taurica) în amestec, în principal cu carpenul (Carpinus betulus) și teiul argintiu (Tila tomentosa) se dezvoltă într-o vale îngustă și umedă la altitudini de 350-400 m. Mai apar jugastrul (Acer compester) arțarul, ulmul, gorunul. Se întânesc chiar și exemplare de fag cu grosimea de 0,8 m și o înălțime
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
vinarița, mălaiul cucului, coada cocosului. Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11 ha), Pădurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha) și Pădurea Vârful Secarul de la Atmagea (43,5 ha), toate reprezentând păduri termofile cu specii de stejar brumăriu, carpen, tei, alături de care apar stejarul pufos, cărpinița, mojdreanul. În rezervațiile botanice se numără parcurile de liliac de pe Valea Oilor de la Babadag (0,35 ha) pe langă localitatea Fântână Mare (0,30 ha). Dealul Pietrosul de la Agighiol (167 m, 9,70 ha
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
pentru a fi o reședință princiară, și poartă amprenta unei personalități puternice: a reginei Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat după planurile și desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei a fost decorat și biroul ei, iar pereții Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scoției, locul natal al ei. Aici au crescut și copiii lor: Carol
Castelul Pelișor () [Corola-website/Science/305950_a_307279]
-
vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtrează o lumină fascinantă. Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 în Atelierele de Arte și Meserii de la Sinaia (școală înființată de rege), după planurile și desenele reginei. Sculptate în lemn de tei, aurite, ele poartă în decorație antrelacul de inspirație celtică și elementul zoomorf bizantin, interpretat în maniera Artei 1900. Biroul reginei Maria, amplasat într-un interior împodobit cu coloane brâncovenești și un cămin specific interioarelor românești, cuprinde un mobilier conceput de
Castelul Pelișor () [Corola-website/Science/305950_a_307279]