6,656 matches
-
fost prezenți „toți preoții Arhidiecezei, toți seminariștii, întregul corp diplomatic acreditat la București, președintele Consiliului de Miniștri, președintele Senatului, primarul Capitalei și mulți alții. Mihail Kogălniceanu, impresionat de măreția lăcașului de cult catolic avea să declare în același an, de la tribuna Parlamentului, că „este cel mai frumos edificiu religios care există în România.” Hramul catedralei a fost ales în cinstea Sfântului Iosif, logodnicul Fecioarei Maria. Sărbătoarea hramului catedralei este ziua de 19 martie. „Sfântul Iosif” este catedrală metropolitană și arhiepiscopală. Ctitorul
Catedrala Sfântul Iosif din București () [Corola-website/Science/298822_a_300151]
-
rezidență în Noua Zeelandă (1999). Din 2001 face parte din Juriul internațional „Balkanika" pentru promovarea culturii est-europene. A debutat în 1969 cu articole în „România literară" și apoi a publicat mai mult de 25 de volume. Colaborează la „România literară", „Luceafărul", „Tribuna", „Convorbiri literare", „Vatra", „Viața Românească" (unde a fost și redactor principal timp de 27 de ani). Este și profesor la Facultatea de Jurnalistică și membru al Uniunii Scriitorilor din România (făcând parte din consiliul USR, filiala București). În prezent este
Vasile Andru () [Corola-website/Science/298879_a_300208]
-
o editură proprie, Vitruviu. În paralel, a fost purtătorul de cuvânt al Regelui Mihai I în România. A publicat în numeroase reviste poezii articole de critică literară și plastică. Traduce din literaturile rusă și greacă. Debutează cu poezie în revista „Tribuna” (1959) și editorial cu volumul "Imnuri pentru nesomnul cuvintelor", apărut în 1966, în care, așa cum a observat criticul literar Nicolae Manolescu, autorul este deja un poet format, nu un începător, precum cei mai mulți debutanți din colecția "Luceafărul" a Editurii pentru Literatură
Mircea Ciobanu () [Corola-website/Science/298914_a_300243]
-
de la capătul zilelor". A îngrijit ediții din Dinicu Golescu, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Panait Istrati, antologiile „Constantin Dobrogeanu-Gherea interpretat de...” (București, 1975), „Arhipelag. Culegere de proză scurtă contemporană” (București, 1981). După 1989, a publicat la revistele România literară, Luceafărul, Ramuri, Convorbiri literare, Tribuna, Dilema, 22, Cultura, Jurnalul național ș.a. În 2010, îi apare la Editura Karta Graphic din Ploiești, în îngrijirea lui Ioan Groșescu, „Poștalionul cu boi”, culegere de articole publicate după anul 2000 în revistele Cultura, Vatra, Jurnalul național . Relizează prefața la
Mircea Iorgulescu () [Corola-website/Science/298915_a_300244]
-
10 sezoane la FC Politehnica Timișoara. Fotbal Club Politehnica Timișoara II a fost echipa a doua a Politehnicii Timișoara. Înainte de desființare, clubul evolua în [[Liga a III-a]] Seria 5. [[Fișier:Poli Timisoara 0 - 0 Steaua Bucuresti (meciul vazut din tribuna) - 2 aprilie 2011 30.jpg|thumb|300px|Suporterii echipei la meciul cu Steaua București (0-0)]] Commando Viola Ultra Curva Sud (pe scurt "CVUCS") s-a înființat în anul 1995 și este una dintre cele mai cunoscute galerii din România. Fanii
FC Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/298929_a_300258]
-
modernizare și consolidare efectuate la Stadionul Municipal Gloria, care răspund cerințelor exigente prevăzute în Manualul de Licențiere al Federației Române de Fotbal pentru Liga I. La eveniment au fost prezente personalități de marcă, în frunte cu președintele FRF, Mircea Sandu. Tribuna oficială a fost renovată în totalitate și au fost optimizate funcțiunile din punctul de comandă. În 2008 a fost inaugurat sistemul electronic de ticketing și control-acces în stadion pe bază de turnicheți. Stadionul dispune de un sistem modern de sonorizare
ACF Gloria Bistrița () [Corola-website/Science/298936_a_300265]
-
nivel european. Gazonul terenului central dispune de o instalație de irigat automatizată, de o instalație de încălzire modernă și de un drenaj conform standardelor în vigoare. Pentru pregătirea și întreținerea terenurilor, clubul Gloria dispune de cele mai moderne utilaje. La tribuna a 2-a au fost modernizate spațiile de sub tribună: vestiare, săli, spații de refacere, grupuri sanitare, sală de forță. Spațiile aferente mass-media au fost renovate, ziariștii dispunând de cele mai bune condiții de lucru, inclusiv acces la Internet wireless. Au
ACF Gloria Bistrița () [Corola-website/Science/298936_a_300265]
-
de irigat automatizată, de o instalație de încălzire modernă și de un drenaj conform standardelor în vigoare. Pentru pregătirea și întreținerea terenurilor, clubul Gloria dispune de cele mai moderne utilaje. La tribuna a 2-a au fost modernizate spațiile de sub tribună: vestiare, săli, spații de refacere, grupuri sanitare, sală de forță. Spațiile aferente mass-media au fost renovate, ziariștii dispunând de cele mai bune condiții de lucru, inclusiv acces la Internet wireless. Au fost amenajate spațiile de sub peluză, a fost realizată cantina
ACF Gloria Bistrița () [Corola-website/Science/298936_a_300265]
-
mai bune condiții tuturor celor prezenți la evenimentele sportive organizate pe această arenă. În prezent, Stadionul Municipal Gloria, situat într-o oază de verdeață și liniște, lângă Parcul Municipiului Bistrița, are o capacitate de 7.800 de locuri și cuprinde tribuna oficială, tribuna 0, tribuna I (10 sectoare), tribuna a II-a (10 sectoare) și o peluză (4 sectoare). Masa presei este situată la tribuna a II-a, iar tribuna oficială și tribuna 0 despart tribuna I în două jumătăți a
ACF Gloria Bistrița () [Corola-website/Science/298936_a_300265]
-
condiții tuturor celor prezenți la evenimentele sportive organizate pe această arenă. În prezent, Stadionul Municipal Gloria, situat într-o oază de verdeață și liniște, lângă Parcul Municipiului Bistrița, are o capacitate de 7.800 de locuri și cuprinde tribuna oficială, tribuna 0, tribuna I (10 sectoare), tribuna a II-a (10 sectoare) și o peluză (4 sectoare). Masa presei este situată la tribuna a II-a, iar tribuna oficială și tribuna 0 despart tribuna I în două jumătăți a câte 5
ACF Gloria Bistrița () [Corola-website/Science/298936_a_300265]
-
celor prezenți la evenimentele sportive organizate pe această arenă. În prezent, Stadionul Municipal Gloria, situat într-o oază de verdeață și liniște, lângă Parcul Municipiului Bistrița, are o capacitate de 7.800 de locuri și cuprinde tribuna oficială, tribuna 0, tribuna I (10 sectoare), tribuna a II-a (10 sectoare) și o peluză (4 sectoare). Masa presei este situată la tribuna a II-a, iar tribuna oficială și tribuna 0 despart tribuna I în două jumătăți a câte 5 sectoare. Complexul
ACF Gloria Bistrița () [Corola-website/Science/298936_a_300265]
-
sportive organizate pe această arenă. În prezent, Stadionul Municipal Gloria, situat într-o oază de verdeață și liniște, lângă Parcul Municipiului Bistrița, are o capacitate de 7.800 de locuri și cuprinde tribuna oficială, tribuna 0, tribuna I (10 sectoare), tribuna a II-a (10 sectoare) și o peluză (4 sectoare). Masa presei este situată la tribuna a II-a, iar tribuna oficială și tribuna 0 despart tribuna I în două jumătăți a câte 5 sectoare. Complexul Gloria dispune și de
ACF Gloria Bistrița () [Corola-website/Science/298936_a_300265]
-
și liniște, lângă Parcul Municipiului Bistrița, are o capacitate de 7.800 de locuri și cuprinde tribuna oficială, tribuna 0, tribuna I (10 sectoare), tribuna a II-a (10 sectoare) și o peluză (4 sectoare). Masa presei este situată la tribuna a II-a, iar tribuna oficială și tribuna 0 despart tribuna I în două jumătăți a câte 5 sectoare. Complexul Gloria dispune și de un microhotel, de terenuri de antrenament, precum și de teren cu gazon sintetic, iluminat. Liga 1 Recordurile
ACF Gloria Bistrița () [Corola-website/Science/298936_a_300265]
-
Bistrița, are o capacitate de 7.800 de locuri și cuprinde tribuna oficială, tribuna 0, tribuna I (10 sectoare), tribuna a II-a (10 sectoare) și o peluză (4 sectoare). Masa presei este situată la tribuna a II-a, iar tribuna oficială și tribuna 0 despart tribuna I în două jumătăți a câte 5 sectoare. Complexul Gloria dispune și de un microhotel, de terenuri de antrenament, precum și de teren cu gazon sintetic, iluminat. Liga 1 Recordurile echipei Gloria Bistrița în Liga
ACF Gloria Bistrița () [Corola-website/Science/298936_a_300265]
-
capacitate de 7.800 de locuri și cuprinde tribuna oficială, tribuna 0, tribuna I (10 sectoare), tribuna a II-a (10 sectoare) și o peluză (4 sectoare). Masa presei este situată la tribuna a II-a, iar tribuna oficială și tribuna 0 despart tribuna I în două jumătăți a câte 5 sectoare. Complexul Gloria dispune și de un microhotel, de terenuri de antrenament, precum și de teren cu gazon sintetic, iluminat. Liga 1 Recordurile echipei Gloria Bistrița în Liga I: Cea mai
ACF Gloria Bistrița () [Corola-website/Science/298936_a_300265]
-
800 de locuri și cuprinde tribuna oficială, tribuna 0, tribuna I (10 sectoare), tribuna a II-a (10 sectoare) și o peluză (4 sectoare). Masa presei este situată la tribuna a II-a, iar tribuna oficială și tribuna 0 despart tribuna I în două jumătăți a câte 5 sectoare. Complexul Gloria dispune și de un microhotel, de terenuri de antrenament, precum și de teren cu gazon sintetic, iluminat. Liga 1 Recordurile echipei Gloria Bistrița în Liga I: Cea mai categorică victorie 1990-1991
ACF Gloria Bistrița () [Corola-website/Science/298936_a_300265]
-
mai mici din vecinătate, cum ar fi Wehl. Doetinchem are propria echipa de fotbal în primă divizie olandeză Eredivisie: De Graafschap. Stadionul De Graafschap a fost recostruit recent pentru a-l transforma într-o arena cu toate locurile pe scaune. Tribunele sunt complet acoperite, cu acoperiș vopsit în albastru și alb, culorile clubului. Orașul are o piscină interioară, Rozengaarde. Din anul 2005, un maraton de patru zile este organizat care începe și se termină în Doetinchem și trece prin Achterhoek.
Doetinchem () [Corola-website/Science/297736_a_299065]
-
pe câmp cu caii și bivolii la păscut. Iarna cu oile. Știu de mic toată rânduiala naturii...” (Ioan Alexandru, „A fi poet înseamnă a lua în grija ta totul, tot ce ființează într-o patrie”, interviu de Aurel Sasu, (în) „Tribuna”, Cluj, anul XIX, 1975, nr.5 (945), 30 ianuarie, p.5) În 1958, după școala făcută în satul natal (unde l-a avut profesor de română pe Ilie Butoi, pe care-l menționează ca apropiindu-l de literatură, în special
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
înseninatul său frate imnic. Sub numele celui dintâi a trăit și a scris poate ultimul mare poet al Transilvaniei.” (Ion Pop, Ultimul rapsod al Transilvaniei, (în) „Grai”, Bistrița, 2002, nr. 1). În 1960 debutează cu poezia Floarea mea în revista „Tribuna” din Cluj (anul IV, nr 14, 7 aprilie, p. 6). Poezia este semnată: Ioan Alexandru, elev. În iunie-iulie 1962 termină studiile liceale și susține Examenul de maturitate (Diploma de maturitate nr. 32/1962, eliberată de Școala Medie „Gh. Barițiu” din
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
fi încheiată. Imnuri lungi în care să fie redeșteptate toate frumusețile Cosmosului în lumina Învierii, neamul și graiul și părinții, așa cum au făcut marii poeți ai altor neamuri, Dante, ori Roman Melodul, ori Eminescu, Coșbuc și Blaga la noi.” Revista „Tribuna” din Cluj (nr.21, 21 mai) deschide cu Ioan Alexandru un proiect de prezentare a scriitorilor contemporani. O întreagă pagină de revistă cuprinde poeme de Ioan Alexandru; de asemenea, sunt texte despre poet semnate de D.R. Popescu, Nicoale Manolescu, Adrian
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
deceniului - volumele „Vina“ și „Infernul discutabil“ sunt considerate cărți ale deceniului de către Nicolae Balotă, Mircea lorgulescu, Dan Cristea, Eugen Barbu, Al. Ivasiuc, Radu Boureanu, Gh. Tomozei. În septembrie 1971 va face o călătorie la Ierusalim. Într-o scrisoare adresată revistei „Tribuna” din Cluj — datată, 11 ianuar 1971, Aix-la Chapelle -, răspunde celor care „mi-au adus unele obiecții în ce privește truda mea în căutarea Izvoarelor adevărate din care se cuvine a se hrăni poetul...” și își reafirmă atitudinea față de poezie, de responsabilitate a
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
ale fanilor dinamoviști au apărut în 1995, în peluza nord a stadionului, luând denumiri precum "Dracula" sau "Rams Pantelimon". La 1 august 1996, a fost înființată gruparea intitulată "Nuova Guardia" care a împrumutat de la galeriile italiene coregrafiile și showul din tribune. În timp, o parte dintre susținătorii echipei s-au mutat de la peluza nord (devenită Peluza Cătălin Hâldan), și își susțin favoriții de la peluza sud. Cea mai mare rivală a lui Dinamo este Steaua București. Meciul direct, intitulat 'Eternul derby' a
FC Dinamo București () [Corola-website/Science/298479_a_299808]
-
Spania, Steaua a fost susținută de un număr record de suporteri, beneficiind și de aportul diasporei românești din Peninsula Iberică. La partida de la Madrid, împotriva Realului, în noiembrie 2006, peste 20.000 de suporteri ai roș-albaștrilor au luat loc în tribunele stadionului "Santiago Bernabeu". Din sezonul 2013-2014 media de spectatori este în scădere. Printre scandările cele mai populare se numără „România, Steaua! Europa, Steaua! Oriunde, Steaua! Campionii din Ghencea” și „Campioni am fost, campioni vom fi, până vom muri, Steaua București
FC Steaua București () [Corola-website/Science/298507_a_299836]
-
și a pus piatra de temelie a localului internatului. A fost președintele societății România Jună din Viena. A fost membru activ al Astrei (1900) și vicepreședinte al Societății pentru Fond de Teatru Român. A colaborat la diverse publicații, precum Familia, Tribuna. A scris mai multe povestiri, foiletoane satirice, piese de teatru, studii de literatură și folclor. În anul 1902 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
Virgil Onițiu () [Corola-website/Science/307085_a_308414]
-
Bibliotecii „Dr. Alexandru Bogdan", devenită Biblioteca Municipală Brașov. În 1948 a fost ales membru al Academiei Române. A editat, între anii 1929 și 1938, „Țara Bârsei", revistă de cultură, și a colaborat și la „Transilvania", „Gazeta Transilvaniei", „Societatea de mâine", „Familia", „Tribuna" (Arad), „Dreptatea" (Brașov), „Românul" (Arad), „Gând românesc". A semnat și cu pseudonimele S. Tamba și N. Hurlup. Două sunt în principal laturile scrisului lui Banciu: evocarea unor luptători pentru drepturile românilor transilvăneni - de la unii celebri, ca G. Barițiu, G. Bogdan-Duică
Axente Banciu () [Corola-website/Science/307084_a_308413]