5,770 matches
-
honvezi maghiare avansează la 14 septembrie peste linia de demarcație și ajung la Ginta, pe care o țin sub ocupație timp de zece zile, înainte de a se retrage. Pe 24 septembrie 1944 se dau lupte timp de câteva ore pe ulițele satului, după care honvezii se retrag. Trupele române realizează represalii la adresa localnicilor, executând 41 de persoane, maltratând alte persoane, jefuind avutul sătenilor și incendiind casa parohială a bisericii reformate ce a ars până la temelie; arhiva parohiei și averea familiei pastorului
Ferenc Boros (pastor) () [Corola-website/Science/336493_a_337822]
-
, o mahala a orașului Iași care s-a dezvoltat în sus de ulița "Podul Hagioaiei" (b-dul. Independenței de astăzi), semnalată prima dată în sec. al XVII-lea, a devenit cel mai dinamic cartier al orașului, în special din punct de vedere social. Mahalaua s-a dezvoltat în partea de N-V, pe dealul
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]
-
se întindea, după cum se știa pe atunci, până la „marginea prăpastiei” (Râpa Galbenă). În sec. al XVIII-lea, era împărțită în trei părți distincte: "Muntenimea de Jos", "Muntenimea de Mijloc" și "Muntenimea de Sus". Constituind efectiv trei fâșii, dispuse radial pe ulița Hagioaiei, Muntenimile ocupau zona inferioară a versantului dealului Copou. În această perioadă, majoritatea boierilor care erau apropiați de diferiții domni ai Moldovei, plus negustorii și meseriașii își ridicau casele, bisericile și prăvăliile în această mahala, pentru a evita zona orașului
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]
-
1827, care a distrus toate casele din partea de vest a orașului Iași), Muntenimea fiind încă bine protejată de pădurea de pe Copou. Mahalaua "Muntenimea de Jos" era locuită de sărăcime, muncitori de pământ, slugi boierești, cârpaci ce țeseau cu tejghele pe uliți, precupeți. "Muntenimea de Mijloc" era tăiată de două axe principale: "Șleahul Botoșanilor" (actuala stradă Lascăr Catargiu) și "Ulița Podul Verde", „pavată” cu bușteni de stejar (actualul Bulevard Carol I - numit de localnici Bulevardul Copou). În jurul anului 1680, în apropiere de
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]
-
pădurea de pe Copou. Mahalaua "Muntenimea de Jos" era locuită de sărăcime, muncitori de pământ, slugi boierești, cârpaci ce țeseau cu tejghele pe uliți, precupeți. "Muntenimea de Mijloc" era tăiată de două axe principale: "Șleahul Botoșanilor" (actuala stradă Lascăr Catargiu) și "Ulița Podul Verde", „pavată” cu bușteni de stejar (actualul Bulevard Carol I - numit de localnici Bulevardul Copou). În jurul anului 1680, în apropiere de Biserica Banu, meșteșugarii și negustorii mahalalei "Muntenimea de Sus" au construit o biserică din piatră și cărămidă, cu
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]
-
Române. Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași, al cărei ctitor a fost domnitorul Moldovei Vasile Lupu, a fost construită între anii 1637-1639 și, de la început, a fost metoh al de la muntele Athos. Intrarea în incinta fortificată a mănăstirii, situată pe Ulița Mare, se făcea printr-o boltă situată într-un turn construit în 1638. Turnul, acoperit cu țiglă și a cărui înălțime estimată este de peste 30 de metri, avea două încăperi în partea superioară: o primă încăpere în care se aflau
Turnul-clopotniță al Mănăstirii Trei Ierarhi () [Corola-website/Science/330448_a_331777]
-
de cutremurul din 1802, turnul a fost reconstruit în 1806 de către egumenii greci pe un amplasament situat la 3,5 metri distanță de locul inițial. Cu acest prilej pisania inițială, care la construcția turnului era amplasată pe zidul situat spre Ulița Mare, a fost mutată pe pe fațada dinspre biserică (în prezent aceasta fiind este depusă în Sala Gotică a mănăstirii). Turnul și orologiul au fost ulterior parțial distruse cu prilejul marelui incendiului din 1827; partea superioară a turnului a fost
Turnul-clopotniță al Mănăstirii Trei Ierarhi () [Corola-website/Science/330448_a_331777]
-
Turnul și orologiul au fost ulterior parțial distruse cu prilejul marelui incendiului din 1827; partea superioară a turnului a fost refăcută în 1830 însă orologiul a fost înlocuit abia în 1845, având de data aceasta doar un singur cadran, spre Ulița Mare. Aceste restaurări au schimbat aspectul general al turnului, acesta fiind influențat de neoclasicismului rusesc evident în special prin aspectul acoperișului. Ulterior biserica și turnul s-au degradat astfel încât lucrările de renovare erau absolut necesare. În 1880 Gheorghe I. Lahovary
Turnul-clopotniță al Mănăstirii Trei Ierarhi () [Corola-website/Science/330448_a_331777]
-
Hotelul Petersburg, în care a instalat administrația și internatul, casele Cazimir fiind folosite doar ca spații de învățământ. Pentru a realiza comunicarea între cele două clădiri, Gheorghe Asachi a propus în decembrie 1839 construirea unui pasaj care să treacă pe deasupra uliței. În ianuarie 1843 conducerea Academiei îi cerea lui Alexandru Costinescu, profesor de geometrie și arhitect, să realizeze în cadrul activității didactice, printre alte planuri, și cel al unui arc care să unească cele două clădiri. Costinescu s-a ocupat personal de
Arcul Academiei Mihăilene () [Corola-website/Science/330468_a_331797]
-
planul Iașului realizat de Giuseppe Bayardi în 1819. Marele incendiu din 19 iulie 1827, cu punctul de plecare în casele spătarului Ilie Burchi situate față în față cu casa Cazimir, a prefăcut în scrum Biserica Talpalari de alături, casele de pe Ulița Mare, Curtea Domnească și o mare parte a orașului, însă nu a afectat casa Cazimir. Spătarul Cazimir, ruinat în urma incendiului, a fost nevoit să închirieze casa până la moartea sa, în 1832; după 1832 casa a trecut în posesia creditorilor, între
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
de Hotelul Petersburg, unde a instalat administrația și internatul, casele Cazimir fiind folosite doar ca spații de învățământ. Pentru a realiza comunicarea între cele două clădiri, Gheorghe Asachi a propus în decembrie 1839 construirea unui pasaj care să treacă pe deasupra uliței. Arcul Academiei Mihăilene a fost construit în 1841 și a dăinuit până în 1890, când a fost demolat pentru a permite lărgirea străzii și construirea noii clădiri a Liceului Național. Clădirea a devenit apoi, din 1895 și până în 1948, sediul Școlii
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
din 1424. Proiectul a fost inițiat în 2008 în parteneriat cu Universitatea de Nord Baia Mare. Muzeul trebuia să devină, în concepția sa, un „Templu Spiritual Codrenesc”. Îl vedea precum satul său natal la vremea copilăriei: „un sat codrenesc răsfirat-spre-adunat, cu uliți străjuite de garduri împletite, acoperite cu șindrilă sau paie, case vechi cu prispă-ngustă, pe tălpi din stejar masiv, șuri încăpătoare, pătule, cotețe și fântâni de draniță cu cantaring; pomi umbroși străjuiesc casa și olaturile: pruni, meri peri, nuci, cireși
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Ras al-Amud, pe Muntele Măslinilor, erau binecuvântați de primarul Ierusalimului într-un cort uriaș și li se împărțeau băuturi reci și cafea.De acolo lumea lua cai și căruțe pentru a porni spre Nabi Musa.Și în toată aceasta vreme ulițele orasului erau pline de oameni, și de vânzători ambulanți de alimente, băuturi, țigări,narghile, jucării etc După mărturia lui Samuel Curtiss, au ajuns să participe la ceremonii circa 15,000 de pelerini de pe tot cuprinsul Palestinei. Odată ajunși la sanctuar
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
grafice un rol important îi revine-asemanator că la Franz Marc-si animalului (cu precădere calul). Nici unul din pictorii ardeleni n'a redat scene cu animale de o asemenea spontaneitate. În desenele cuoscute, de expl. „Muncitor forestier“, „Îmblânzitorul de cai“ sau „Ulița satului“este eliminată iluzia spațială central-perspectivica , fiind păstrată însă în mare măsură realitatea expresionistica. Kimm însuși s-a considerat în evoluția să ulterioară ca artist influențat printre alții mai ales de Alfred Sohn-Rethel, Ferdinand Hodler și Egon Schiele, pe care
Fritz Kimm () [Corola-website/Science/335738_a_337067]
-
1812 ,pe locul unei biserici mai vechi de zid,din secolul XVIII. Cea mai veche carte de slujbă donată bisericii datează din 1743.Biserica a fost distrusă de cutremurul din 1802 și refăcută în 1812.A ars în 1848 ,împreună cu Ulița Mare și a fost reconstruită ,mărită și impunătoare,la a treia zidire din 1864,când a fost sfințită.În grădina de brazi din preajma bisericii ,se afla bustul din bronz al lui Ion C.Brătianu.Biserica era pictată de Gheorghe Tatarascu
Biserica Sfântul Nicolae din Pitești () [Corola-website/Science/335783_a_337112]
-
armeană Evgheni Vahtangov. Crearea teatrului sub noua sa formă a fost aprobată la vremea respectivă de autoritățile sovietice, prin comisarul poporului pentru naționalități, Iosif Stalin, După lungi căutări s-a găsit un loc pentru Habima în clădirea nr.6 de pe ulița Nijnii Kislovsk. Ansamblul, format în mare parte din evrei originari din Polonia, a folosit acest local până în anul 1924. Casa aceasta fusese în trecut, în anii 1880-anii 1890 sediul teatrului de amatori sau „teatrului-tabacheră” Sekretarev („Sekretariovka”), unde în 1881 și-
Habima () [Corola-website/Science/335837_a_337166]
-
Stolnici, lasă acestuia "„o casă în București, în mahalaua Sf. Dumitru” "C "Reconstituirea ipotetică.., "p." "9 1754 Noiembrie 30 - noii ctitori, prin "„actul de fundațiune”", închină biserica Episcopiilor Râmnicului și Buzăului. Între 1769-74 și 1778 - strada Sf. Dumitru (ori poate Ulița Brâncoveanului, de mai apoi), se numea "„Podul Bălăceinului ce merge spre bis. Sf. Dumitru” "C "Reconstituirea ipotetică.., "p." "10 1772 Mai 14 - episcopiile Buzăului și Râmnicului pretindeau, amândouă, că li se cuvine Metohul Sf. Dumitru „De jurământ” din București. Domnitorul
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
mitropolitan nu era însă unanim agreat astfel încât Anastasia, doamna lui Gheorghe Duca, a hotărât să construiască pe cheltuiala sa o nouă biserică mitropolitană. Noua biserică, cu hramul Stratenia (Întâmpinarea Domnului) și Sfântul Nicolae, a fost construită alături de Biserica Albă, spre Ulița Mare, o parte din teren fiind cumpărat iar alta provenind de la cimitirul Bisericii Albe. Biserica a fost sfințită în 1682 și a fost sediu mitropolitan până în 1766 când acesta s-a mutat în biserica Sfântul Gheorghe, construită alături, pe locul
Biserica Stratenia () [Corola-website/Science/332473_a_333802]
-
crească și să trăiască, cu norocul să se hrănească!". Obiceiul poartă numele de "Masa Moașei". Un obicei săvârșit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceștia dezleagă anul și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec: "Slobozim câșlegiile/ Să mărităm
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin de Sfântul Vasile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105881_a_107173]
-
ample ale personajelor. Acest roman citadin debutează cu înscrierea în geografia bucureșteană a spațiului central al acțiunii (casa lui Urmatecu): "„Acolo unde astăzi, în inima Bucureștilor, e o răscruce de străzi și tramvaie numeroase, pe la sfârșitul veacului trecut era o uliță abia însemnată, printre livezi și maidane rar împrejmuite, închipuită numai pe o singură latură, de-a lungul căreia se înșirau câteva locuințe răzlețe”". Bucureștiul lui Ion Marin Sadoveanu nu seamănă cu cel din romanul "Craii de Curtea-Veche" al lui Mateiu
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
Manoah și Jacques M. Elias. În licitația de la Artmark sunt propuse opere de pictură și sculptură, lucrări de grafică, piese de mobilier și obiecte de artă. Dintre picturile semnate de artiști români și străini, amintim, în primul rând, Iarna pe uliță de Gheorghe Petrașcu (1872, Tecuci - 1949, București), un ulei pe pânză pictat în jurul anului 1915, evaluat la 8.000 - 12.000 de euro. Peisajul a fost pentru Petrașcu unul dintre genurile preferate, în special pentru că motivele care pot fi extrase
Licitația Colecției familiei Halfon-Elias by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104296_a_105588]
-
crească și să trăiască, cu norocul să se hrănească!". Obiceiul poartă numele de "Masa Moașei". Un obicei săvârșit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceștia dezleagă anul și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec: "Slobozim câșlegiile/ Să mărităm
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101531_a_102823]
-
și Sf. Gheorghe cel Nou, mistuind într-o clipă tot ce a întâmpinat într-acest triunghiu până când răsuflând (răbufnind) afară din oraș și nemaigăsind hrană, a trebuit să stea.” 2000 de clădiri distruse „Mahalaua Sfântului Dimitrie de la biserică la vale, Ulița Franțosească partea stângă, Ulița Nemțească, Ulița Șelarilor, Pușcăria, apoi lipscăniile de la Picolo încolo, marchităniile, Hanul lui Zamfir, bogaseriile, brașoveniile, Ulița Bărăției cu biserica zarzavagiilor, Hanul lui Papazoglu, Sfântul Gheorghe Vechi, Sfântul Gheorghe Nou, Târgul Cucului, pescăriile vechi cu căvăfiile noui
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
Nou, mistuind într-o clipă tot ce a întâmpinat într-acest triunghiu până când răsuflând (răbufnind) afară din oraș și nemaigăsind hrană, a trebuit să stea.” 2000 de clădiri distruse „Mahalaua Sfântului Dimitrie de la biserică la vale, Ulița Franțosească partea stângă, Ulița Nemțească, Ulița Șelarilor, Pușcăria, apoi lipscăniile de la Picolo încolo, marchităniile, Hanul lui Zamfir, bogaseriile, brașoveniile, Ulița Bărăției cu biserica zarzavagiilor, Hanul lui Papazoglu, Sfântul Gheorghe Vechi, Sfântul Gheorghe Nou, Târgul Cucului, pescăriile vechi cu căvăfiile noui, mahalaua, Steli, a Udricanilor
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
într-o clipă tot ce a întâmpinat într-acest triunghiu până când răsuflând (răbufnind) afară din oraș și nemaigăsind hrană, a trebuit să stea.” 2000 de clădiri distruse „Mahalaua Sfântului Dimitrie de la biserică la vale, Ulița Franțosească partea stângă, Ulița Nemțească, Ulița Șelarilor, Pușcăria, apoi lipscăniile de la Picolo încolo, marchităniile, Hanul lui Zamfir, bogaseriile, brașoveniile, Ulița Bărăției cu biserica zarzavagiilor, Hanul lui Papazoglu, Sfântul Gheorghe Vechi, Sfântul Gheorghe Nou, Târgul Cucului, pescăriile vechi cu căvăfiile noui, mahalaua, Steli, a Udricanilor, a Sfintei
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]