KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...229 230 231 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

prin propoziție non-finită................. 125 5.2.4. Obiectul direct realizat prin propoziție relativă..................... 125 5.3. Verbele de percepție intențională în structuri cu predicat secundar... 127 6. Verbele de percepție evidențială......................................................................... 128 6.1. Delimitări și analize.................................................................................. 128 6.2. Verbele de percepție evidențială din română......................................... 132 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ................. 132 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică................................................ 136 6.2.3. Verbul a mirosi. Grila sintactică.............................................. 137 7. Pasivizarea verbelor

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
prin propoziție relativă..................... 125 5.3. Verbele de percepție intențională în structuri cu predicat secundar... 127 6. Verbele de percepție evidențială......................................................................... 128 6.1. Delimitări și analize.................................................................................. 128 6.2. Verbele de percepție evidențială din română......................................... 132 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ................. 132 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică................................................ 136 6.2.3. Verbul a mirosi. Grila sintactică.............................................. 137 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării.................................. 138 8. Concluzii................................................................................................................ 143 ÎNCHEIERE

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de percepție intențională în structuri cu predicat secundar... 127 6. Verbele de percepție evidențială......................................................................... 128 6.1. Delimitări și analize.................................................................................. 128 6.2. Verbele de percepție evidențială din română......................................... 132 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ................. 132 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică................................................ 136 6.2.3. Verbul a mirosi. Grila sintactică.............................................. 137 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării.................................. 138 8. Concluzii................................................................................................................ 143 ÎNCHEIERE......................................................................................................................... 144 ANEXĂ............................................................................................................................... 150 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 153 INTRODUCERE 1

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
predicat secundar... 127 6. Verbele de percepție evidențială......................................................................... 128 6.1. Delimitări și analize.................................................................................. 128 6.2. Verbele de percepție evidențială din română......................................... 132 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ................. 132 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică................................................ 136 6.2.3. Verbul a mirosi. Grila sintactică.............................................. 137 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării.................................. 138 8. Concluzii................................................................................................................ 143 ÎNCHEIERE......................................................................................................................... 144 ANEXĂ............................................................................................................................... 150 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 153 INTRODUCERE 1. Precizări metodologice Lucrarea Modalități de exprimare

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
6.1. Delimitări și analize.................................................................................. 128 6.2. Verbele de percepție evidențială din română......................................... 132 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ................. 132 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică................................................ 136 6.2.3. Verbul a mirosi. Grila sintactică.............................................. 137 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării.................................. 138 8. Concluzii................................................................................................................ 143 ÎNCHEIERE......................................................................................................................... 144 ANEXĂ............................................................................................................................... 150 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 153 INTRODUCERE 1. Precizări metodologice Lucrarea Modalități de exprimare a percepțiilor fizice. Verbele de percepție în limba română

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Verbele de percepție evidențială din română......................................... 132 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ................. 132 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică................................................ 136 6.2.3. Verbul a mirosi. Grila sintactică.............................................. 137 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării.................................. 138 8. Concluzii................................................................................................................ 143 ÎNCHEIERE......................................................................................................................... 144 ANEXĂ............................................................................................................................... 150 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 153 INTRODUCERE 1. Precizări metodologice Lucrarea Modalități de exprimare a percepțiilor fizice. Verbele de percepție în limba română este o cercetare monografică a clasei verbelor de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sintactică................................................ 136 6.2.3. Verbul a mirosi. Grila sintactică.............................................. 137 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării.................................. 138 8. Concluzii................................................................................................................ 143 ÎNCHEIERE......................................................................................................................... 144 ANEXĂ............................................................................................................................... 150 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 153 INTRODUCERE 1. Precizări metodologice Lucrarea Modalități de exprimare a percepțiilor fizice. Verbele de percepție în limba română este o cercetare monografică a clasei verbelor de percepție din limba română. Tema propusă a fost studiată, după cunoștința noastră, în puține lucrări de lingvistică românească. Cele câteva referințe din bibliografie prezintă aspecte particulare importante

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării.................................. 138 8. Concluzii................................................................................................................ 143 ÎNCHEIERE......................................................................................................................... 144 ANEXĂ............................................................................................................................... 150 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 153 INTRODUCERE 1. Precizări metodologice Lucrarea Modalități de exprimare a percepțiilor fizice. Verbele de percepție în limba română este o cercetare monografică a clasei verbelor de percepție din limba română. Tema propusă a fost studiată, după cunoștința noastră, în puține lucrări de lingvistică românească. Cele câteva referințe din bibliografie prezintă aspecte particulare importante vizând semantica câtorva unități din clasa lexico-gramaticală a verbelor de percepție, dar

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
monografică a clasei verbelor de percepție din limba română. Tema propusă a fost studiată, după cunoștința noastră, în puține lucrări de lingvistică românească. Cele câteva referințe din bibliografie prezintă aspecte particulare importante vizând semantica câtorva unități din clasa lexico-gramaticală a verbelor de percepție, dar nu oferă o privire de ansamblu asupra subiectului. Cazacu (1950) analizează polisemia verbelor de percepție, atrăgând atenția asupra utilizării unor unități ca a auzi, a mirosi, a vedea cu alte sensuri decât cele corespunzătoare percepțiilor pe care

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
noastră, în puține lucrări de lingvistică românească. Cele câteva referințe din bibliografie prezintă aspecte particulare importante vizând semantica câtorva unități din clasa lexico-gramaticală a verbelor de percepție, dar nu oferă o privire de ansamblu asupra subiectului. Cazacu (1950) analizează polisemia verbelor de percepție, atrăgând atenția asupra utilizării unor unități ca a auzi, a mirosi, a vedea cu alte sensuri decât cele corespunzătoare percepțiilor pe care le exprimă în mod prototipic. Autorul explică această amalgamare a utilizărilor prin sincretismul procesului percepției și

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
luăm în considerație faptul (demonstrat și pe cale experimentală) că există o interdependență între diferitele organe de simț, care funcționează întotdeauna împreună și legat)". Manoliu-Manea (1977) propune o analiză semantico-sintactică în termenii teoriei localiste. După cum precizează autoarea, referentul din poziția subiectului verbelor de percepție, ca receptor al senzațiilor, poate fi interpretat ca Locativ. În strânsă legătură cu această concepție semantică asupra verbelor de percepție, obiectul sau evenimentul perceput pot fi considerate actanți neutri sau sursă a senzației. Dima (2002), în monografia Verbele

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
împreună și legat)". Manoliu-Manea (1977) propune o analiză semantico-sintactică în termenii teoriei localiste. După cum precizează autoarea, referentul din poziția subiectului verbelor de percepție, ca receptor al senzațiilor, poate fi interpretat ca Locativ. În strânsă legătură cu această concepție semantică asupra verbelor de percepție, obiectul sau evenimentul perceput pot fi considerate actanți neutri sau sursă a senzației. Dima (2002), în monografia Verbele sentiendi în limbile română și engleză, urmărește contrastiv, dintr-o perspectivă lexico-semantică, câmpurile verbelor de percepție din română și engleză

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbelor de percepție, ca receptor al senzațiilor, poate fi interpretat ca Locativ. În strânsă legătură cu această concepție semantică asupra verbelor de percepție, obiectul sau evenimentul perceput pot fi considerate actanți neutri sau sursă a senzației. Dima (2002), în monografia Verbele sentiendi în limbile română și engleză, urmărește contrastiv, dintr-o perspectivă lexico-semantică, câmpurile verbelor de percepție din română și engleză. Observațiile privesc, pe de o parte, structura semică a acestor verbe și selecția pe care o operează asupra argumentului subiect

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
legătură cu această concepție semantică asupra verbelor de percepție, obiectul sau evenimentul perceput pot fi considerate actanți neutri sau sursă a senzației. Dima (2002), în monografia Verbele sentiendi în limbile română și engleză, urmărește contrastiv, dintr-o perspectivă lexico-semantică, câmpurile verbelor de percepție din română și engleză. Observațiile privesc, pe de o parte, structura semică a acestor verbe și selecția pe care o operează asupra argumentului subiect și asupra complementelor, în termeni de trăsături semice binare [±Animat], [±Abstract], [±Uman] etc., și

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
neutri sau sursă a senzației. Dima (2002), în monografia Verbele sentiendi în limbile română și engleză, urmărește contrastiv, dintr-o perspectivă lexico-semantică, câmpurile verbelor de percepție din română și engleză. Observațiile privesc, pe de o parte, structura semică a acestor verbe și selecția pe care o operează asupra argumentului subiect și asupra complementelor, în termeni de trăsături semice binare [±Animat], [±Abstract], [±Uman] etc., și, pe de altă parte, structura lor argumentală, formulată în termenii teoriei cazuale fillmoriene. În funcție de criteriul intențional vs

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
asupra argumentului subiect și asupra complementelor, în termeni de trăsături semice binare [±Animat], [±Abstract], [±Uman] etc., și, pe de altă parte, structura lor argumentală, formulată în termenii teoriei cazuale fillmoriene. În funcție de criteriul intențional vs nonintențional, autoarea distinge două subcâmpuri de verbe de percepție pentru fiecare dintre cele cinci modalități (vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă, tactilă): subcâmpul verbelor agentive sau intenționale și subcâmpul verbelor nonagentive sau nonintenționale, pe care le analizează sintactic. În recentul articol al Mariei Iliescu (2009) se surprind diferențele de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
etc., și, pe de altă parte, structura lor argumentală, formulată în termenii teoriei cazuale fillmoriene. În funcție de criteriul intențional vs nonintențional, autoarea distinge două subcâmpuri de verbe de percepție pentru fiecare dintre cele cinci modalități (vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă, tactilă): subcâmpul verbelor agentive sau intenționale și subcâmpul verbelor nonagentive sau nonintenționale, pe care le analizează sintactic. În recentul articol al Mariei Iliescu (2009) se surprind diferențele de natură semantică și discursivă dintre două verbe al căror sens de bază este cel perceptual

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
structura lor argumentală, formulată în termenii teoriei cazuale fillmoriene. În funcție de criteriul intențional vs nonintențional, autoarea distinge două subcâmpuri de verbe de percepție pentru fiecare dintre cele cinci modalități (vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă, tactilă): subcâmpul verbelor agentive sau intenționale și subcâmpul verbelor nonagentive sau nonintenționale, pe care le analizează sintactic. În recentul articol al Mariei Iliescu (2009) se surprind diferențele de natură semantică și discursivă dintre două verbe al căror sens de bază este cel perceptual - a privi și a se uita

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cinci modalități (vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă, tactilă): subcâmpul verbelor agentive sau intenționale și subcâmpul verbelor nonagentive sau nonintenționale, pe care le analizează sintactic. În recentul articol al Mariei Iliescu (2009) se surprind diferențele de natură semantică și discursivă dintre două verbe al căror sens de bază este cel perceptual - a privi și a se uita exprimă percepția vizuală graduală, procesuală. Pornind de la etimologia acestor verbe și urmărind evoluția lor semantică, autoarea analizează contextual situațiile în care cele două verbe sunt sau

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
recentul articol al Mariei Iliescu (2009) se surprind diferențele de natură semantică și discursivă dintre două verbe al căror sens de bază este cel perceptual - a privi și a se uita exprimă percepția vizuală graduală, procesuală. Pornind de la etimologia acestor verbe și urmărind evoluția lor semantică, autoarea analizează contextual situațiile în care cele două verbe sunt sau nu substituibile și gramaticalizarea verbului a se uita > (interjecția) uite. Perspectiva folosită în lucrarea de față este în egală măsură semantică și sintactică, pornind

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
dintre două verbe al căror sens de bază este cel perceptual - a privi și a se uita exprimă percepția vizuală graduală, procesuală. Pornind de la etimologia acestor verbe și urmărind evoluția lor semantică, autoarea analizează contextual situațiile în care cele două verbe sunt sau nu substituibile și gramaticalizarea verbului a se uita > (interjecția) uite. Perspectiva folosită în lucrarea de față este în egală măsură semantică și sintactică, pornind de la observația că verbele de percepție sunt polisemantice și că există o legătură strânsă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
bază este cel perceptual - a privi și a se uita exprimă percepția vizuală graduală, procesuală. Pornind de la etimologia acestor verbe și urmărind evoluția lor semantică, autoarea analizează contextual situațiile în care cele două verbe sunt sau nu substituibile și gramaticalizarea verbului a se uita > (interjecția) uite. Perspectiva folosită în lucrarea de față este în egală măsură semantică și sintactică, pornind de la observația că verbele de percepție sunt polisemantice și că există o legătură strânsă între sensurile actualizate și configurațiile sintactice la

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
lor semantică, autoarea analizează contextual situațiile în care cele două verbe sunt sau nu substituibile și gramaticalizarea verbului a se uita > (interjecția) uite. Perspectiva folosită în lucrarea de față este în egală măsură semantică și sintactică, pornind de la observația că verbele de percepție sunt polisemantice și că există o legătură strânsă între sensurile actualizate și configurațiile sintactice la care acestea participă. Obiectivul major care a stat la baza abordării noastre a fost de a releva anumite fenomene sau trăsături semantico-sintactice caracteristice

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sintactice la care acestea participă. Obiectivul major care a stat la baza abordării noastre a fost de a releva anumite fenomene sau trăsături semantico-sintactice caracteristice clasei formate de aceste unități. În cele câteva studii românești care fac referire la clasa verbelor de percepție se trimite intuitiv la comportamentul unor unități lexicale individuale - de regulă, a vedea și a auzi -, fără a se surprinde unitatea/eterogenitatea întregii categorii; în urma acestei observații am considerat necesar să facem și câteva precizări asupra structurii câmpului

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
se trimite intuitiv la comportamentul unor unități lexicale individuale - de regulă, a vedea și a auzi -, fără a se surprinde unitatea/eterogenitatea întregii categorii; în urma acestei observații am considerat necesar să facem și câteva precizări asupra structurii câmpului lexico-semantic al verbelor percepției (vezi infra, Capitolul 1). Dat fiind comportamentul extrem de eterogen al lexemelor analizate, în cazul de față ne-am limitat doar la acele unități prototipice, reprezentative pentru întreaga clasă. Așa cum se poate observa din lista de referințe de la finalul lucrării

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]