6,587 matches
-
al clavecinului, are avantajul unei dinamici mult mai bogate și a unui tușeu care permite apăsarea mai ușoară și rapidă a clapelor. Principalele elemente ale instrumentelor cu coarde cu arcuș sunt cutia perforată de două f-uri, eclisele, fundul, inima viorii și gâtul pe care este fixat prăgușul; cele patru coarde sunt întinse de rotația cuielor de abanos. Cele mai cunoscute instrumente cu coarde si arcuș sunt cele din familia viorii. Aceste instrumente folosesc de regulă un arcuș pentru punerea în
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
sunt cutia perforată de două f-uri, eclisele, fundul, inima viorii și gâtul pe care este fixat prăgușul; cele patru coarde sunt întinse de rotația cuielor de abanos. Cele mai cunoscute instrumente cu coarde si arcuș sunt cele din familia viorii. Aceste instrumente folosesc de regulă un arcuș pentru punerea în vibrație a coardelor. Tehnica avansată de construcție și interpretare plasează inventarea coardelor frecate într-o epocă ulterioară apariției tipurilor deja prezentate. Frecarea este produsă cel mai frecvent prin intermediul unui arcuș
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
cazul unui instrument cu coarde frecate, corzile sunt întinse deasupra unei cutii de rezonanță cu rozetă sau efuri. Aceste instrumente sunt mai sonore decât coardele ciupite. Cele mai cunoscute instrumente cu coarde frecate folosesc arcușul și fac parte din familia viorii (vioară, violă, violoncel, contrabas), fiind singurele coarde frecate ce intră în componența unei orchestre simfonice. Deși multe partituri orchestrale folosesc instrumente cu coarde ciupite (harpa sau, mai rar, chitara) și lovite (pianul), denumirea de „coarde” în raport cu orchestra nu se va
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
unui instrument cu coarde frecate, corzile sunt întinse deasupra unei cutii de rezonanță cu rozetă sau efuri. Aceste instrumente sunt mai sonore decât coardele ciupite. Cele mai cunoscute instrumente cu coarde frecate folosesc arcușul și fac parte din familia viorii (vioară, violă, violoncel, contrabas), fiind singurele coarde frecate ce intră în componența unei orchestre simfonice. Deși multe partituri orchestrale folosesc instrumente cu coarde ciupite (harpa sau, mai rar, chitara) și lovite (pianul), denumirea de „coarde” în raport cu orchestra nu se va referi
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
Deși multe partituri orchestrale folosesc instrumente cu coarde ciupite (harpa sau, mai rar, chitara) și lovite (pianul), denumirea de „coarde” în raport cu orchestra nu se va referi la ele, ci exclusiv la coardele frecate. Astfel, scriitura pentru „coarde” folosește cinci partide: vioara întâi, vioara a doua, violă, violoncel și contrabas. (Contrabasul lipsește uneori. În unele partituri, contrabasul are exclusiv rolul de a dubla violoncelul la octava inferioară. Când este prezent în scriitura barocă, contrabasul interpretează linia basului continuu alături de cel puțin un
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
partituri orchestrale folosesc instrumente cu coarde ciupite (harpa sau, mai rar, chitara) și lovite (pianul), denumirea de „coarde” în raport cu orchestra nu se va referi la ele, ci exclusiv la coardele frecate. Astfel, scriitura pentru „coarde” folosește cinci partide: vioara întâi, vioara a doua, violă, violoncel și contrabas. (Contrabasul lipsește uneori. În unele partituri, contrabasul are exclusiv rolul de a dubla violoncelul la octava inferioară. Când este prezent în scriitura barocă, contrabasul interpretează linia basului continuu alături de cel puțin un instrument polifonic
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
să nu figureze în partitură, includerea lui în ansamblu ținând de stilistica dorită.) Partidele de coarde cu arcuș din orchestra simfonică, neacompaniate de alte instrumente, formează o orchestră de coarde. În muzica de cameră, un cvartet de coarde include două viori, o violă și un violoncel. Se cuvin amintite și membrele din familia violei (viola da braccio, viola da gamba, viola d'amore, violone ș.a.) folosite în special pentru interpretarea partiturilor de muzică veche. Sunetele originează cu vibrația coardelor (produsă cu
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
vorba mai mult despre alegerea de a sta în lumina soarelui.” Melodiile de pe "Battle for the Sun" sunt mai sofisticate din punct de vedere instrumental decât cele de pe albumul anterior, "Meds", formația folosind elemente noi, printre care trompeta, saxofonul sau vioară, iar versurile sunt mult mai optimiste decât cele de pe "Meds". „Kitty Litter”, piesa ce deschide albumul, descrie dorința față de persoana iubită, si, în același timp, sentimentul de vinovăție dat de distanță. Titlul cântecului nu are nicio legătură cu versurile piesei
Battle for the Sun (album) () [Corola-website/Science/315198_a_316527]
-
(n. 1981, Bridgeport, , Statele Unite ale Americii) este o soprana româno-americană. A studiat vioară și canto la Universitatea Națională de Muzică București. A câștigat numeroase premii la diverse concursuri de canto, ceea ce i-a dat șansă foarte timpurie a unui debut, în 2004, la Operă Națională București, în rolul important al Margueritei din Faust
Laura Tătulescu () [Corola-website/Science/315263_a_316592]
-
duo, trio, cvartet, cvintet, sextet, septet, octet, nonet". De regulă, o astfel de orchestră constă din instrumente cu coarde, la care uneori, se adaugă și instrumente de suflat, în special flaut, oboi sau clarinet. Ansamblurile standard includ trioul de coarde (vioară, violă și violoncel), cvartetul de coarde (două viori, violă, violoncel), cvintetul de coarde (două viori, două viole și violoncel), trioul de pian (pian, vioară, violoncel) sau cvartetul de pian (pian, vioară, violă, violoncel). La Conservatorul din București, prima clasă de
Muzică de cameră () [Corola-website/Science/318787_a_320116]
-
De regulă, o astfel de orchestră constă din instrumente cu coarde, la care uneori, se adaugă și instrumente de suflat, în special flaut, oboi sau clarinet. Ansamblurile standard includ trioul de coarde (vioară, violă și violoncel), cvartetul de coarde (două viori, violă, violoncel), cvintetul de coarde (două viori, două viole și violoncel), trioul de pian (pian, vioară, violoncel) sau cvartetul de pian (pian, vioară, violă, violoncel). La Conservatorul din București, prima clasă de muzică de cameră a fost înființată în anul
Muzică de cameră () [Corola-website/Science/318787_a_320116]
-
din instrumente cu coarde, la care uneori, se adaugă și instrumente de suflat, în special flaut, oboi sau clarinet. Ansamblurile standard includ trioul de coarde (vioară, violă și violoncel), cvartetul de coarde (două viori, violă, violoncel), cvintetul de coarde (două viori, două viole și violoncel), trioul de pian (pian, vioară, violoncel) sau cvartetul de pian (pian, vioară, violă, violoncel). La Conservatorul din București, prima clasă de muzică de cameră a fost înființată în anul 1900.
Muzică de cameră () [Corola-website/Science/318787_a_320116]
-
și instrumente de suflat, în special flaut, oboi sau clarinet. Ansamblurile standard includ trioul de coarde (vioară, violă și violoncel), cvartetul de coarde (două viori, violă, violoncel), cvintetul de coarde (două viori, două viole și violoncel), trioul de pian (pian, vioară, violoncel) sau cvartetul de pian (pian, vioară, violă, violoncel). La Conservatorul din București, prima clasă de muzică de cameră a fost înființată în anul 1900.
Muzică de cameră () [Corola-website/Science/318787_a_320116]
-
oboi sau clarinet. Ansamblurile standard includ trioul de coarde (vioară, violă și violoncel), cvartetul de coarde (două viori, violă, violoncel), cvintetul de coarde (două viori, două viole și violoncel), trioul de pian (pian, vioară, violoncel) sau cvartetul de pian (pian, vioară, violă, violoncel). La Conservatorul din București, prima clasă de muzică de cameră a fost înființată în anul 1900.
Muzică de cameră () [Corola-website/Science/318787_a_320116]
-
părți rapide și lente; "concerto da camera" are caracter de suită, fiind introdusă de un preludiu și incorporând forme de dans populare. Aceste distincții s-au schimbat de-a lungul timpului. Grupul concertistic a lui Corelli era alcătuit din două viori, violoncel și orchestră de coarde. Amândouă erau acompaniate de un "basso continuo" asigurate de clavecin, orgă sau lăută. Händel a compus câteva colecții de "concerti grossi" iar câteva dintre Concertele brandenburgice ale lui Bach se bazează puțin pe forma de
Concerto grosso () [Corola-website/Science/318888_a_320217]
-
formației Phenomena, cu toate că a rămas cel mai cunoscut pentru perioada din Sabbath. Cu toate că este recunoscut, în primul rând că și vocalist, Martin este de fapt un multi-instrumentist, declarând într-un interviu că poate cântă și la chitară , chitară bass, baterie, vioară, claviaturi, muzicuța, cimpoi și nai. Pe albumul sau solo "Scream" din 2005, Martin a cântat că vocalist, băsist, baterist, violonist și chiar drept chitarist adițional. Albume de studio: Albume live: Compilații:
Tony Martin (cântăreț britanic) () [Corola-website/Science/316043_a_317372]
-
de domiciliu obligatoriu se stabilește la Focșani, locul de origine al soției, unde va locui până la sfîrșitul vieții. La Focșani, după relativa celebritate dobândită în perioada interbelică, ajunge să desfășoare munci ca magaziner și statistician la „fier vechi”, profesor de vioară la Școala de muzică, pensionându-se timpuriu, în 1968, în urma bolilor căpătate în locurile pe unde a fost reținut câțiva ani fără vreo vină. Ultima perioadă a vieții și-o consacră nu numai continuului studiu spritual, ci și desăvârșirii educației
Elie Dulcu () [Corola-website/Science/316163_a_317492]
-
"A nu se confundă cu militantul socialist Ștefan Gheorghiu (1879 - 1914)!" Ștefan Gheorghiu (n. 23 martie 1926, Galați - d. 17 martie 2010) a fost un muzician, violonist și pedagog român. La vârsta de 5 ani începe studiul viorii și la 9 devine student al Conservatorului Regal de Muzică din București. George Enescu îl recomandă împreună cu fratele său mai mic Valentin Gheorghiu pentru o bursă de studii la Conservatoire Național de Musique din Paris unde studiază vioară cu Maurice
Ștefan Gheorghiu (violonist) () [Corola-website/Science/320052_a_321381]
-
începe studiul viorii și la 9 devine student al Conservatorului Regal de Muzică din București. George Enescu îl recomandă împreună cu fratele său mai mic Valentin Gheorghiu pentru o bursă de studii la Conservatoire Național de Musique din Paris unde studiază vioară cu Maurice Hewitt și armonie și contrapunct cu Noel Gallon. La București își continuă studiul viorii cu Vasile Filip, Garabet Avachian și al teoriei cu Mihail Jora. Gheorghiu își desăvârșește studiile la Moscova, participând la cursurile de măiestrie artistică ale
Ștefan Gheorghiu (violonist) () [Corola-website/Science/320052_a_321381]
-
Enescu îl recomandă împreună cu fratele său mai mic Valentin Gheorghiu pentru o bursă de studii la Conservatoire Național de Musique din Paris unde studiază vioară cu Maurice Hewitt și armonie și contrapunct cu Noel Gallon. La București își continuă studiul viorii cu Vasile Filip, Garabet Avachian și al teoriei cu Mihail Jora. Gheorghiu își desăvârșește studiile la Moscova, participând la cursurile de măiestrie artistică ale lui David Oistrah. Din 1946 a fost solist concertist al Filarmonicii de Stat "George Enescu". În cadrul
Ștefan Gheorghiu (violonist) () [Corola-website/Science/320052_a_321381]
-
Basarab, Mircea Cristescu, Mihai Brediceanu. În activitatea concertistica se înscrie realizarea a numeroase prime audiții: Cvartetul și Cvintetul cu pian de George Enescu, Sonate de Constantin C. Nottara, Alfred Mendelsohn, Pascal Bentoiu, Ludovic Feldman, Trio de Valentin Gheorghiu, Concertele pentru vioară de Paul Constantinescu și Pascal Bentoiu, Triplul Concert de Paul Constantinescu, Concertul pentru două viori de Wilhelm Berger. Gheorghiu a făcut înregistrări la Electrecord, Supraphon și alte câteva radiouri din Europa. A înregistrat multe prime audiții din opera lui George
Ștefan Gheorghiu (violonist) () [Corola-website/Science/320052_a_321381]
-
Cvartetul și Cvintetul cu pian de George Enescu, Sonate de Constantin C. Nottara, Alfred Mendelsohn, Pascal Bentoiu, Ludovic Feldman, Trio de Valentin Gheorghiu, Concertele pentru vioară de Paul Constantinescu și Pascal Bentoiu, Triplul Concert de Paul Constantinescu, Concertul pentru două viori de Wilhelm Berger. Gheorghiu a făcut înregistrări la Electrecord, Supraphon și alte câteva radiouri din Europa. A înregistrat multe prime audiții din opera lui George Enescu, Cvartetul cu pian, Cvintetul cu pian, Simfonia de cameră (Grand Prix du Disque - Paris
Ștefan Gheorghiu (violonist) () [Corola-website/Science/320052_a_321381]
-
cu pian, Cvintetul cu pian, Simfonia de cameră (Grand Prix du Disque - Paris), suita "Impresii din copilărie", Sonata a 3-a în caracter popular românesc. Activitatea concertistica a fost dublată din anul 1960 de una pedagogica. A fost profesor de vioară și de interpretare artistică la Academia de Muzică din București. Rezultatele remarcabile în dezvoltarea tinerilor muzicieni au fost premiate la multe competiții internaționale.
Ștefan Gheorghiu (violonist) () [Corola-website/Science/320052_a_321381]
-
de Gruner el este prezentat ca o autoritate în domeniul porțelanurilor chinezești, fiind și autorul unei cărți. Holmes afirmă că toți marii criminali au o minte mai complexă, dând exemplul unui criminal real, Charles Peace, care era un virtuoz al viorii. Tot aici se face referire la defunctul profesor Moriarty și la colonelul Sebastian Moran, încă în viață. Se poate face astfel o comparație între Moriarty (descris de Holmes în "Ultima problemă" ca un "Napoleon al crimei") și baronul Gruner (considerat
Un client ilustru () [Corola-website/Science/320142_a_321471]
-
idem, clasa a IV-a secundară; Carte de cântece pentru copii pentru clasa I primară (în colaborare cu Nicolae Saxu); idem clasa a II-a primară; idem clasa a III-a primară; idem clasa a IV-a primară; Metodă de vioară, partea I, poziția I, pentru Școli Normale, Conservatoare particulare și învățământul individual (în colaborare cu Maximilian Costin); Istoria muzicii românești; Carte de cântece pentru copii (sinteză din cele 4 Cărți de cântece pentru copii, 1973, în colaborare cu N. Saxu
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]