6,247 matches
-
-i papucii. Ea intenționează să și-l facă pe Julien amant, mergând până la capăt de data aceasta, dar numai după ce se va fi măritat... cu Maxime de Chantel. Pentru a-l cuceri pe acesta din urmă, Maud îi ascunde așa-zisa relație pe care o are cu Julien. Ea interpretează un rol de compoziție, cel al domnișoarei neprihănite, pure și romanțioase. Îi servește replicile pe care el le așteaptă, reprimând în același timp gesturile și atitudinile adevăratei sale firi. În saloanele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că vă veți face timp să vă gîndiți la ea mai tîrziu, în ziua respectivă? De ce nu încercați acest lucru și vedeți ce se va întîmpla? Ce s-ar întîmpla dacă ați încerca în mod deliberat să renunțați la așa-zisul control reprezentat de neliniște? Concepțiile pozitive despre neliniște pot fi puse la îndoială folosind strategii asemănătoare. De exemplu, întrebați-vă cînd anume neliniștea legată de cel mai tragic deznodămînt posibil v-a fost de ajutor în acceptarea lui? Este posibil
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
lui Karl Mannheim n-ar fi putut vedea lumina zilei dec�ț �n mediul romantic de la Heidelberg � favorabil obscurit??îi argumenta?iei, ra?ionamentelor dialectice excesive ?i ideilor sublime. Colocviile Societ??îi germane de sociologie confirmă pe deplin a?a-zisa lege a lui Herring, dup? care adep?îi unei anumite discipline s�nt nuli exact �n domeniul lor de competen??: istoricii uitau de trecut, psihologii nu treceau de emo?îi, economi?ții dep??eau bugetul, iar sociologii erau incapabili s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
regulă cea autentică, excepție făcând testamentul. Pentru asigurarea formei "ad validitatem", trebuie respectate următoarele condiții: întregul act, adică toate clauzele actului juridic civil, trebuie să îmbrace forma cerută pentru validitatea sa, de unde consecința că, în principiu, nu este admis așa-zisul act "per relationem", adică prin trimiterea la o sursă externă, pentru determinarea conținutului actului juridic; actul aflat în interdependență cu actul solemn, trebuie să îmbrace și el forma specială. De exemplu, mandatul dat pentru încheierea unui act solemn, trebuie constatat
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
vehicule eficiente într-o abundență de bunuri și servicii, la scară populară. Încît astfel de studii critice, recunoscînd polaritatea dominație/rezistență, ne îngăduie să (ne) înțelegem societatea. Adecvarea teoretică ar fi, desigur, prima condiție. Nu putem invoca la nesfîrșit așa-zisa rezistență a publicului cîtă vreme reproducerea formelor dominante de putere socială (prin reproductibilitatea puterii simbolice) e o observație la îndemînă. Identificarea cu ideologiile socio-politice (sau mesajele dominante), dincolo de controlul social, îi îngăduie autorului alte cîteva subtile observații: azi, îndoctrinarea nu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și drepturi sînt ideologii ce maschează într-o anumită măsură dominația și subordonarea altor clase, ele conțin și elemente critice și de emancipare care pot fi folosite în vederea criticii aduse suprimării sau reducerii drepturilor și libertăților în societatea capitalistă. Așa-zisa "critică imanentă" practicată de Școala de la Frankfurt opune un tip de ideologie altui tip, folosind o ideologie mai rațională și mai progresivă pentru a contracara ideologii mai represive și mai reacționare (de exemplu, liberalismul împotriva fascismului sau conservatorismului Noii Drepte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Kellner și Ryan, 1988. 6 Poltergeist este considerat drept un film făcut de Tobe Hooper, iar Hooper este considerat regizorul acestui film, Spielberg apărînd drept producător, autor al poveștii și unul dintre scenariști. Au fost multe discuții referitoare la așa-zisele tensiuni dintre Hooper și Spielberg în timpul filmărilor la Poltergeist, cît și dezbateri asupra paternității filmului în măsura în care o întreprindere colectivă poate aparține unei persoane. De fapt, pelicula este un amalgam de stiluri cinematografice și preocupări atît ale lui Hooper, cît și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a cîștigat cele cincisprezece minute de faimă media și Clinton și-a cîștigat renumele unui candidat căruia nu-i este frică să denunțe crima și violența și să-i pună pe negri la locul lor un apel oportunist la adresa așa-zișilor "democrați ai lui Reagan", transmițîndu-le, de fapt, că el nu este purtătorul unor interese înguste precum cele ale negrilor. La o diagnoză critică, totuși, reiese faptul că domnul Clinton a fost exact un codoș oportunist în slujba intereselor și temerilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pasă. Nu pot suporta duhoarea, nu pot suporta zgomotul. N-am bani să mă mut de-aici, cred că n-am de ales. Pe parcursul ultimilor ani au existat dezbateri fierbinți în cadrul comunității negre și a culturii media centrale cu privire la așa-zisa celebrare de către negri a bandelor, violenței și drogurilor. Într-adevăr, există exemple ale unei astfel de celebrări ori naturalizări în întreaga arie a muzicii rap, însă interpreții majori au de obicei o poziție mult mai nuanțată. Încă din 1987, grupurile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mediatic. Însă ar fi o greșeală să respingem întreaga cultură media din cauză că circulă într-o formă proprie consumului și că poate fi ușor încadrată în cultura de consum, la fel cum ar fi greșit și să consideri toată acea așa-zisă "cultură populară" drept aceea care le sporește puterea oamenilor prin producția de bunuri, plăceri ori identități care le dă posibilitatea să-și controleze propriile vieți și să reziste dominației. Este important mai ales să constați că pînă și o formă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
satelit, între 8 august și 13 septembrie, respectiv fotografiile făcute asupra Arabiei Saudite în data de 11 septembrie. Doi experți în lucrările prin satelit, care înainte lucraseră pentru guvernul Statelor Unite, nu au reușit să găsească nici o dovadă despre o așa-zisă trucare a respectivelor poze. "Pentagonul continuă să spună că cei răi sînt acolo, dar noi nu vedem nici un indiciu care să arate o forță armată irakiană prezentă în Kuweit cu nici măcar 20% din numărul de trupe susținut de guvern" spunea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Statele Unite era eliberarea Kuweitului cînd, de fapt, era evident că adevăratul scop era distrugerea armatei irakiene și a infrastructurii economice și militare a Irakului. Iar mass-media repeta orice știre a zilei accentuînd asupra declarațiilor făcute de Administrația Bush în legătură cu așa-zisa torturare și tratare necorespunzătoare a prizonierilor de război americani (lucru ulterior descoperit a fi foarte exagerat) sau asupra afirmațiilor că o fabrică irakiană ce fabrica lapte pentru sugari distrusă în urma bombardamentelor americane nu era de fapt decît o instalație militară
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
transformare a culturii în obiect de consum. Segmentarea pieței în cadrul numeroaselor campanii publicitate reproduce și intensifică fragmentarea de care vorbeam și destabilizează identitatea pe care noile produse și identificări încearcă să o restabilească. Așadar, capitalul este cel care stăpînește așa-zisa fragmentare postmodernă, și cel care imprimă identitate, schimbare și mobilitate. Postmodernitatea nu este marcată de o ruptură cu economia politică și cu capitalul, așa cum încearcă Baudrillard și alții să ne facă să credem (1976), ci se poate mai degrabă spune
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este un prim punct. Iată-l pe următorul. Istoricii și sociologii ne-au învățat să descoperim, în spatele evenimentelor și acțiunilor oamenilor, cauze ascunse și impersonale. Ei explică această dominație prin legile obiective ale științei și tehnicii. În spatele aparatului de așa-ziși oameni mari ne fac să vedem munca poporului, lucrarea patronilor industriali și ai banilor. Ne avertizează împotriva mitului eroului, acest ins providențial a cărui apariție ar fi suficientă pentru a schimba cursul istoriei. Or, ce se-ntîmplă de fapt? Dacă întoarcem
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cunoscut cauzele, au ignorat legile mulțimilor. E suficient să recunoaștem eroarea și să cunoaștem aceste legi pentru a vindeca răul și pentru a restabili o situație îndelung compromisă. Această idee formulată în fraze atît de vii, bazată pe un așa-zis conținut științific explică succesul cărților lui Le Bon, "atît de mare, încît nici un alt gînditor social nu putea rivaliza cu el"49. De la o zi la alta, vulgarizatorul științific se transformă în director de conștiință. Și va rămîne pe această
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care are drept caracter particular masificarea societăților și drept actori principali masele, noi nu le putem ignora. Nu vom fi insistat niciodată îndeajuns: e vorba de inventarea unui cîmp de cercetări pînă atunci ignorat. Nu, conduitele iraționale, exploziile afective, așa-zisele dereglări de gîndire ale mulțimilor, nu sînt tot atîtea aberații și erori, malformații ale naturii umane. Sînt periscoape ce schițează, la suprafață, mișcările subacvatice, disimulate în fiecare dintre noi în timp ce ne vedem de treburile noastre zilnice și în timp ce societatea își
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de analogii între psihanaliză și psihologia mulțimilor, precum și trecerile de la o sferă la alta. Aceasta e adevărata rațiune a opțiunii lui Freud. Și nu are nimic de-a face cu pretinsele lacune din scrierile lui Le Bon. Două dintre așa-zisele mulțimi artificiale sînt mai apropiate de familie: armata și Biserica. Pentru ele, familia este modelul ideal. O imită pînă și-n cele mai mărunte ticuri ale ei, pretinzînd că realizează la scară mare ceea ce familia va fi realizînd la o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
indivizii care nu-i aparțin, cît și adepții unei alte religii. Iar dacă aceștia nu există, trebuie inventați, cum a făcut-o odinioară și Stalin cu dușmanii poporului, pentru a stabili o coeziune care se clătina. Agresivitatea stîrnită de așa-zișii dușmani are toate caracteristicile omicidului. Doar împrejurările le împiedică să-și producă pe deplin efectul. Desigur, societatea suferă de pe urma acestei dezlănțuiri a violenței, a acestui curent de intoleranță ilustrîndu-se prin fapte de vitejie, spînzurări, trageri pe roată, ruguri, autodafeuri și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
revoluției? La fel natura și formarea tribunalului presupun a-i judeca pe actorii istoriei rămîn obscure. Se subînțelege dintotdeauna că acuzații sînt vinovați nu pentru ce au făcut, ci în ființa lor însăși. Iar verdictul se referă nu la așa-zisele lor delicte, ci la existența însăși și nu poate fi decît radical, ca și cum ar fi judecați de un dumnezeu. Este sentința de moarte. Verdictul nu apare ca adevărat, ci ca necesar. Dacă lor le este frică de ceva, este de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în nici un caz divergente; au în vedere același domeniu, etichetat drept "science- fiction", căruia numeroși critici încearcă zadarnic să-i dea o definiție. 3. Spre maturitate? Odată delimitat imaginarul său, literatura SF s-a desprins de autoritatea științei, de așa-zisa ei atotputernicie și de capacitatea de a rezolva prin magie toate problemele grație savanților, percepuți ca noul cler. Cititorii, dacă încă mai sunt sensibili la impactul emoțional pe care îl are o nouă invenție, cer de-acum încolo mai mult
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
1970-1980 s-au apropiat de granițele literaturii generale. Cu atât mai mult cu cât științele invocate de noii autori erau cu precădere psihanaliza, sociologia, etnologia, antropologia așa-zisele "umane" sau științe soft și nu, ca înainte, fizica, astronomia sau așa-zisele științe exacte, "dure". Cu toate acestea, textele recente revin asupra acestor presupoziții și încearcă să integreze literar diferitele tipuri de speculație, prezentându-le la modul cel mai poetic cu putință și fără să piardă necesara senzație de uimire. 7.2
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
din credință și adesea pune bazele unei religii. În sens metaforic, desemnează o lume de credințe non-religioase, cum ar fi mitul progresului, SF-ul a putut fi înfățișat drept "mitologia timpurilor noastre", având în centru idolatria pentru știință și așa-zisele ei miracole. Mitul este un reper simbolic de neînlocuit, servește la a "exprima și transmite, sub o formă narativă, diferită de enunțurile abstracte ale filozofului și savantului, un anumit tip de cunoaștere cu privire la realitate"154. Mutant: termenul de mutație va
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Thomas More (1516). Aplicații concrete au avut loc și au eșuat în secolul al XIX-lea, de exemplu în L'Icarie / Icaria lui Etienne Cabet (1842). Distopia este nararea unor suferințe și a revoltelor unui individ supus legilor unei așa-zise utopii. Legile colective sunt resimțite ca tot atâtea frustrări, iar revolta are loc în numele individualismului. Există distopii încă din secolul al XIX-lea cf., de exemplu, Jules Verne, Paris au XX siècle / Parisul în secolul XX (1863) -, dar majoritatea sunt
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cazul unui deficit senzitiv unilateral, stimularea senzitivă se realizează simultan și de partea opusă, simetric, ceea ce contribuie la o reeducare mai rapidă a sensibilității și, în special, a stereognoziei; - reeducarea sensibilității, în ansamblul ei, vizează în primele stadii sensibilitatea profundă, zisă și protopatică, și, pe măsura progreselor obținute, se va trece treptat la reeducarea „sensibilității fine”: termo-algică. În linii mari, reeducarea sensibilității se axează la început pe stereognozie, pornind de la dimensiuni mai mari spre cele de gabarit redus, de folosință uzuală
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
obiectul demersului critic - Ion Creangă, Mihai Eminescu, Anton Holban, Mircea Eliade, Dino Buzzati, John Fowles. „Ce legătură va fi existând între acești autori?” este întrebarea ce se va naște cu siguranță în mintea cititorului, înainte de a purcede la lectura propriu zisă a volumului. Răspunsul nu trebuie căutat în virtutea unui sistem riguros de asocieri teoretice sau culturale pentru că nu aceasta a fost intenția grupării acestor nume sub același titlu. De fapt, din punct de vedere metodic, conexiunile între autorii menționați sunt practic
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]