57,573 matches
-
țări, spectacolul avea, la mijlocul anilor ’70, sute de milioane de spectatori. Concursul - În care cântăreți de mâna a doua și indivizi obscuri de pe tot continentul interpretau piese insipide, Întorcându-se apoi, aproape invariabil, În anonimatul din care ieșiseră pentru o clipă - era atât de banal În concepție și execuție, Încât sfida parodia. Ar fi fost perimat și cu 15 ani mai devreme. Tocmai de aceea prevestea ceva nou. Entuziasmul cu care concursul Eurovision glorifica un format iremediabil Învechit și o pleiadă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anii ’20 sau de Manchester În secolul al XIX-lea. Din acest motiv ajunsese Cehoslovacia - o țară cu resurse de minereu de fier foarte reduse - al treilea exportator (pe cap de locuitor) mondial de oțel În 1981. Până În ultimele sale clipe, RDG a continuat să facă planuri pentru creșterea susținută a unei industrii grele depășite. Nici un cumpărător care avea de ales nu dorea să achiziționeze oțel ceh sau mașini grele est-germane, decât dacă erau vândute la prețuri puternic subvenționate. Aceste bunuri
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Însă președinte al statului), el a fost Înlocuit de Miloš Jakeš: deși mai tânăr, el era cunoscut pentru rolul său esențial În epurările În masă de la Începutul anilor ’70. Comuniștii cehoslovaci au izbutit să mențină un control total până În ultima clipă. Nici Biserica Catolică (instituție care, În Cehia cel puțin, a avut Întotdeauna un rol minor În treburile interne), nici opoziția intelectuală nu se bucurau de un sprijin de amploare În societate. Prin epurări de o eficiență brutală, majoritatea intelectualilor țării
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
autolimita”. După decenii de violență În care au avut monopolul armelor și gloanțelor, regimurile comuniste reușiseră să-și convingă cetățenii că este imprudent și impropriu să recurgi la forță. Cum poliția a spart capete În Praga și Berlin până În ultima clipă a vechiului regim, slovacii nu erau singura „Opinie Publică Împotriva Violenței”. Inapetența pentru violență era singurul lucru care Îi unea pe revoluționarii din 1989. În rest, ei erau un grup extrem de pestriț În fiecare țară, chiar prin comparație cu insurecțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În opinia mea, În faptul că autorul reușește să scrie, până la capăt, o istorie, alocând fiecărui eveniment și fiecărei perioade numărul de pagini meritat. Nu e vorba așadar de o narațiune compusă dinspre prezent spre trecut - așa cum se obișnuiește În clipa de față -, ci de una care beneficiază de tehnica derulării și devoalării: o nesfârșită acumulare de propoziții și fraze care acoperă evenimentele reale În timp, aș spune, real. Din acest punct de vedere, Postwar oferă nenumărate revelații, arătându-ne cât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
atunci, cum se explică „centralitatea” ei În marea majoritate a evenimentelor politice, sociale, economice și culturale ale planetei? Pentru Tony Judt, toate acestea se motivează prin „intensitatea diferențelor interne și a contrastelor” dintre cele 46 de state care alcătuiesc (În clipa de față, când tocmai se derulează evenimentele istorice din Kosovo) cel mai mic continent al globului. E vorba cam tot de atâtea limbi, de experiențe istorice comune și separate În același timp, de formule de existență apropiate și totodată diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
realizase la data de 18 aprilie 1951 pentru Comunitatea Europeană a Cărbunelui și a Oțelului (CECO), Piața comună s-a bazat pe o integrare generală a economiei celor șase state membre. Pe lângă cele două tratate-lege (CECO și Euratom) există în clipa de față și un tratat-constituție care definește un anumit număr de principii generale și încredințează instituțiilor 92 grija de a duce la bun sfârșit sarcinile atribuite Comunității, fixând, mai ales, întreaga legislație necesară. Tratatul CEE a intrat în vigoare la
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Aceasta am mărturisit și am încercat să transpun în faptă, după puterile mele trupești și sufletești. Sabia mea a fost cuvântul cel bun și jertfa. Acum aștept să sune ceasul și dangătul de clopot când inima-mi va tresări o clipă, apoi peste ochii stinși aici pe pământ se va așterne veșnicia și acolo în ceruri lumina lor transformată în alte forme va deveni flori albe și pururi nestinse. Frământările și durerile pământești vor înceta! Camarazilor mei: „Noi suntem mărturia unei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
gleznele și mâinile mele! Vă fericesc, limbi grăitoare care vor glăsui veșnic cu dangăt de clopot și tunet de foc în acest secol sângeros - infern diavolesc - cu inimi mutilate, cu trupuri strivite, răpuse de grele morți!... Cu ochii duși dincolo de clipa când aștern pe hârtie aceste rânduri, privesc și ascult freamătul pădurii, susurul izvoarelor ce-mi dezmierdau auzul și-mi descrețeau fruntea ca o rugăciune. Atunci, plin de înflăcărare și nădejdi, urcam înălțimi și biruiam prăpastii adânci. Mă năpădesc gânduri învolburate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sunetul acestei melodii intra Ștefan triumfător în cetatea sa de la Suceava acum 500 de ani. Când îl cântam, simțeam trăind acele vremuri de mărire și de glorie românească, ne afundam în cinci sute de ani de istorie și trăiam câteva clipe acolo în contact cu vechii soldați și arcași ai lui Ștefan și însuși cu el. „Ca un glob de aur”, cântecul lui Mihai Viteazul, cântecul lui Avram Iancu „Să sune iarăși goarna”, cântecul Școlii Militare de Infanterie de la 1917, „Sculați
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
la războiul sfânt împotriva bolșevismului. Se face ziuă și se apropie deschiderea, numărătoarea de dimineață și despărțirea noastră era iminentă. O liniște dulce a învăluit inimile noastre toată noaptea, de parcă numai noi doi eram în acea „cetate”. Încheiem frumusețea acelor clipe cu o rugăciune pentru cei adormiți întru Domnul, pentru cei vii, pentru noi, chiar poate de adio. Și așa s a și întâmplat. După numărul de dimineață am fost despărțiți pentru totdeauna, căci pe traseul lungilor ani de temniță nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
al cuvântului lui Dumnezeu, am rămas iar singur, am rămas în așteptare, cu sufletul și cu trupul mai viu în lupta cu diavolul, întins pe scândura patului, cu brațele întinse ca pe lemnul crucii, mulțumind lui Dumnezeu pentru acele puține clipe de fericire cărora numai în întuneric le poți trăi măreția și binefacerea; numai în anumite momente crâncene ale durerilor tale, cremenea nădejdilor sparge vremelnicia cătușelor tiranului și-ți înalță sufletul dincolo de hotarul lumesc, deasupra, spre luminile stelare și veșnice ale
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
multe altele. Să nu deznădăjduim, căci deznădăjduirea îți macină puterile, îți roade sufletul și te duce la moarte nemântuit. Vremea ce o trăim acum e gravă. Ea cere luptă și sacrificii. Dușmanii Crucii și ai neamului lucrează cu temei. Trăim clipa când pe cel pasiv și îndepărtat de Dumnezeu îl doboară iadul. Trăim în umilință și nedreptate. Noi pătimiri mocnesc. Noi chinuri ne pândesc. Deșteaptă-te române! Vrem alte dimineți. „Cel ce intră în această luptă trebuie să știe de mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
JURĂM! Corneliu Zelea Codreanu JURĂMÂNTUL LEGIONARILOR MOȚA și MARIN JUR în fața lui Dumnezeu, În fața jertfei voastre sfinte pentru Hristos și Legiune Să rup din mine bucuriile pământești, Să mă smulg din dragostea omenească Și pentru învierea neamului meu, În orice clipă Să fiu gata de moarte JUR. Viața legionarului începe cu jurământul, dalta voinței cu care el își modelează și înfrumusețează viața în duhul morților părinți și străbuni, în duhul Căpitanului și a morților săi, printr-o trăire aspră și severă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
tăriei noastre, căci nu ne vor putea îngenunchia, destrăma și birui voința noastră „pavăză” dăruită nouă de Dumnezeu. Înverșunaților, „înăbușiți” fiara din voi! IATĂ-MĂ LA MARGINE Iată-mă la margine, Țarna mi-i paragină, Nici o stea nu mai răsare, Clipa trecerii mă doare. Vise arse, vise arse, Strânsu-s-au cuțit în oase, Sfredelesc la geam trecutul, De mă doare ca și cnutul Căci nu pot le-afla cuvântul Câte-au fost, au! câte-au fost, Câte și fără de rost! Numai însetatul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Scormonind prin vremi și fapte Prin hățiș tăind poteci Ca și cei trecuți în veci, Va găsi un strop de apă Pentru suflet, pentru sapă, În lugubra noastră groapă! Nu-mi da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ Între marii osândiți și pătimitori ai neamului nostru: părintele Justin Pârvu, monahul Atanasie Ștefănescu, monahul Paulin Clapon, Gheorghe Jijie, Traian Popescu, Gheorghe Dragoman, Nicolae Păduraru, Gheorghe Mântulescu, Ioan Belecciu, Gelu Gheorghiu, Nicolae
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
râde, București, 1903; Franțuzomania, București, 1904; Scrisori din Italia, București, [1904]; Fabule, București, 1907; Romeo și Julieta la Mizil. Săracu’ Dumitrescu, București, 1907; Schițe vesele, București, [1908]; Matache Pisălog, București, 1914; D-atunci și d-acolo. Versuri ușurele scrise-n clipe grele, București, 1921; Poezii, București, 1924; Domnișoara Miau, București, 1926; De inimă albastră. Dom Paladu, București, 1928; Madam Strakinidy, București, [1928]; Versuri, îngr. și pref. Mihu Dragomir, București, 1956. Traduceri: August Strindberg, Tată, București, 1895. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Dramaturgia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
consemnabil prin tipul insolit de atitudine lirică a unui eu-exponent anonim, situat în orbita mitului și întărind prin varii procedee - forma folclorică de baladă, descântec sau strigătură, un ciclu de poeme intitulate alternativ Voce, Cor, Strigăt - marca rostitorului detașat o clipă, spre a se retopi în colectivitatea supusă aceluiași destin. Placheta Întoarcerile arată eșecul imaginarului recuperator al „roții întoarse a lumii”. Moartea și măsura măruntă sunt damnațiunea ironică sub care insul se zbate: „Vai, îngerul pipernicit/ Ca și pipernicitul diavol...”. Lanțul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
la période de formation de la langue roumaine s'est éteint, parce que leș poètes se șont concentrés sur leur propre création et moins sur la traduction. Par conséquent, la traduction a été pratiquée par des amateurs : Să recunoaștem că, până în clipa de față, literatura noastră nu posedă decât prea puține traduceri de înalt nivel din literatura poetica universală. Un entuziasm, o pasiune arzătoare pentru traducere a existat cândva la noi, în duhul unor poeți însetați de largi orizonturi, în perioada de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
circulaires " représentent en effet des " colăci ", tandis que la paraphrase " une sorte de golf primitif " devient dans le texte cible le jeu " de-a poarca ".1153 L'autotraduction de poésie semble être plus délicate. Dans le cas du recueil bilingue Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, Paul Miclău décide d'opérer une autotraduction spontanée non-conventionnelle de chaque poème, du roumain vers le français ou inversement, dans une période de 24 heures.1154 Nous avons qualifié ce type d'autotraduction de " non-conventionnelle
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
plus osée, la plus originale des poèmes de Blaga. En termes de découpage, îl suffit de comparer la traduction de Paula Romanescu à celle littérale de Paul Miclău, beaucoup plus conservatrice : O mare/ și-un vifor nebun de lumină făcutu-s-a-n clipă :/ o sete era de păcate, de doruri, de-avânturi, de pătimi,/ o sete de lume și soare. (Lumină) (Blaga, 2010 : 20) Une mer, une vague, puis une folle tempête ;/ Et la lumière s'éclata,/ Un soif brûlait/ De lourds péchés
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lin picuri de lumină și stropi de pace cad necontenit [...] și împietresc în mine. (Stalactita) (Blaga, 2010 : 47) [...] doucement des gouttes de lumière et de paix tombent sans cesse [...] et se pétrifient en moi. (La stalactite) (Miclău, 1978 : 175) [...] și clipele să-mi pară niște muguri plini, din care înfloresc aievea veșnicii. (Dorul) (Blaga, 2010 : 52) [...] leș instants me sembleront de gros bourgeons, où fleurissent réellement des éternités. (Désir) (Miclău, 1978 : 183) M-aplec peste margine : nu știu e-a mării
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
au poète. La présence de la majuscule dans le nom " le Poète " est toujours signe de valorisation. Une analyse de l'exergue de ce poème nous révèle le fait que " le Poète " est Rainer Maria Rilke, que Blaga admirait profondément. Și-o clipă ne e-ngăduit bănuitului Sud să-i trimitem un gând fără greș. Un joc îngânând cu lemnoasele membre sună târziul, caldul Septembre. (Zi de septemvrie) (Blaga, 2010 : 303) Et pour un instant nous pouvons envoyer un message heureux vers le Sud
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la traductrice insère dans son texte-traduction des tirets à fonction créative, donnant naissance à des métaphores là où dans le texte source îl y n'a aucune figure ou îl y a des comparaisons : Din streașina curat-a veșniciei cad clipele că picurii de ploaie. (Dar munții unde-s ?) (Blaga, 2010 : 32) Du clair auvent de l'éternité Leș secondes tombent vraies gouttes de pluie. (Et leș montagnes où sont-elles ?) (Romanescu, 1998 : 9) Comme des gouttes de pluie, leș instants tombent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Dans le grand passage) (Romanescu, 1998 : 72) Sous leș rochers, peut-être, a-t-elle péri. Sous la terre, peut-être, elle s'est engloutie. (Au fil du grand parcours) (Loubière, 20003 : 21) [...] ascult cum crește-n trupul tău sicriul, sicriul meu, cu fiecare clipă care trece, gorunule din margine de codru. (Gorunul) (Blaga, 2010 : 23) Et moi, j'écoute comme dans ton tronc, À chaque instant qui passe, Mon cercueil pousse... Le sais-tu, Chêne de l'orée du bois ?... (Le chêne) (Romanescu, 1998 : 81
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]