57,719 matches
-
a o duce în mediul militar. Sub conducerea Col. Dr. Eugen Mareș, funcționează ca medic chirurg și neurochirurg în Spitalul Militar Central, între 15 decembrie 1952 si iunie 1955, la Serviciul 1 Chirurgie, unde se înființează un nucleu de 10 paturi, afectate în exclusivitate neurochirurgiei. Aici Dr. Iacob începe a rezolva din trimestrul I/1953 cazurile de traumatologie cranio-cerebrală și vertebro-medulară, hernii de disc, cranioplastii; introducând neurochirurgia modernă, bazată pe investigații neuroradiologice și justificând nevoia de neurochirurgie pentru armată în timp
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
cranioplastii; introducând neurochirurgia modernă, bazată pe investigații neuroradiologice și justificând nevoia de neurochirurgie pentru armată în timp de pace și campanie prin conferințe, comunicări, prezentări de cazuri. Din august 1957 devine șeful nucleului neurochirurgical căruia i s-au afectat 15 paturi din Serviciul 2 Chirurgie, condus de General Dr. Gheorghe Petrulian. În septembrie 1959 Dr. Iacob reușește primul la concursul de medic primar în specialitatea neurochirurgie, organizat de Ministerul Sănătății. Între 1 octombrie 1960 și noiembrie 1964 funcționează ca medic primar
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
Chirurgie, condus de General Dr. Gheorghe Petrulian. În septembrie 1959 Dr. Iacob reușește primul la concursul de medic primar în specialitatea neurochirurgie, organizat de Ministerul Sănătății. Între 1 octombrie 1960 și noiembrie 1964 funcționează ca medic primar neurochirurg pe 25 paturi, în cadrul Serviciul 2 Chirurgie, la Serviciul de Traumatologie și Neurochirurgie din Spitalul Militar Central, șef fiind col. dr. Niculescu Gheorghe. Între 14 noiembrie 1964 și 14 noiembrie 1965 urmează un curs de specializare în neurochirurgie funcțională la Paris, în Clinica
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
al Organizației Mondiale a Sănătății. În urma susținerii lucrării "Mouvements anormaux nonparkinsoniens" devine la 13 ianuarie 1966, asistent străin al Facultății de Medicină din Paris. Din 11 ianuarie 1966, când se înființează în Spitalul Militar Central Serviciul de Neurochirurgie cu 30 paturi, și până la 1 iunie 1990, când este pensionat, Dr. Iacob devine șeful Serviciului de Neurochirurgie al Spitalului Militar Central, București, având inițial ca ajutor un singur medic specialist, Dr. N. Doboșciuc, iar ulterior doi colaboratori, Dr. Blezu Aleman și Dr.
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
Din 1 iunie 1966 aplică la Clinica de Neurochirurgie din București sub direcția Prof. Dr. C. Arseni, chirurgia stereotactică modernă, neurochirurgia militară fiind motorul acestei supraspecialități. Din 1970 Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul Militar Central se extinde la 50 de paturi. Din 2 februarie 1974 devine prin ordinul (nr. 2916) al Ministerului Sănătății medic primar gradul 1 în neurochirurgie. Ca o recunoaștere a activității neurochirurgicale efectuate de Dr. , la 10 decembrie 1979, se inaugurează Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul Militar Central
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
2916) al Ministerului Sănătății medic primar gradul 1 în neurochirurgie. Ca o recunoaștere a activității neurochirurgicale efectuate de Dr. , la 10 decembrie 1979, se inaugurează Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul Militar Central la parterul blocului chirurgical afectându-i-se 65 paturi, un bloc operator modern cu o sală mare de operații stereotaxice plombată, cu control teleradiografic de finețe al fiecărui gest chirurgical, un serviciu de neuroradiologie, un cabinet de explorări funcționale, camere de reanimare, garsoniere plombate pentru cazarea bolnavilor implantați cu
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
la tron. Căsătoria a fost aranjată din rațiuni politice și a rămas fără copii. În 1830, Caroline a suferit arsuri teribile într-un incendiu, care i-au desfigurat fața; ornamentul din părul ei a luat foc în timp ce ea citea în pat. Daunele aspectului ei au rămas permanente. În 1858 a suferit un acident asemănător, când brațul și umărul i-au ars atât de mult încât a avut dureri mari pentru tot restul vieții ei. După decesul cumnatului ei, regele Christian al
Prințesa Caroline a Danemarcei () [Corola-website/Science/331713_a_333042]
-
o noutate față de latină, dar este mult mai frecventă lipsa articolului decât în limba actuală: "lit ed ostel e pain e carn e vin" (fr. mod. "un lit et un logis et du pain et de la viande et du vin") „pat și locuință și pâine și carne și vin” ("Viața Sfântului Alexis"); "paien chevalchent" (fr. mod. "les païens chevauchent" „păgânii călăresc” ("Cântecul lui Roland"). Genul neutru a dispărut, în afară de cazul câtorva pronume, încă în perioada anterioară, majoritatea substantivelor latinești neutre devenind
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
Saramago -"O Homem Duplicado" din 2002. Un om (Jake Gyllenhaal) participă la un spectacol erotic dintr-un club subteran care culminează cu o femeie goală are strivește o tarantulă cu piciorul. În altă parte, o femeie gravidă stă pe un pat, singură. Adam Bell, un profesor de istorie, care arată identic cu cel de la spectacolul erotic, închiriază un film la recomandarea colegului său. Adam vede un actor într-un rol secundar care arată exact ca el. După o căutare pe internet
Enemy (film) () [Corola-website/Science/331783_a_333112]
-
aceasta. Adam îi oferă lui Anthony hainele sale și cheile de la mașina sa, iar Anthony o duce pe Mary la hotelul unde cei doi bărbați s-au întâlnit inițial. Între timp, Adam pătrunde în apartamentul lui Anthony și ajunge în pat cu Helen, care pare să realizeze că partenerul ei este cumva diferit și îi cere lui Adam să rămână. La hotel, Mary intra în panică atunci când ea vede pe deget semnul lăsat de verigheta lui Anthony și îl întreabă cine
Enemy (film) () [Corola-website/Science/331783_a_333112]
-
precum Ira Sullivan sau Little Beaver. În 1972, Jaco Pastorius a început să predea basul la Universitatea din Miami. Aici a putut intra în contact cu mulți muzicieni străluciți, consacrați deja, sau în devenire. Dintre aceștia, s-a remarcat ghitaristul Pat Metheny, cu care va colabora ulterior în 1974. Ei au înregistrat împreună, la început cu Paul Bley în calitate de lider și cu Bruce Ditmas la percuție, pentru un album care va fi numit ulterior "Jaco" - va fi albumul de debut al
Jaco Pastorius () [Corola-website/Science/331823_a_333152]
-
acest adevărat panteon al muzicii de jazz, respectiv restul de șase fiind Jimmy Blanton, Ray Brown, Ron Carter, Charles Mingus, Charlie Haden și Milt Hinton. Numeroși artiști au compus piese în amintirea muzicianului, cum ar fi piesa “Jaco”, compusă de Pat Metheny de pe albumul Pat Metheny Group (1978), compoziția lui Marcus Miller" Mr. Pastorius" de pe albumul lui Miles Davis, Amandla, Victor Bailey, cel care l-a înlocuit în Weather Report, mai multe piese de pe albumul Bass Extremes, al lui Victor Wooten
Jaco Pastorius () [Corola-website/Science/331823_a_333152]
-
îmbrăcat impecabil cu haine curate deși nu erau noi. Era suplu, cu țigara în colțul gurii și mustața neagră ca tăciunele. Caricaturistul Petrescu-Găină s-a îmbolnăvit la începutul anului 1931 și s-a internat de urgență la Spitalul Colentina. Pe patul de spital a realizat ultimele caricaturi în care s-a înfățișat pe el însuși. Ele au fost făcute în luna februarie 1931 în peniță și creion negru pe bucățele de hârtie. Pe aproape toate lucrările este scris textul: "Ultima lucrare
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
de către unchiul său, un tenor liric talentat și eroul eponim al romanului. În cartea sa "Chapman's Odyssey" (2011), personajul principal, Harry Chapman, întâlnește personaje literare, scriitori, prieteni decedați și membri ai familiei într-un delir indus de morfină pe patul unui spital din Londra. În ciuda melancoliei și fricii, Harry își distrează asistentele, recitându-le unele dintre poemele sale preferate pe care le memorase într-o viață de lectură. Ultima sa carte este "The Prince's Boy" (2014), o poveste melancolică
Paul Bailey () [Corola-website/Science/335620_a_336949]
-
nici viața nu pot fi înțelese numai prin rațiune. Orice se întâmplă în jurul nostru ar putea camufla un mister, așadar o revelație decisivă, un adevăr cutremurător”". Personajul este purtător al unei taine pe care i-o încredințase generăleasa Calomfir pe patul de moarte, dar pe care n-o poate dezvălui celorlalți decât prin parabole, legende și anecdote. Misterul sacru este astfel camuflat în povești enigmatice pe care puțini le pot descifra, înțelesurile adânci fiind ascunse în spatele întâmplărilor banale. Spectacolele de teatru
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
gen de mortificare și-l impuneau călugărițele care doreau să se umilească. Scări de piatră duceau la etaj unde se aflau cele 59 de chilii ale dormitorului, cu planșeu de stejar și plafon în maniera franceză, mobilate sobru cu un pat, o masă cu un covor, un dulap și un scaun de rugăciune cu crucifix și agheazmatar, două taburete și un scaun de răchită. Doamna de Livron „dorea mult ca fetele să adopte același spirit și ca niciuna dintre ele să
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
galeria situată de-a lungul locuinței abațiale. Camera Monseniorului era cea mai luxoasă (acolo sta Monseniorul de Hontheim când rămânea la abație; secretarul său locuia alături de el). Încăperea, cu plafon în stil francez, planșeu de stejar, era mobilat cu un pat (de ducesă ?) cu perdele verzi, străjac, pat de pene, 2 saltele, cu sul de căpătâi și cuvertură de lână; scrin cu marmură cu o oglindă mijlocie deasupra; masă prevăzută cu un covor de indian; trei fotolii mari și 7 mici
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Camera Monseniorului era cea mai luxoasă (acolo sta Monseniorul de Hontheim când rămânea la abație; secretarul său locuia alături de el). Încăperea, cu plafon în stil francez, planșeu de stejar, era mobilat cu un pat (de ducesă ?) cu perdele verzi, străjac, pat de pene, 2 saltele, cu sul de căpătâi și cuvertură de lână; scrin cu marmură cu o oglindă mijlocie deasupra; masă prevăzută cu un covor de indian; trei fotolii mari și 7 mici cu tapițerie; o veche tapiserie de lână
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
război mondial, care operează în spatele liniilor inamice, în încercarea de a zădărnici planurile naziștilor. Povestea jocului a fost inspirată dintr-un caz real, cel al sabotoarei Violette Szabo. La începutul jocului, Violette este observată de deasupra, ea fiind într-un pat de spital. Se văd seringi cu morfină împrăștiate, iar influxul creat de drogurile din organismul ei îi creează o serie de vise care îi permit să-și revadă misiunile din trecut. Jucătorii voi trebui să se ascundă în umbre pentru
Velvet Assassin () [Corola-website/Science/335712_a_337041]
-
Endurance", 23 de ani au trecut deja. Pe Pământ, Murphy (Jessica Chastain) este deja adultă și lucrează ca cercetător NAȘĂ ajutându-l pe profesorul Brand cu o ecuație care va permite NAȘĂ să lanseze stații spațiale prin manipularea gravitației. Pe patul de moarte, Brand recunoaște că a rezolvat deja ecuația și că a determinat că proiectul este imposibil. Nu și-a făcut cunoscute concluziile sale mai devreme pentru a păstra speranța celorlalți și și-a pus credință în "Planul B": folosirea
Interstellar: Călătorind prin univers () [Corola-website/Science/332562_a_333891]
-
suspect sau a probelor biologice suspecte se va face cu transport special destinat în acest scop. Personalul care transportă cazul (medic, șofer) va purta echipament personal de protecție. Pacienții vor fi menținuți în izolare strictă, eventual cu dispozitive izolatoare ale patului. Izolarea cazurilor se va face într-un pavilion sau clădire a spitalului separat de alte secții. Pacientul se va ala singur în cameră, iar camera va fi dotată cu baie proprie. Ușa de la camera va fi închisă. Se vor lua
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
este "Aracoeli", publicat tot la editură Einaudi în anul 1982, român distins în anul 1982 cu Prix Medicis. Cu puțin timp înainte de a termina de scris sfârșitul românului, căzând, isi fracturează femurul fiind astfel nevoită să rămână mult timp la pat. După publicarea românului descoperă că este foarte grav bolnavă; încearcă să se sinucidă în 1983, dar este salvată în extremis de guvernanță ei Lucia Mansi. Internată în clinica, a fost supusă unei intervenții chirurgicale colplexe, dar care nu a ajutat
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
adăposti permanent trei-patru alienați mintal. În 1860, aceste chilii au fost demolate și lângă biserica Madona-Dudu au fost clădite două camere și o bucătărie pentru întreținerea permanentă a șase-opt bolnavi. Cu timpul numărul încăperilor s-a mai mărit, iar numărul paturilor a ajuns la 20. Până în anul 1865, în acest mic spital se primeau bolnavi de tot felul: pelagroși, epileptici, cazuri chirurgicale, alienați. Erau tratați cu precădere alienații despre care se credea că erau dominați de duhuri rele pe care numai
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
și pe adolescentul de 15 ani angajați în activitate sexuală într-o casă din Lambeth. Mărturia martorului a fost contrazisă de poliție care a spus că prin gaura ușii nu era posibil să se vadă decât 23 de cm din pat. Juriul s-a pronunțat pentru nevinovăția lui Francisco José. Ca urmare a acestui scandal Francisco José a fost obligat să demisioneze. Curtea austriacă i-a redus statutul său juridic, lipsindu-l de drepturile sale civice și a plasat administrarea afacerilor
Francisco José de Braganza () [Corola-website/Science/332758_a_334087]
-
prințesa leșină și se prăbușește. Străinul se dezvăluie ca fiind Carabosse care crede că blestemul ei este încă valabil și că prințesa e moartă. Încă o dată, Zâna Liliacului liniștește mulțimea amintind că prințesa este doar adormită. Prințesa este dusă în pat iar Zâna Liliacului aruncă o vrajă de adormire asupra întregului regat, vrajă ce se va rupe doar atunci când prințesa se va trezi. Își folosește magia pentru a acoperi palatul cu vițe și mărăcini. O sută de ani mai târziu, Prințul
Frumoasa din pădurea adormită (balet) () [Corola-website/Science/332894_a_334223]