575,306 matches
-
despre învățătura lui, despre miracolul Învierii, despre curățenie interioară, despre umilință. Ei înșiși gustînd din plin, după moartea și, apoi, învierea lui Isus, batjocură, carceră, pizmă, izgonire. Acesta este punctul în care Visky Andras aduce povestea aproape de noi, de orice societate din secolul douăzeci, să spunem, care a trăit sub un regim totalitar. Regim care s-a străduit din răsputeri și, în mare parte, a și reușit prin ani cumpliți de pușcărie, de teroare, să anihileze spiritul, forța minții și a
Cine sînt eu? by Marina Constantinescu () [Corola-website/Journalistic/10969_a_12294]
-
lui Șerban Foarță din acest volum nu are nimic din arealul tradițional al unui poet. De voie, de nevoie, poemele se adaptează problematicii tranziției, sînt reflexe ale dezbaterilor din mass-media și ale tendințelor lingvistice și comportamentale care tind să răvășească societatea românească. Poemele lui Șerban Foarță țin pasul cu vremea, nu scapă nimic din ceea ce se întîmplă în jurul nostru. Vocabularul său poetic s-a adaptat noilor rigori ale limbii, a asimilat jargonul ,softiștilor", al telefoniei mobile (SMS-uri), al siglelor tranziției
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
de sine. Firește, textele "satiriconului" devin astfel o autentică mărturie de viață proprie, o apologia pro vita sua. Situîndu-se sub zodia sumbră a negației, ele nu se mulțumesc a respinge un aspect sau altul al realului reprobabil, ci execrează întreaga societate, mai mult: întreaga constituție a lumii, în direcția unei rupturi globalizate, fidelă oglindă a eului liric turbulent în năzuința sa spre o "revoltă pură", analoagă "artei pure". Vom reveni. "Apocalipsa cuvîntului" (e titlul unei secțiuni a eseului lui Ștefan Melancu
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
poziția sa spirituală. Mizantropia acută a lui Arghezi nu este, în esență, decît o desconsiderare a Creatorului care ar fi produs un univers imperfect și, în centrul acestuia, o ființă abominabilă, omul, croit după chipul și asemănarea Sa. Răfuiala cu societatea acoperă o răfuială cu transcendența. Un semnal al unei astfel de răfuieli, e drept, ambiguu, deoarece ar putea fi interpretat și ca un gest purificator, în numele principiului evanghelic trădat, ni-l oferă tirul pamfletar orientat asupra Bisericii și a slujitorilor
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
oameni și faptele lor: I: Documente: Lucrări nepublicate; Referate despre cărți sau manuscrise; Documente personale; Documente privind activitatea desfășurată la Arad; Convocări, invitații. II: Corespondență: Trimisă; Primită - de la instituții, reviste; Primită - de la persoane particulare (39 la număr). III: Frustrat de Societatea de discuri "Columbia". IV: Cinci scrisori inedite de la Al. T. Stamatiad. Este limpede că ne aflăm în fața unui bogat material neprelucrat. Textele-comentarii aparțin lui Mihai Apostol, Din arhiva Al. T. Stamatiad și Neantul vieții. Ele adaugă materialului brut prelucrarea în
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
Liviu Dănceanu Cvartete și președinți 2 noiembrie 1920: la Conservatorul bucureștean, cu acordul lui George Enescu, un grup de muzicieni reuniți în jurul lui Ion Nonna Otescu și Constantin Brăiloiu decide constituirea Societății Compozitorilor Români, organism profesional, cu funcții organizatorice și administrative, ce avea să primească în scurt timp recunoașterea juridică. Un organism ce, de voie, de nevoie, a funcționat în baza unui metabolism dominat de normalitatea unor parametrii pe cât de incoercibili, pe
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
întâmpinări funeste. Pentru firea lașă, ezitantă, dusă de vânt, nu mai este vânt, a;a cum pentru spiritul versatil, duplicitar, odată deturnat, nu mai există greutate sau împotrivire. Pe de altă parte ponderea artei sunetelor nu mai este nicidecum în societatea noastră atât de însemnată încât, alunecând muzica, o lume întreagă să se prăbușească odată cu ea. Poate de aceea muzicienii s-au mulțumit, de-a lungul celor optzecișicinci de ani de comuniune instituționalizată cu atât cât au avut. Mai mult, ceea ce
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
rând, pentru că este un mare păcat să nu eliberezi măcar acele opusuri referențiale, ferecate în uitare din lipsă de restitutori. întâmplător sau nu, Florilegium a restituit un adevărat florilegiu de președinți conform căruia prezența lui George Enescu, primul cârmuitor al Societății Compozitorilor Români, a fost mai curând una statistică (Lăutarul din suita Impresii din copilărie, op. 28), de bifare a celui mai important muzician român pe o listă în care ar fi trebuit să fie, de drept, cel mai consistent reprezentat
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
provocare, dar căruia i se pot găsi cîteva trăsături comune. Prima dintre ele, experiența catastrofei: pentru popoarele fostei Iugoslavii, războiul devenit realitate cotidiană, pentru o anumită generație experiența comunismului, o altă formă de catastrofă, iar pentru toți, deziluziile și marasmul societății post-comuniste. Limbajul acestui teatru, unde realitățile sociale răzbesc sub forme deviate, dar nu mai puțin evidente - e adesea violent, tragicul e împins pînă la grotesc, deoarece comicul cere o inimă senină, ușoară; umorul contemporanilor noștri e însă negru, frizează absurdul
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
Nelly Cobzaru) sînt cu adevărat superbe, în straiele lor sfîșiate, voaluri alb-cenușii, fluturînde, joc de iele rănite ca niște suflete ce vin să-și reclame partea de vină, dreptul la răscumpărare. Acest gen de teatru, implicat în destinul tragic al societății contemporane, un teatru ce se vrea activ - căci reacțiile au fost adesea violente - un teatru-conștiință construit ca o pasiune, un teatru trăit ca o misiune, mi se pare definiția cea mai exactă a teatrului profesat de tînărul regizor. Cînd l-
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
mă tulbură pînă la șoc. în urmă cu un an și ceva m-am întîlnit cu niște elvețieni, Aude Possel și Serge Oumow, ei mi-au deschis ochii asupra traficului uman de la noi. Pentru că, de fapt, noi vedem haosul, deruta societății, violența, dar nu-i percepem clar mecanismele. Aș zice chiar că există o proastă tradiție de a considera că aceste femei sînt vinovate, și atunci ele sînt ostracizate și există un fel de sentiment general de jubilație cînd se aude
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
în țările din Est, sub regimurile precedente, arta a fost dominată de politică, iar acum artiștii vor să evite tot ce este politic, tot ce este social, se situează într-un estetic pur; cred că această poziție nu corespunde necesităților societății, intră în contradicție cu viața însăși. Teatrul devine străin, artiștii - superficiali, inutili, isterici și aceasta este una dintre explicațiile pentru starea mizerabilă a teatrului de astăzi prin părțile noastre. M.N.-P.: Ați avut documente audio sau video înregistrate? Cum ați
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
prețul urmînd a fi plătit în continuare de oameni nevinovați. Vieți contra bani sau contra scopuri politice scăpate din marja negocierilor. Consecința: un sentiment de insecuritate care ajunge pînă la extrem în mari aglomerări urbane. Indiferent de religie, tipul de societate sau caracterul mizei. Între un popor disperat și un individ căruia i-a sărit siguranța e o distanță enormă, imposibil de controlat cu mijloace logice, legale sau educaționale.[...] Terorismul este încă departe de a avea un antidot cît timp viața
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
o diferență iremisibilă, cel puțin în măsura în care "Ceilalți" nu încetează niciodată să ți-o atribuie. - Cum ați devenit utecist înainte de 23 august 1944? Când v-ați vindecat de opțiunea din tinerețe? Când ați realizat proporțiile minciunii în care începea să trăiască societatea românească? - Am răspuns de curând la ambele întrebări într-un interviu publicat în "22", nr. 669, din 31 decembrie 2002 - 6 ianuarie 2003. Voi rezuma aici substanța celor spuse cu câteva luni în urmă, rugându-i pe cei interesați să
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
în pro-pria-i casă și poziția sa socială era oglindită de aceasta [...]. Astăzi, însă, există alte lucruri care joacă același rol: călătoriile, mașinile, sporturile, vacanțele de iarnă, apartamentele din hotelurile de lux." Există, așadar, o diferență calitativă între o societate în care construcțiile erau o artă individualizată și una în care acestea nu sunt altceva decât asamblarea de module prefabricate. În epoca betonului armat, reprezentativă pentru cel de-al doilea mod de a construi, subiectivitatea umană nu mai poate fi
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
rol, imobilizat. Omul fără însușiri reprezintă polul opus față de paradigma expresivă și față de Bildungsroman, ambele ilustrând adaptarea armonioasă a individului la social. În romanul lui Musil, spațiul urban pare să facă imposibilă existența semnificației fenomenologice, personale. Incompatibilitatea dintre individ și societate, dintre interioritate și exterioritate, este reliefată printr-un limbaj plastic care naturalizează această opoziție. Subiectivitatea este tradusă prin mobilitate, flexibilitate, moliciune, căldură și energie. Prin contrast, mediul urban apare pietrificat, înghețat, dur, anorganic, mort. Conștiința acestei opoziții constituie un fel
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
a actualiza posibilitățile utopice ale umanității, trebuie examinate toate aspectele modernității, de la cele regresive și violente, la opusele lor, arta și știința, astfel încât să se ajungă la identificarea elementelor noi ce vor folosi, asemenea betonului armat, la construirea unei noi societăți.
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
publicului român. Din lumea realităților migrației Cartea „Trăirea pe interval”, scrisă de Alina Cozan, abordează una dintre cele mai stringente realități europene, cu multe aspecte rămase încă nerezolvate: migrația. Fenomen cu care se confruntă multe dintre popoarele lumii, migrația marchează societățile fie din perspectiva celor care pleacă dintr-o țară, fie din perspectiva celor care vin într-o țară. „Personal, eu am simțit emigrația ca pe o trăire pe un interval în care omul viețuiește între două lumi, ca două părți
Cultură si spiritualitate () [Corola-website/Journalistic/296324_a_297653]
-
distincție dublată de o recompensă materială oferită din propriile sale venituri. Și tot legat de devotamentul lui Enescu față de muzica românească trebuie subliniat faptul că el a acceptat să se implice cu întregul său prestigiu și cu toată energia în Societatea Compozitorilor Români, la care a fost membru fondator și Președinte, contribuind astfel la organizarea prezenței muzicii românești în viața culturală națională și străină, contribuind la securizarea unor venituri pentru compozitori, la tipărirea și difuzarea de partituri, la organizarea breslei compozitorilor
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
astfel la organizarea prezenței muzicii românești în viața culturală națională și străină, contribuind la securizarea unor venituri pentru compozitori, la tipărirea și difuzarea de partituri, la organizarea breslei compozitorilor români. Și, amară ingratitudine, peste ani el a fost eliminat din Societatea Compozitorilor, pe care a creat-o și a condus-o din 1921 până la reformarea ei pe model sovietic, pe motiv că nu a depus o cerere de adeziune în noua Uniune, conform regulamentului... Aceeași soartă a avut-o elita muzicienilor
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
creație (vila „Luminiș” de la Sinaia) sau sediu al compozitorilor și (după cum a adăugat Maruca Cantacuzino) al Muzeului dedicat lui George Enescu (Palatul de pe Calea Victoriei). Era de o demnitate extraordinară. Este binecunoscută modestia sa, iar elogiul muzicienilor români și al elitei societății românești, manifestat prin organizarea unui concert omagial completat cu decernarea unei înalte decorații, la împlinirea vârstei de 60 de ani, a fost respins, compozitorul lipsind de la acel eveniment. Există nenumărate mărturii de la colaboratorii și elevii săi, care povestesc stilul unic
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
pe dos al coordonatorilor, și în egală măsură al programatorilor, care avînd în față o generatie virgina, cu mintea disponibilă - au pierdut șansă comunicării adevărurilor esențiale și au confundat istoria tragică și de-atîtea ori însîngerata cu un frivol joc de societate. Ca să devină istorie, trecutul trebuie privit cu gravitate, scuturat de poncife, explicat cu durere. Altfel, el rămîne pradă saltimbancilor politici, care știu mai bine decît oricine cum să-l folosească." Cronicarul, care a citit și el manualul în discuție, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
poncife, explicat cu durere. Altfel, el rămîne pradă saltimbancilor politici, care știu mai bine decît oricine cum să-l folosească." Cronicarul, care a citit și el manualul în discuție, nu crede că autorii săi confundă istoria cu un joc de societate frivol (fiindcă nu orice joc de societate e obligatoriu frivol), ci încearcă să cîștige atenția unui cititor cu mintea disponibilă care are de ales între manual și filmele de la televizor sau alte forme de divertisment. Autorii manualului propun acestui cititor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
pradă saltimbancilor politici, care știu mai bine decît oricine cum să-l folosească." Cronicarul, care a citit și el manualul în discuție, nu crede că autorii săi confundă istoria cu un joc de societate frivol (fiindcă nu orice joc de societate e obligatoriu frivol), ci încearcă să cîștige atenția unui cititor cu mintea disponibilă care are de ales între manual și filmele de la televizor sau alte forme de divertisment. Autorii manualului propun acestui cititor o idee care să-l ajute în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
e o oglindă a trecutului, ci o interpretare a sa, pornind de la sursele de tot felul de care dispune istoricul. Acest hulit de multe voci manual răspunde într-un fel și întrebării ce faci atunci cînd istoria devine joc de societate. Cum reacționezi cînd cineva atacă istoria pe care o știi în numele istoriei pe care o știe? Nu e mai cîștigat cel care poate spune în cunoștință de cauză, cu seninătate, ca istoricii se duelează asupra unui anumit moment dat din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]