575,306 matches
-
interes național, la prima vedere toate întemeiate, toate credibile și toate având mari șanse de a fi perdante și, în egală măsură, câștigătoare. De fapt, nu era chiar așa în ceea ce privește egalitatea de șanse și de motivații. Un fapt era evident - societatea românească se afla în pragul unui proces iminent, acela al readucerii între granițele Statului român a milioane de conaționali care în acel moment trăiau supuși sub steag străin, fie țarist, fie habsburgic. Acest fapt obiectiv nu înlătura marea primejdie la adresa
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
Pe de altă parte, exista marea tragedie a românilor de dincolo de Prut, intrați sub stăpînire țaristă de aproape o sută de ani. Dacă în Transilvania asistăm la fenomene brutale de persecuție națională, de încercări administrative de deznaționalizare, de așezare în afara societății a unei populații majoritare, în Basarabia deznaționalizarea avea loc pe căi mai eficiente - prin biserică, prin oferta educațională în limba rusă, prin măsuri de natură militară și administrativă, cum ar fi deportările și evacuările populației românești și repopularea cu coloniști
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
anvergură, se găsesc adunate în obiectivul comercial al unor firme cu o istorie recentă. Magiunul de Topoloveni a devenit un brand național, iar producătorii de biciclete au făcut ca România să urce pe locul șase în UE, fiind peste Franța. Societatea „Transavia”, din județul Alba, domină business-uri din industria alimentară prin exporturi realizate în multe state UE, categorii de produse preparate în România și apreciate de cumpărătorii englezi îndeosebi.Se cunoaște foarte bine cât de mari sunt obiectivele pe piața
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
dintre cetățeni dețin între 60-70% din averi, mai mult decât în Marea Britanie, Canada sau Australia, apreciate ca mai de dreapta. Globalizarea, așadar, a adus cu sine o consolidare de tip premodern a clivajelor dintre cei mai bogați cetățeni și restul societății, dimpreună cu o erodare vizibilă a clasei de mijloc. A doua jumătate a secolului XX asista la un efort semnificativ de atenuare a inegalităților, cel puțin în interiorul societăților democratice, dar, odată cu dispariția amenințării comuniste, nu doar politica externă, ci și
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
de tip premodern a clivajelor dintre cei mai bogați cetățeni și restul societății, dimpreună cu o erodare vizibilă a clasei de mijloc. A doua jumătate a secolului XX asista la un efort semnificativ de atenuare a inegalităților, cel puțin în interiorul societăților democratice, dar, odată cu dispariția amenințării comuniste, nu doar politica externă, ci și cea internă s-a relaxat și acum amenință energic sistemul de beneficii sociale pe care îl construise capitalismul „cu față umană” după sfârșitul celui de-Al Doilea Război
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
cea internă s-a relaxat și acum amenință energic sistemul de beneficii sociale pe care îl construise capitalismul „cu față umană” după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Noi unde ne aflăm? În ultimul mandat al lui Traian Băsescu, societatea românească s-a confruntat explicit cu alternativa între o dreaptă radicală, practicând și teoretizând darwinismul social cel mai explicit, a cărei austeritate era corectată pentru sine, punctual, de marea corupție, și o coaliție relativ surprinzătoare pentru tradiția politică post-decembristă, între
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
în procesul integrării a fost sesizată și de un fin observator al spațiului balcanic, fost ministru de Externe suedez, Carl Bildt, care prudent, afirmă că „poarta europeană este deschisă Balcanilor, în ciuda faptului că s-au auzit zgomote diferite de la țările societății vest-europene”. Analiza realistă a momentului arată clar că UE este mai preocupată de propria salvare și de atitudinea în fața unor provocări majore decât de integrarea Balcanilor în Europa. Disponibilitatea blocului comunitar pentru o nouă abordare nu se întrevede curând, în
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
2004, semnarea Tratatului de Aderare în 2005 și aderarea efectivă în ianuarie 2007, dată la care România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Se împlinea astfel ceea ce a constituit un obiectiv strategic de maximă importanță pentru întreaga societate românească, susținut în mod constant de toate instituțiile statului, de forțele politice parlamentare, de societatea civilă. Vechea aspirație a națiunii române de apartenență la spațiul euro-atlantic și la valorile democratice era un fapt împlinit. „Semnarea Tratatului de aderare a venit
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
care România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Se împlinea astfel ceea ce a constituit un obiectiv strategic de maximă importanță pentru întreaga societate românească, susținut în mod constant de toate instituțiile statului, de forțele politice parlamentare, de societatea civilă. Vechea aspirație a națiunii române de apartenență la spațiul euro-atlantic și la valorile democratice era un fapt împlinit. „Semnarea Tratatului de aderare a venit după un proces dificil de negocieri, care a marcat transformări profunde în multe domenii ale
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
piață, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului” (Klaus Iohannis, președinte al României) „Procesul de aderare la UE reprezintă cel mai important obiectiv național din ultimii 25 de ani, care, alături de aderarea la NATO, a antrenat transformări ireversibile în ceea ce privește modernizarea societății românești, prin racordarea sa deplină la setul de valori și principii europene și euro-atlantice. Reușita acestui proiect a avut la bază consensul întregii societăți și al clasei politice din România” (Bogdan Aurescu, consilier prezidențial, fost ministru de Externe)
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
din ultimii 25 de ani, care, alături de aderarea la NATO, a antrenat transformări ireversibile în ceea ce privește modernizarea societății românești, prin racordarea sa deplină la setul de valori și principii europene și euro-atlantice. Reușita acestui proiect a avut la bază consensul întregii societăți și al clasei politice din România” (Bogdan Aurescu, consilier prezidențial, fost ministru de Externe)
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
americani pe zi! De la aceste realități pornea mega-inițiativa intitulată „Deceniul de Incluziune a Romilor, 2005-2015”. Ambițiile erau mari: efortul urma să ridice nivelul public de conștientizare asupra situației romilor și să coordoneze acțiunile guvernelor și organizațiilor internaționale, în parteneriat cu societatea civilă romă. Era, de asemeni, o încercare unică de sparge cercul vicios al sărăciei romilor din statele Europei Centrale și de Est și de a combate comportamentele segragaționiste și discriminatorii. În sprijinul acestor deziderate progresiste veneau, la nivel declarativ, actori
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
de ani aveau un loc de muncă, iar în ce privește accesul la serviciile de sănătate, condițiile pentru etnia romă sunt mult mai proaste decât pentru ceilalți cetățeni ai Ungariei”, arată un Raport de monitorizare a realizărilor Deceniului de Incluziune, elaborat de societatea civilă. În plus, discriminarea este la ea acasă în țara vecină, formațiunea extremistă Jobbik provocându-i și amenințându-i constant pe romi, astfel că aceștia nu mai îndrăznesc să se declare ca aparținând etniei (conform ultimelor recensăminte, în Ungaria trăiesc
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
în Republica Moldova este limba română”, decizie validată de Curtea Constituțională în decembrie 2013. Asemenea hotărâri, care poartă girul autorității Academiei de Științe a Republicii Moldova, au avut rolul de a restabili adevărul istoric și de a contribui la întărirea concordiei în societatea moldovenească Ele rămân, cu certitudine, cuceriri ale dezvoltării democratice și ale parcursului european al Moldovei. În pofida progreselor mai mult sau mai puțin vizibile, lipsa de coeziune a clasei politice în jurul obiectivului major reprezentat de integrarea europeană contină să constituie, însă
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
nu are perspective”, a subliniat deschis președintele Nicolae Timofti în discuțiile purtate cu Cecilia Malmstrom, despre care relatam mai înainte. După cum am putut constata direct în mai multe rânduri, calea integrării europene constituie, într-adevăr, pentru o mare parte a societății moldovenești, singura alternativă viabilă pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova. La rândul său, Uniunea Europeană rămâne solidară în sprijinirea eforturilor Chișinăului de a asigura dezvoltarea și stabilitatea Republicii. Comisarul european pentru comerț a reiterat fără echivoc angajamentul UE de a rămâne „partenerul
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
Blaga, Constantin Brâncuși, Ion C. Brătianu, Liviu Ciulei. Academia Română a avut de asemeni la conducere, de-a lungul timpului, o pleiadă de ilustre personalități românești din toate domeniile, care și-au adus o contribuție remarcabilă la progresul României. În 1879, Societatea Academică Română a fost declarată, printr-o lege specială, institut național, sub numele de Academia Română. Ca for de consacrare, pilon important în cercetarea românească și participant activ la viața societății, Academia Română a reunit dintotdeauna personalități marcante din țară și din
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
au adus o contribuție remarcabilă la progresul României. În 1879, Societatea Academică Română a fost declarată, printr-o lege specială, institut național, sub numele de Academia Română. Ca for de consacrare, pilon important în cercetarea românească și participant activ la viața societății, Academia Română a reunit dintotdeauna personalități marcante din țară și din străinătate, din toate domeniile științei, artei și literaturii. Dat fiind rolul ei major în societatea românească, instituția a fost condusă de reprezentanți de frunte ai științei și culturii, mulți dintre
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
Academia Română. Ca for de consacrare, pilon important în cercetarea românească și participant activ la viața societății, Academia Română a reunit dintotdeauna personalități marcante din țară și din străinătate, din toate domeniile științei, artei și literaturii. Dat fiind rolul ei major în societatea românească, instituția a fost condusă de reprezentanți de frunte ai științei și culturii, mulți dintre ei și oameni de stat. Ion Heliade-Rădulescu a condus Academia Română în perioada 1867-1870. Se remarcase în societatea românească drept unul dintre cei mai reputați scriitori
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
și literaturii. Dat fiind rolul ei major în societatea românească, instituția a fost condusă de reprezentanți de frunte ai științei și culturii, mulți dintre ei și oameni de stat. Ion Heliade-Rădulescu a condus Academia Română în perioada 1867-1870. Se remarcase în societatea românească drept unul dintre cei mai reputați scriitori, filologi și oameni politici. Considerat uni important ctitor al culturii naționale (a militat pentru unificarea limbii române), a fost membru fondator al Academiei Române și primul său președinte. Un reprezentant e seamă al
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
Academiei Române și primul său președinte. Un reprezentant e seamă al științelor exacte, economistul și matematicianul Ion Ghica, a fost o personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. A fost din 1874 membru titular al Societății Academice Române și președinte al acesteia, apoi, după ce instituția a fost redenumită Academia Română, a fost președinte în mai multe rânduri (1879-1882, 1884-1887, 1890-1893 și 1894-1895). Din domeniul marilor oameni de stat ai României s-a aflat în fruntea Academiei Române Mihail
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
natură. Un aspect important al activității revistei l-a constituit acordarea Premiilor revistei „Balcanii și Europa”, eveniment devenit tradiție, redat pe larg în mass-media interne și externe. Au fost onorate de personalități din diferite domenii, care au contribuit la progresul societății românești, precum și reprezentanți de seamă ai vieții scocial-politice și diplomatice. An de an, articol cu articol, „Balcanii și Europa” și-a consolidat binemeritatul renume de publicație distinctă, implicată, obiectivă, așa cum este încă de la momentul apariției sale. Recunoaștere din partea celui mai
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
Societatea Română de Radiodifuziune, componentă fundamentală a istoriei României contemporane și a societății românești, este alături de români din anul 1928. Astăzi, instituția traversează o perioadă fastă, axată pe modernizare permanentă, pe viziune și pe o serioasă proiecție în ce privește viitorul. Președintele director
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
Societatea Română de Radiodifuziune, componentă fundamentală a istoriei României contemporane și a societății românești, este alături de români din anul 1928. Astăzi, instituția traversează o perioadă fastă, axată pe modernizare permanentă, pe viziune și pe o serioasă proiecție în ce privește viitorul. Președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, detaliază pentru revista noastră
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
Radiodifuziune, componentă fundamentală a istoriei României contemporane și a societății românești, este alături de români din anul 1928. Astăzi, instituția traversează o perioadă fastă, axată pe modernizare permanentă, pe viziune și pe o serioasă proiecție în ce privește viitorul. Președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, detaliază pentru revista noastră unele dintre reperele activității SRR. Cum se prezintă astăzi Societatea Română de Radiodifuziune, ca instituție publică ce-și desfășoară activitatea pe o piață concurențială acerbă? Radio România este unul dintre cele
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
traversează o perioadă fastă, axată pe modernizare permanentă, pe viziune și pe o serioasă proiecție în ce privește viitorul. Președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, detaliază pentru revista noastră unele dintre reperele activității SRR. Cum se prezintă astăzi Societatea Română de Radiodifuziune, ca instituție publică ce-și desfășoară activitatea pe o piață concurențială acerbă? Radio România este unul dintre cele mai stabile servicii publice din Europa. Credem că facem bine ceea ce facem, pentru că Radio România are un proiect, știm
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]