57,573 matches
-
s'ouvrent aux créatures du sommeil chiens fauves et mauvais sang. Dans leș rues svelte et haute la pluie s'avance sur des échasses. Vânt vechi și lung între ziduri mai scutură luturi și fier. Mari semeni de altădată O clipă s-arată și pier. Un long vent vieux secoue la terre et leș fers entre leș demeures. Leș illustres prochains d'antan se montrent un instant et meurent. Un vent ancien et long entre leș façades ébranle encore terre et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la forme sonore des poèmes, nous citons ci-dessous la traduction du poème Cap aplecat (Tête inclinée), et nous la mettons en parallèle avec la version de Paul Miclău : Cap aplecat Tête inclinée Tête penchée Mă îndemn să fiu și o clipă mai sunt. Undeva pe câmp a murit fratele vânt. Je m'incite à être et je suiș encore un instant. Quelque part dans leș champs expire mon frère le vent. Je m'efforce d'être et je suiș encore un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du cycle que Blaga dédie au dieu Pan. À l'aide du travail d'interprétation et de recréation, leș traducteurs ci-dessous donnent des versions réussies dans la langue cible : Că pâinea caldă eu te-aș frânge,/mișcarea ta mi-azvârle clipe dulci în sânge. " " Je voudrais te rompre come un pain chaud,/ Ton allure au sang me jette des instants éclos. " (I. Pan către nimfa/I. Pan à la nymphe) (Miclău, 1978 : 237) ; " Comme un pain chaud, que je te rompe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans le siècle des siècles ! " (Mirabila sămânță/La merveilleuse semence) (Miclău, 1978 : 595). Le traducteur saisit le sens religieux de l'expression " și-n veci tuturor " et la traduit de manière adéquate en langue cible. " Și-atuncea Milostivul într-o clipă de-ndurare/îi dete lacrimile. " " Et alors le Charitable, dans un moment de miséricorde/lui donna leș larmes. " (Lacrimile/Leș larmes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 65). Le nom propre " le Charitable " n'est pas adéquat ; dans la religion chrétienne on dit plutôt
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Elenă. 1966-1970, Editura Universității din București, 2008. MICLĂU, Paul, Puits intérieur. Sonnets, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008. MICLĂU, Paul, Puits intérieur. Sonnets, Rafael de Surtis, Paris, 2008. MICLĂU, Paul, Din parfum de gand. Sonete, Editura Universității din București, 2009. MICLĂU, Paul, Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, Editura Cavaliotti, București, 2009. MICLĂU, Paul, Comorîștea. Sonete, Editura Mirton, Timișoara, 2009. MICLĂU, Paul, Sonetul despre sine, Editura Semne, București, 2009. MICLĂU, Paul, Starea de sonet, Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2009. MICLĂU, Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2008 ; Paul Miclău, Curge durată. Poezii, Editura Marineasa, Timișoara, 2008 ; Paul Miclău, Puits intérieur. Sonnets, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008 (même édition, Rafael de Surtis, Paris, 2008) ; Paul Miclău, Din parfum de gand. Sonete, Editura Universității din București, 2009 ; Paul Miclău, Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, Editura Cavaliotti, București, 2009 ; Paul Miclău, Comorîștea. Sonete, Editura Mirton, Timișoara, 2009 ; Paul Miclău, Sonetul despre sine, Editura Semne, București, 2009 ; Paul Miclău, Starea de sonet, Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2009 ; Paul Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
main se mettait à écrire en français, comme une fois dans un cours de journalisme, au lieu de parler en roumain, mes étudiants furent étonnées d'entendre du français. " V. Paul Miclău, " Două limbi/deux langues ", préface, în Paul Miclău, Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, op. cît., p. 5-7. 1130 V. Muguraș Constantinescu, " Le traducteur et la visibilité de la littérature roumaine ", în Atelier de Traduction, no. 12/2009, Dossier : Identité, diversité et visibilité culturelles dans la traduction du discours littéraire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
5-7. 1130 V. Muguraș Constantinescu, " Le traducteur et la visibilité de la littérature roumaine ", în Atelier de Traduction, no. 12/2009, Dossier : Identité, diversité et visibilité culturelles dans la traduction du discours littéraire francophone, op. cît., p. 174. 1131 Paul Miclău, Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, op. cît., p. 5. 1132 Paul Miclău, Signes poétiques, op. cît., p. 5. 1133 V. Idem, p. 221. 1134 Idem, p. 222. 1135 Ibid. 1136 Elena-Brândușa Steiciuc, " Le transport de la spécificité culturelle chez Paul Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
verb (Source du verbe). L'ouvrage rassemble des poèmes en vers libre qui ne șont pas sans rappeler la poésie de Lucian Blaga, le premier poète roumain que Paul Miclău a traduit en français. " 1139 Paul Miclău, Le sonnet, în Clipa fără sfârșit/Instants sans fin, op. cît., p. 41. C'est nous qui soulignons. 1140 V. Lucian Blaga, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît. : Răsărit magic (Lever magique), p. 432-433 ; Œdip în fața Sfinxului (Œdipe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du discours littéraire francophone, op. cît., p. 169-172. 1153 V. Paul Miclău, Roumains déracinés, op. cît., p. 14-15 et Paul Miclău, Dislocații, vol. I, op. cît., p.19. 1154 V. Paul Miclău, " Două limbi/deux langues ", préface, în Paul Miclău, Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, op. cît., p. 64 : Aici este vorba însă de o exprimare spontană în franceză sau în română, cu transpunere într-un răstimp de cel mult douăzeci și patru de ore, în cadrul aceleiași trăiri. " (" Îl s'agit ici
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Îl s'agit ici d'une expression spontanée en français ou en roumain, dont la transposition est effectuée dans vingt-quatre heures, sans avoir dépassé le cadre du même état d'esprit. " Notre traduction.) 1155 Paul Miclău, Via/La vigne, în Clipa fără sfârșit/Instants sans fin, op. cît., p. 122-123. C'est nous qui soulignons. 1156 Paul Miclău, " Două limbi/deux langues ", préface, în Paul Miclău, Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, op. cît., p. 7. C'est nous qui soulignons
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du même état d'esprit. " Notre traduction.) 1155 Paul Miclău, Via/La vigne, în Clipa fără sfârșit/Instants sans fin, op. cît., p. 122-123. C'est nous qui soulignons. 1156 Paul Miclău, " Două limbi/deux langues ", préface, în Paul Miclău, Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, op. cît., p. 7. C'est nous qui soulignons. 1157 Vinay et Darbelnet définissent la modulation comme une " variation obtenue en changeant de point de vue, d'éclairage et très souvent de catégorie de pensée
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cât de precară poate deveni această acuzație. Visul de evadare, spune el, îl poate ajuta pe cititor să-și clarifice aversiunea pentru mediul în care se află. Artistul poate... deveni "subversiv" prin simplul fapt că evocă, cu toată inocența, o clipă de răgaz pe malul fluviului Mississippi.*2 Răspunzând întrebării pe care am pus-o mai sus, putem spune că orice operă literară este, probabil, "plăcută" și "utilă" pentru consumatorii indicați s-o guste ; că ceea ce exprimă ea este superior reveriei
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
presei literare românești”, RL, 1987, 20; Șerban Cioculescu, Caragialeștii în „Dicționar al presei românești”, RL, 1987, 21; M. N. Rusu, „Dicționar al presei literare românești”, SPM, 1987, 23-26; Dumitru Micu, Un dicționar al presei românești, RL, 1987, 28; Neagu Udroiu, Clipe dense de viață, FLC, 1987, 51; Teodor Vârgolici, Cărți, oameni, fapte, VR, 1987, 12; O carte în dezbatere: „Dicționar al presei literare românești”, RITL, 1988, 3-4; Mircea Anghelescu, Dicționare..., LCF, 1996, 42; Al. Săndulescu, „Dicționarul presei literare românești”, RL, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
la Uniunea Scriitorilor. După debutul, cu aforisme, în „Tinerimea Moldovei” (1956), îi apar numeroase articole, note critice, intervenții polemice în „Cultura”, „Nistru”, „Literatura și arta” ș.a. Scrie proză (romane, povestiri, nuvele), teatru și scenarii cinematografice. „Microromanul” Întoarcerea noastră de-o clipă (1966), criticat vehement de autorități, rămas tipărit doar în „Nistru”, este urmat de culegerea de nuvele Era târziu (1968), de romanele Vămile (1972), Linia de plutire (1987), Orbirea („Literatura și arta”, 1992). Dintre piesele lui S., Această copilărie îndepărtată (1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
fi fost să fie.” Căci, nod dureros de sensibilitate, ea „își petrece viața și moartea într-o cameră cu pereții mult mai subțiri decât chiar membrana timpanului”, soarta îi pare „cumplită-înseninare, chinuitoare limpezimi, îndurerate transparențe”. În curgerea timpului, încearcă oprirea clipei mirabile („Ascult cum bate valul fierbinte / Pe-un țărm al mării ce arde, de foc / și nu-mi găsesc starea-n lumina cea rece / și caut starea pe loc”) și dorește să afle o cale a transfigurării: „Lutul din care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
a treia ursitoare se află o ogivă, decupaj care permite o perspectivă asupra unui crâng unde se evidențiază anamorfotic un craniu. Acest orizont îndepărtat, marcat de prezența morții, are conotația unui discret, dar premonitoriu memento mori care însoțește chiar și clipele fericite pe care le oferă Dragostea. Bărbatul este prizonierul celor trei femei care-l țin legat prin firul pe care și-l trec de la una la alta, așa cum în tabloul lui Klimt, Jurisprudența, Eumenidele, Alecto, Megara și Tisiphone prezidează la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fragile și femme fatale. Interesantă aici este și impresia de mască mortuară, contrastând paradoxal cu o fluditate acvatică a acestui chip, aflat parcă în transă onirică. Acest dinamism înghețat, devenit instantaneu, evocă o ordine meduzantă a privirii, care fixează efemerul clipei pentru eternitate cu ajutorul unui blitz imaginar. Hiperion ca și Hypnos-ul lui Khnopff este personajul tutelar al imersiunii onirice într-o lume spectrală a frumuseții proiectate în chipul demonului. Frumusețea acestei măști trece dincolo de orice relevanță fizică, adevăratul chip al poetului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
asemeni corpurilor antrenate într-o spirală haotică din cele două picturi alegorice ale lui Klimt, Filozofia și Medicina. Un corp de bărbat atrage luarea aminte prin poziția adoptată, care seamănă cu aceea a Gânditorului (1880-1882/1904) lui Rodin, însă nicio clipă acest corp nu reflectă liniștea, autocentrarea subiectului într-un efort cognitiv materializat la nivelul corporalității. Acest corp contorsionat sugerează, mai degrabă, rezistența pe care materia o opune modelării sale, temă care va deveni centrală pentru sculptura paciuriană. Există și o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a personajului. Este vorba, cu o singură excepție, de femei din înalta societate, în număr de trei. Un farmec aparte se desprinde din această pictură, din sugestia unei armonii incomparabile pe care muzica o conferă lumii, asigurându-i pentru o clipă coeziunea. Panoul "Schubert", Schubert la pian (1899), răspunde unei culturi hedoniste, cimentate politic și cultural, în care nu încape nicio fisură. Efectul candelei este de a fluidiza întreaga atmosferă, de a mesmeriza audiența, ceea ce aduce în discuție efectul muzicii, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Pictorița nu-și transformă țigăncile în măștile grotești ale unui carnaval exotic, din pictura ei lipsesc elementele clar trasate ale unei mitologii recognoscibile prin figuri tutelare de idoli sau prin apelul la o teratologie enciclopedică. Cecilia Cuțescu-Storck nu intenționează nicio clipă o abordare etnologică a unei culturi îndepărtate, așa cum nu o face nici Gauguin, deși în pictura acestuia, aflată sub semnul sincretismului, nu lipsește substratul mitologiei polineziene și cultului Maori, instrumentate simbolic de o manieră cu totul particulară. În opinia Serafinei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate asigura succesul și interesul celorlalți, deschiderea spre comunicare, ascultare sau colaborare cu cei din jur. Mulți lucrători comerciali sau agenți de marketing și-au format abilitatea de a citi clientul din semnalele oferite prin prezența acestuia În doar câteva clipe. 3. (A) Autenticitatea. Această dimensiune arată cât de cinstit și sincer ești cu oamenii și cu propria persoană Într-o situație dată (Albrecht, K., 2007, p. 112). „Radarele sociale” sau „mustățile de pisică” ale celor din jur culeg și citesc
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
peste mult sicriul, și liniștea ce voi gusta-o Între scândurile lui o simt pesemne de acum: o simt cum frunza ta mi-o picură În suflet... și mut ascult cum crește-n trupul tău sicriul, sicriul meu, cu fiecare clipă care trece, gorunule din margine de codru.” Omul percepe realitatea Înconjurătoare cu ajutorul simțurilor. Capacitatea senzorială de a simți se numește sensibilitate. Poezia „Gorunul” din volumul „Poemele luminii” de Lucian Blaga, publicat În 1919, exprimă, pornind de la acest deziderat, o sensibilitate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tânăr Eliad. Ea-l asculta tăcută, cu ochi de peruzea... Și totul ce romantic ca-n basme se urzea. Și cum ședeau... departe, un clopot a sunat, De nuntă sau de moarte, În turnul vechi din sat. Dar ei, În clipa asta simțeau că-o să rămână... De mult e mort bunicul, bunica e bătrână... Ce straniu lucru: vremea! - Deodată pe perete Te vezi aievea numai În ștersele portrete. Te recunoști În ele, dar nu și-n fața ta, Căci trupul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
literară, cea din jurul revistei „Sburătorul”, aflată sub Îndrumarea lui Eugen Lovinescu,promotorul mișcării literare numită modernism. Și Ion Pillat a trecut În tinerețea sa literară prin experiențele lirice cunoscute. În plachetele „Menire”, „Cântece de demult”, „Visări păgâne”, „Eternități de o clipă” se pot descoperi elementele unei lirici simboliste ori parnasiene care l-au influențat. Apariția volumul „Pe Argeș În sus” este considerată de către exegeți momentul când lirica lui Ion Pillat se impune În atmosfera literară a primei jumătăți de veac al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]