58,131 matches
-
coloana vertebrală), care-l va doborî mult prea timpuriu. Ultimul său volum, tipărit postum de amicul său Sașa Pană, "Vizuina luminată", un "jurnal de sanatoriu", închid trăirile sale. Tânărul critic Eugen Ionescu a făcut pentru prima oară o apropiere între scrisul său și cel al lui Franz Kafka. Corpul lui avea, într-adevăr, „să se frângă... ca un copac rupt, ca o păpușă de cârpă.” Paul Cernat menționează „experiențele avangardiste și romanele poematice, atipice” ale lui Blecher. Articole biografice
Max Blecher () [Corola-website/Science/297574_a_298903]
-
poet contemporan român. Fiul lui Grigore Brumaru, funcționar CFR, și al Elisabetei, învățătoare. Urmează Liceul Național (absolvit în 1955), Facultatea de Medicină din Iași (1963). Devine medic la Dolhasca (1963-1975), din 1975 renunță la medicină pentru a se dedica exclusiv scrisului. Apreciat în egală măsură atât de critica literară, cât și de publicul larg, reușește să impresioneze și prin personalitatea sa nonconformistă. Are rubrici în "România literară", "Ziarul de Iași" și în "Suplimentul de cultură", a scris în revista "Plai cu
Emil Brumaru () [Corola-website/Science/297580_a_298909]
-
nu aveau copii, să-l înfieze. De acum, se va numi Gheorghe Călinescu (și trebuie menționat că acesta a rămas, pe tot parcursul vieții, numele său oficial, utilizarea - evitată consecvent de scriitorul însuși -, atât în exprimarea orală, cât și în scris, a prenumelui „George“, de fapt incorectă, dar tot mai frecventă în ultima vreme, este o ispravă a posterității: tolerată și în cele din urmă acceptată, ea se explică foarte probabil prin interpretarea, bine intenționată, însă eronată, a pseudonimului „G. Călinescu
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
care se mai predase "filosofia idealista". Începând cu anul următor, 1947, în facultate avea să fie introdus marxism-leninismul, cu urmările lui nefaste. Autorul insistă asupra acestei "rupturi" nefericite de tradiția românească strălucită, în gândire și literatura, din anii interbelici. În scrisul sau se simte stilul "vechii școli", ceea ce îi va conferi o anume particularitate față de confrații mai puțin vârstnici. A lucrat ca redactor la Editură de Stat pentru Literatură și Arta, precum și la revistele Luceafărul, Gazeta literară, România literară și la
Constantin Țoiu () [Corola-website/Science/297593_a_298922]
-
gramatică de armeana clasică, dar mai îndepărtată ca pronunțare. Armeana răsăriteană e mai apropiată de armeana clasică în privința pronunțării. În tot cazul, armeana clasică (antică) stă la baza celor două dialecte armene de astăzi. Armeana veche a fost statornicită în scris de Sfântul Mesrob Mașdoț (sec. V), care a creat și trei alfabete: alfabetul armean, alfabetul georgian și alfabetul alban, astăzi ieșit din uz. Armeana clasică e încă folosită astăzi în slujbele liturgice ale ritului armean, atât în Biserica Apostolică Armeană
Limba armeană () [Corola-website/Science/297616_a_298945]
-
n. 16 iulie 1872, Cornești, Iași — d. 13 noiembrie 1914, Iași) a fost un poet, prozator, reprezentant al simbolismului român. A urmat școala primară și liceul la Iași, între 1879 și 1890, când a părăsit studiile pentru a se dedica scrisului. A călătorit în Italia, Franța, unde a studiat literatura la Sorbona, Elveția și Spania, revenind în țară în 1902. A fost funcționar în Dobrogea (1906-1907), referent la Casa Școalelor și inspector al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice (din 1911) . a
Dimitrie Anghel () [Corola-website/Science/297599_a_298928]
-
în Forțele Terestre, fiind înaintat la gradul de sublocotenent. Fiindcă era deja supraponderal, marșul de la Probota, din centrul Moldovei, până în Bucovina, i-a cauzat mari suferințe. Sadoveanu s-a întors la Fălticeni și la locul său de muncă - masa de scris - în 1907, anul Răscoalei Țărănești. Ministrul Educației, Spiru Haret, îl numise inspector al cercurilor culturale sătești și al bibliotecilor populare. Inspirat de rezultatul sângeros al revoltei, precum și de încercările lui Haret de a educa țărănimea, Sadoveanu atrage în mod repetat
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
adevărat nucleu al generației 60, care va demola falsele valori, promovate de realismul socialist, prin impunerea criteriului estetic. În 1961, publică schițe și nuvele în "Gazeta literară" ("Hoțul", "Tinerețe", "Vichenție", "Buzuilă"), în "Luceafărul" ("Noapte albă", "Uimitor, foarte uimitor") și în "Scrisul bănățean" ("Roșcovana"), făcându-se remarcat în mediile literare. Între 1962-1965 publică noi schițe și fragmente de roman în "Gazeta literară", "Luceafărul", "Orizont" și "Viața românească". Despre nuvela "Copilăria lui Herbert", apărută în "Gazeta literară", nr. 42, din 15 octombrie 1964
Nicolae Breban () [Corola-website/Science/297624_a_298953]
-
medic", în care evocă această perioadă. Încă din perioada studenției, 1913, se căsătorește cu Tatiana Nikolaevna Lappa. Devine dependent de morfină, dar, cu ajutorul primei sale soții, reușește să învinga răul. În 1920 renunță la cariera de medic și se dedică scrisului. Începe să colaboreze cu ziarele și trupele de teatru locale. În 1921 se mută la Moscova. Editura moscovită “Nedra” îi publică nuvelele "Diavoliada" și "Ouăle fatale". În revista “Rossia” apare primul său roman, "Garda Albă". În 1924 se desparte de
Mihail Bulgakov () [Corola-website/Science/297699_a_299028]
-
le detroneze, să îmbrățișeze diversitatea și contradicția. O abordare postmodernă a artei respinge distincția dintre arta joasă sau înaltă. Respinge de asemenea granițele rigide și favorizează eclectismul, amestecul de idei și forme. Parțial datorită acestei respingeri el promovează parodia, ironia, scrisul jucăuș pe care unii teoreticieni o denumesc "jouissance". Spre deosebire de arta modernă, cea postmodernă nu privește această fragmentare ca pe un soi lipsă deloc dezirabilă ci o celebrează. Pe măsură ce tonul grav ce însoțea actul de căutare a adevărului este înlăturat el
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
Săvescu, Atelierele Socec & comp., București, 1912. "*** Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică", în „Analele Moldovei”, II, nr. 3-4, iunie - decembrie 1943. <nowiki>***</nowiki> "Poezia simbolistă românească: antologie", Cuvânt înainte și ediție îngrijită de Marin Beșteliu, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2004. AA. VV., "Câțiva scriitori: Octavian Goga, Ștefan Petică, Iuliu C. Săvescu, Maurice Maeterlinck," Colecția Sămănătorul, Editura Librariei Diecezane, Arad, 1925. ALBU 2014: Nicoleta Albu, "Casa Memorială Ștefan Petică. Interviu cu Gheorghe Frătiță", în „Vatra veche”, Anul VI, nr.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 46-47. TUTOVEANU 1925: George Tutoveanu, "Ștefan Petică "(reproduce parțial articolul din „Freamătul”), în „Miorița”, III, nr. 5-6, Galați, ianuarie 1925, pp. 100-104. TUTOVEANU 1929: George Tutoveanu, "Ștefan Petică" (reproducere din „Freamătul”), în „Scrisul nostru”, I, nr. 5, mai 1929, pp. 1-5. TUTOVEANU 1945: George Tutoveanu, "Amintiri literare. Ștefan Petică", în „Ardealul”, cotidian independent de luptă cetățenească, vineri, 28 septembrie 1945. ȚARĂLUNGĂ 2011: Ecaterina Țarălungă, "Enciclopedia identității românești. Personalități, "Editura Litera, București, 2011 ȚIGĂNUȘ
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
precum Punct sau Integral. Ermetismul, expresia eliptică, selectarea vocabularului poetic din domeniul industrial și tehnic probează orientarea poetului în această etapă. În 1927, apare la Paris poemul "Colomba", cu două portrete de Robert Delaunay, care marchează o nouă tendință în scrisul lui Voronca. Poetul părăsește constructivismul și intră în sfera de influență a suprarealismului, mișcare concretizată prin onirismul imaginii. Ritmul publicării plachetelor de versuri este foarte susținut și el nu încetinește nici după stabilirea poetului în Franța, în 1933, de unde păstrează
Ilarie Voronca () [Corola-website/Science/297718_a_299047]
-
combină influențe din țări din Asia, Europa și America. Inițial, China și Coreea au avut o influență puternică asupra dezvoltării culturii Yayoi începând cu anul 300 Î.H. și culminând cu introducerea culturilor de orez, ceremonialului funerar, a olăritului, picturii, scrisului, poeziei, etichetei de curte, a limbii chineze scrise și a budismului Mahayana până în secolul VII A.D. În lunga ei eră medievală, Japonia și-a dezvoltat o cultură unică, printr-o diversificare treptată a tuturor artelor (ikebana, origami, ukiyo-e), meșteșuguri (păpuși
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
de est. Aceste dialecte au devenit limbi de sine stătătoare în jur de secolul I. Prima formă scrisă a limbii finlandeze a fost creată de Mikael Agricola, un episcop finlandez, în secolul al XVI-lea. Agricola a bazat sistemul de scris pe limba suedeză, care era limba oficială a Finlandei în acel timp, și pe germană și latină. Mai târziu, forma scrisă a fost revizuită de mai multe persoane. Finlandeza este vorbită de aproximativ șase milioane de oameni, cei mai mulți dintre ei
Limba finlandeză () [Corola-website/Science/296643_a_297972]
-
Claudius Aelianus ("Felurite istorioare", VIII, 6) scrie că „se spune că dintre vechii traci nimeni nu cunoștea scrierea.” Dar tot el adaugă „Aceste informații le spune Androtion, dacă el poate fi pentru cineva un martor vrednic de încredere cu privire la cunoașterea scrisului și lipsa de învățătură a tracilor.” Cea mai lungă inscripție în limba tracă (dar cu caractere grecești) pare să fie aceea de pe inelul de aur de la Ezerovo (Bulgaria), din secolul V a. Chr., în scriere continuă (61 semne pe 8
Limba dacă () [Corola-website/Science/296677_a_298006]
-
și Tetoiu au format un sistem defensiv ingenios în partea sud-estică a reședinței regilor daci, Sarmizegetusa Regia, din munții Orăștiei. La Ocnele Mari, săpăturile arheologice efectuate în locul unde a existat cetatea dacică Buridava, cetate menționată de istoricul grec Ptolemeu în scrisurile sale, au scos la iveală bucăți de ceramică cu inscripțiile REB și BUR și o vază pe care scrie "„Basileo Thiamarcos Epoiei”". Acesta din urmă este numele unui rege local contemporan cu împăratul roman Octavian Augustus. Anul 87 a fost
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
apartament neîncălzit în mijlocul iernii”. Unul din motivele pentru care scria în cafenele era și pentru că prin plimbările între cafenele, copilul adormea mai ușor. În 1995, Rowling a terminat manuscrisul pentru "Harry Potter și Piatra Filozofală" pe o veche mașină de scris manuală. Bryony Evens, un agent literar, a fost rugat să citească primele trei capitole ale cărții. A refuzat inițial, pentru că era destinat copiilor, dar în final a simțit că are ceva special. Firma Christopher Little Literary Agents a fost de
J. K. Rowling () [Corola-website/Science/296819_a_298148]
-
cea care i-a fost de două ori logodnică, iar apoi, începând cu 1920, a corespondat cu Milena Jesenská, o cunoscută scriitoare cehă, care i-a tradus în cehește câteva povestiri. În ciuda numeroaselor sale iubiri și pentru a se dedica scrisului, Kafka a rămas toată viața celibatar, la fel ca multe din personajele sale. A avut o fire hipersensibilă și a suferit din cauza anxietății sociale, a insomniei, ipohondriei și depresiei. A fost un iubitor al naturii și al activităților în aer
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
prima dată în viață. În martie 1915, își schimbă iar adresa: Lange Gasse (Aleea Lungă) 18, în clădirea numită "Zum goldenen Hecht" ("La știuca de aur"). Locuiește aici până în vara anului 1916, când găsește, cu ajutorul surorii Ottla, domiciliul ideal pentru scris: Alchimistengasse (Zlatá ulička) 22. Între aprilie și octombrie 1906, Kafka își îndeplinește ucenicia ("Advokaturs-Concipient") la biroul de avocatură al lui Richard Löwy. Execută apoi un stagiu obligatoriu de muncă fără plată la tribunalul din Praga. În noiembrie 1907, Kafka este
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
cu banii tatălui Hermann Kafka. Franz Kafka este entuziasmat la început de acest proiect, implicându-se puternic pentru a-l întreține (este directorul « neoficial » al fabricii), dar mai târziu simte că noua responsabilitate îi răpește prea mult din timpul pentru scris. Max Brod și-a încurajat atât de mult prietenul să scrie, încât la un moment dat, într-o recenzie din ziarul berlinez "Prezentul" ("Die Gegenwart") din 1907, îl așează pe Kafka ca stil și potențial alături de trei scriitori consacrați, Heinrich
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
conform lui Kafka, « lucrul cel mai de seamă pe care poate să-l reușească un om ». Pe de altă parte, din cauză că organismul lui slab nu se poate concentra decât într-o singură direcție, « slăbind » și atrofiindu-se în celelalte, vocația scrisului îi impune o disciplină aproape ascetică. Pentru a i se supune, Kafka ar fi renunțat la « plăcerile sexului, la mâncare, băutură, reflexii filozofice, dar mai presus de toate, la muzică ». În acest context trebuie interpretat eșecul logodnelor scriitorului. La 16
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
și Goethe. De fiecare dată, scriitorul evreu a rivalizat fără succes cu o figură gigantică, cu un « standard de excelență » față de care s-a simțit inferior. Fiind mereu învins, Kafka a trebuit să se refugieze: fugind de tată, a descoperit scrisul; fugind de Goethe, a descoperit "un alt fel" de a scrie. Criza identitară se află și în centrul interpretării oferite de Marthe Robert. Conform ei, Kafka nu a reușit niciodată să se definească. De exemplu, în plan etnico-religios, Kafka a
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
lui André Breton a fost publicat abia în 1924, anul morții scriitorului evreu. Afinitățile lui Kafka cu această a doua mișcare sunt eliminarea barierei dintre vis (fantastic) și realitate, precum și accentul pus pe lumea subconștientului. O altă trăsătură importantă, încurajarea scrisului « automat », spontan, poate fi comparată cu maniera în care Kafka a scris "Verdictul", în doar opt ore. În ciuda tuturor acestor influențe și posibile afilieri artistice, trebuie spus că Franz Kafka a anticipat mai mult decât a imitat. Datorită abilității sale
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
exercițiu îndelungat se poate ajunge la acumularea unui vocabular suficient pentru o exprimare fluentă și naturală. Problema cea mai dificilă pentru cei ce doresc să învețe limba japoneză, cu excepția celor care au din alte limbi experiența caracterelor chinezești, este bineînțeles scrisul. Copiii japonezi studiază hiragana și katakana în doar cîteva luni și apoi încep lungul drum al învățării ideogramelor kanji. Acestea se studiază pe tot parcursul școlii, fără să poată ajunge să le învețe pe "toate" (numărul total de kanji se
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]