58,470 matches
-
nou prezente cu caracter ornamental în veșmântul celei care stă aplecată peste gâtul tânărului abandonat festinului canibal. Unul dintre acești vampiri femeli privește dezabuzat, o melancolie generată poate de o sterilă sațietate, roșul de sânge și vin al buzelor și floarea prinsă în păr nu mai reprezintă acordul unui ludic plasirist, campestru. Tumultul carnasier, febricitat al corpurilor care aglomerează scena camuflând corpul victimei intră în contrast cu aerul de expectativă dezolată a vampirului izolat. În cronica pe care i-o face lui Theodor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
invers cu domnul Pallady ceea ce se întâmplă cu bestialitatea, care, îmbrăcată împărătește episcopal, evocă senzații libidinoase și năravuri. Se cunoaște că femeile domnului Pallady ar putea scoborî prea bine din cadrul lor în lume; cu bumbul țâței sâmburiu ca ametistele, cu floarea de crin ridicată către șolduri, concavitatea diafană a pântecului modelat frumos, proeminențele pieptului, n-ar isca nici pofte, nici trivial. Ar fi salutate aceste femei ca niște doamne auguste, care s-ar îndrepta, tinere și albe, cu părul bronzat și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a Societății artistice XX, elementul floral joacă un rol esențial în economia simbolistă a compozițiilor. În cazul tabloului care o are ca model pe Lily Maquet, este vorba, ca și în tabloul lui Pallady, de cale. Spre deosebire de nudul pictorului român, florile dobândesc o altă semnificație, urmând tot o logică deictică. Ele se găsesc acum în dreptul chipului femeii, care are fața întoarsă în semiprofil către aceste flori. Există cu rol decorativ și un fel de tiv floral amplasat la nivelul superior al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Maquet, este vorba, ca și în tabloul lui Pallady, de cale. Spre deosebire de nudul pictorului român, florile dobândesc o altă semnificație, urmând tot o logică deictică. Ele se găsesc acum în dreptul chipului femeii, care are fața întoarsă în semiprofil către aceste flori. Există cu rol decorativ și un fel de tiv floral amplasat la nivelul superior al unei draperii-cortine care blochează aproape 4/5 din fundal, unde la limita vizibilității se pot observa niște crini, într-un colț. Opțiunea lui Khnopff scoate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorativ și un fel de tiv floral amplasat la nivelul superior al unei draperii-cortine care blochează aproape 4/5 din fundal, unde la limita vizibilității se pot observa niște crini, într-un colț. Opțiunea lui Khnopff scoate în evidență calele, flori pretențioase, cu o sugestie carnală. În ciuda grației, a albului veșmântului și a decorului-cadru, persistă o ambiguitate în ce o privește pe această femeie, care împiedică încadrarea ei în tipologie, fie cea a unei femme fragile sau a unei femme fatale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
privește pe această femeie, care împiedică încadrarea ei în tipologie, fie cea a unei femme fragile sau a unei femme fatale. Spre deosebire de tabloul lui Pallady, calele nu devin eufemismele devoalate ale unei sexualități febricitate senzual, privirea este cea care indică florile, și nu invers. Există aici o simbioză între reflecție și visare, între spirit și expresia subtilă a unei dorințe, reveria. Floarea pare să exercite un fascin asupra tinerei femei, lujerul pe care se înalță urmează aceeași grație sinuoasă, insinuantă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
invers. Există aici o simbioză între reflecție și visare, între spirit și expresia subtilă a unei dorințe, reveria. Floarea pare să exercite un fascin asupra tinerei femei, lujerul pe care se înalță urmează aceeași grație sinuoasă, insinuantă a brațului. În locul florilor, două frunze mari frunza se înscrie în tiparul iconografic al înfățișării Evei după izgonirea din Rai, ca emblemă a pudorii și consecință a punerii sexualității sub semnul interdicțiilor localizează indicial zona pubiană și sânul, ca și la Pallady. Nu există
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pubiană și sânul, ca și la Pallady. Nu există aici nimic din senzualitatea nudului pictorului român, totul este sublimat la nivelul privirii și a unor simboluri. Floarea nu mai are nimic lilial, ea face vizibilă o atracție inavuabilă, este o floare a răului. Lujerul ei se lipește asemeni unui șarpe de coapsa femeii și, deși nu vedem acest lucru din cauza frunzei-paravan, îi atinge probabil sânul. La marginea de jos a tabloului, decupat de rama acestuia, se află un cap de bărbat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
compararea celor două tablouri portret. Tema relației cu sora, reflex al unui complex oepidian, apare obsedant în pictura lui Khnopff, transpusă la nivelul visului și a unor teme prin excelență decadente, precum cea a lui Oedip și a Sfinxului. Prezența florii indică aici într-un plan simbolic cu corolarul implicațiilor psihanalitice caracterul litigios al prezenței feminine, atracția răului fiind dublată de imaginea lilială, angelică a femeii al cărui veșmânt o închide ca într-o armură inexpugnabilă. În Un înger (1889), imaginea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vestimentației". Dacă partea de sus a corpului este îmbrăcată într-o platoșă, în schimb, partea de jos se aseamănă unei rochii. Partea mediană este subliniată de un cordon-centură legat într-un nod feminin prelungit cu un fel de eșarfă. Două flori, probabil de crin, marchează acest nod decorativ. Animus și anima se află într-o armonie deplină în această ființă, a cărei indeterminare sexuală este fondatoare pentru natura sa celestă. Ca majoritatea pictorilor simboliști, Khnopff a reușit să pună în scenă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anima se află într-o armonie deplină în această ființă, a cărei indeterminare sexuală este fondatoare pentru natura sa celestă. Ca majoritatea pictorilor simboliști, Khnopff a reușit să pună în scenă o enigmă în recuzita căreia intră ca temă esențială floarea răului, sexualitatea feminină. O litografie-guașă a lui Georges de Feure, Femei damnate (1896-1898), ilustrează elocvent relația pe care femeia o întreține cu florile în estetica decadentă. Femeia damnată, ca ipostază a femeii fatale, se regăsește într-o viziune apoteotică a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simboliști, Khnopff a reușit să pună în scenă o enigmă în recuzita căreia intră ca temă esențială floarea răului, sexualitatea feminină. O litografie-guașă a lui Georges de Feure, Femei damnate (1896-1898), ilustrează elocvent relația pe care femeia o întreține cu florile în estetica decadentă. Femeia damnată, ca ipostază a femeii fatale, se regăsește într-o viziune apoteotică a infernului, la picioarele unui tron pe care se află o divinitate malefică, un demon cu aripi care-i țâșnesc fie direct din brațe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau râu de purpură care se scurge la baza tronului și pe care stă așezată femeia. De o parte și de alta a acestui tron somptuos, ocupând circa o treime din aria tabloului și încadrând nudul feminin, se află două flori gigantice dintre care una este o splendidă orhidee. În universul decadent al infernului, la femme fatale este asociată florilor răului, unei splendori malefice a luxurei. Florile fac parte deopotrivă din recuzita aulică a prințului întunericului, fără a-și pierde relevanța
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și de alta a acestui tron somptuos, ocupând circa o treime din aria tabloului și încadrând nudul feminin, se află două flori gigantice dintre care una este o splendidă orhidee. În universul decadent al infernului, la femme fatale este asociată florilor răului, unei splendori malefice a luxurei. Florile fac parte deopotrivă din recuzita aulică a prințului întunericului, fără a-și pierde relevanța decorativă, într-o pură logică descriptivă. În plus, exotismul florilor răspunde arabescului ornamental și unei cromatici luxuriante. Caracterul eminamente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ocupând circa o treime din aria tabloului și încadrând nudul feminin, se află două flori gigantice dintre care una este o splendidă orhidee. În universul decadent al infernului, la femme fatale este asociată florilor răului, unei splendori malefice a luxurei. Florile fac parte deopotrivă din recuzita aulică a prințului întunericului, fără a-și pierde relevanța decorativă, într-o pură logică descriptivă. În plus, exotismul florilor răspunde arabescului ornamental și unei cromatici luxuriante. Caracterul eminamente floral al sexualității feminine este pus în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
universul decadent al infernului, la femme fatale este asociată florilor răului, unei splendori malefice a luxurei. Florile fac parte deopotrivă din recuzita aulică a prințului întunericului, fără a-și pierde relevanța decorativă, într-o pură logică descriptivă. În plus, exotismul florilor răspunde arabescului ornamental și unei cromatici luxuriante. Caracterul eminamente floral al sexualității feminine este pus în evidență cu o mare finețe de Kolo(man) Moser, un maestru al artei aplicate în Design pentru o fereastră circulară 374 ("Die Kunst", 1898
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dobândește forma unui sarcofag egiptean. Sânii sunt acoperiți de un fel de corset care face parte din ansamblul decorativ ca fiecare accesoriu. Acest corset sau mai precis fiecare cupă a lui regizează într-o manieră geometrizată aspectul unui boboc de floare, aparent de trandafir. Partea de jos a veșmântului are motive decorative foliare, iar sugestia vegetalului este prezentă și în compoziția "coroanei". Partea cea mai interesantă, însă, o constituie un model decorativ care reia circularitatea medalionului, plasat în zona ombilicală, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decadent". Deși au descifrat în opera lui ipostaze de elan, unii dintre critici nu s-au sfiit să-i sublinieze crizele de "morbideță" și "decadență""381. Pe consolele unor interioare poate fi regăsit celebrul volum de versuri al lui Baudelaire, Florile răului, volum pe care Ion Minulescu îl introducea în bric-a-brac-ul "bazarului sentimental" al unei iubite, alături de cel al lui Villiers de l'Isle Adam, coincidență perfectă cu gusturile pictorului, epitomizând sensibilitatea simbolistă a epocii modelată livresc. Lectura este gestul cheie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei critici simptomatologice de secol XIX ceea ce se întâmplă cu personajele. În tabloul prerafaelitului Millais, aceasta nu are încă stranietatea pe care i-o conferă estetica simbolistă. Ofelia lui Pallady se plimbă pe marginea unui lac, cu un buchet de flori în mână, florile o înconjoară din toate părțile. Pe malul celălalt se văd umbre difuze, siluete albe, inconsistente, elfice. Acest efect de difuzie îndepărtează și mai mult dimensiunea contignetului de care Ofelia se înstrăinează. De aici rezidă un sentiment al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de secol XIX ceea ce se întâmplă cu personajele. În tabloul prerafaelitului Millais, aceasta nu are încă stranietatea pe care i-o conferă estetica simbolistă. Ofelia lui Pallady se plimbă pe marginea unui lac, cu un buchet de flori în mână, florile o înconjoară din toate părțile. Pe malul celălalt se văd umbre difuze, siluete albe, inconsistente, elfice. Acest efect de difuzie îndepărtează și mai mult dimensiunea contignetului de care Ofelia se înstrăinează. De aici rezidă un sentiment al insolitării, într-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care o oferă defilelul, tot în fundal, ruptura care produce această separare între eu și lume. Tot în fundal, departe, pe niște stânci se află Castelul de la Elsinore, reperul "social" al unei identități care s-a dizolvat între timp. Florile care cresc la picioarele Ofeliei și îi conferă un plus de transparență și lilialitate, accentuând însă și o dematerializare a sa, potențată de albul fantomatic al rochiei. Albul este întrebuințat și de Whistler în același sens al epurării figurilor sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și îi conferă un plus de transparență și lilialitate, accentuând însă și o dematerializare a sa, potențată de albul fantomatic al rochiei. Albul este întrebuințat și de Whistler în același sens al epurării figurilor sale de corporalitate, a spectralizării lor. Florile par să se imprime în țesătura rochiei care devine ușor translucidă. Ofelia este asemenea unei umbre topindu-se în acest câmp floral, care o înconjoară. Ea păstrează o relație metonimică cu florile pe care le ține cu un gest absent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
epurării figurilor sale de corporalitate, a spectralizării lor. Florile par să se imprime în țesătura rochiei care devine ușor translucidă. Ofelia este asemenea unei umbre topindu-se în acest câmp floral, care o înconjoară. Ea păstrează o relație metonimică cu florile pe care le ține cu un gest absent, nu există tablou care să omită detaliul floral. Pallady exagerază puțin statura ei pentru a realiza un efect de longilinitate. Despletită, cu picioarele goale în iarbă și un aer pierdut, Ofelia este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bachus, Visătorul, "alegorii depărtate de realitate". Între crini, intitulat și Melancolie (între 1895-1897), poartă amprenta simbolismului, expresia femeii se nuanțează prin reverie și prin rama florală, aerul melancolic invită la o stare meditativă. Frumusețea feminină apare dintr-o dată mai complicată, florile care constituie clasica ramă simbolistă din care se ivesc femeile adaugă aici și o fragilitate pusă în relație cu o hipersensibilitate. Melancolia nu este o simplă alegorie, ci pictura unei état d'âme simboliste, pe care C. Săteanu o asociază
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Palatul Ateneului, "Expositia Kimon Loghi", unde sunt expuse 128 de lucrări. Pe prima pagină a catalogului se află un desen cu o femeie în maniera unei erotism Jugendstil, sub un șevalet cu pensule și culori. În fundal, un lac și flori decorative. Pentru că, din păcate, o mare parte din lucrările sale s-au pierdut sau se află în colecții particulare, simpla consultare a catalogului ne oferă o perspectivă asupra temelor abordate de pictor, dar și asupra prolificității acestuia: Ileana Cosânzeana, Baladă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]