576,846 matches
-
unul dintre marii vizionari ai unității europene. Promotor al „Statelor Unite ale Europei”, este considerat unul dintre părinții fondatori ai UE. Pe de altă parte, însă, s-a dovedit și un bun cunoscător al Marii Britanii și al rolului ei în constructul european, previzionând că Regatul Unit „este alături de Europa unită, dar nu parte din ea”. După șapte decenii, rezultatul referendumului britanic din această vară i-a dat dreptate... Încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, premierul britanic își mărturisea viziunea
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
Regatul Unit „este alături de Europa unită, dar nu parte din ea”. După șapte decenii, rezultatul referendumului britanic din această vară i-a dat dreptate... Încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, premierul britanic își mărturisea viziunea asupra unității europene: „Sunt nerăbdător să văd crearea Statelor Unite ale Europei, în care barierele dintre țări să fie limitate la maximum și circulația fără restricții să fie posibilă”, îi scria ministrului de Externe Anthony Eden. Era o proiecție mai veche a politicianului, care
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
a confirmat pe deplin: „Dacă la început nu toate statele vor dori sau vor putea să se alăture Uniunii, trebuie să continuăm să le aducem laolaltă pe cele care vor și pot”, afirma Churchill în 1947. În ce privește conceptul de „cetățenie europeană”, se poate observa din nou că demnitarul britanic a previzionat cu exactitate, încă din anii 1940, faptul că unitatea Europei nu poate fi decât una „a popoarelor”, propunând și aici o entitate de cea mai mare importanță, nucleu al libertăților
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
care se bazează UE dintotdeauna: „Să construim o Europă al cărei fundament moral să fie respectul și recunoașterea acordate întregii umanități. Sperăm să se formeze un Consiliu al Europei care să reunească guvernele și popoarele cât mai multora dintre țările europene care acceptă libertățile democratice și voința liberă a popoarelor”, îndemna demnitarul britanic. Nu în ultimul rând, în momentul apariției Comunității Economice Europene și al pieței comune, Churchill, salutând evenimentul, avertiza că „limitarea acesteia la cele câteva țări fondatoare ar face
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
să se formeze un Consiliu al Europei care să reunească guvernele și popoarele cât mai multora dintre țările europene care acceptă libertățile democratice și voința liberă a popoarelor”, îndemna demnitarul britanic. Nu în ultimul rând, în momentul apariției Comunității Economice Europene și al pieței comune, Churchill, salutând evenimentul, avertiza că „limitarea acesteia la cele câteva țări fondatoare ar face mai mult rău” și că „toată Europa liberă trebuie să ajungă să aibă acces”. După cum se cunoaște, lucrurile au evoluat exact pe
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
părea îndrăzneț, dar pe care evoluțiile ulterioare l-au confirmat până la detaliu. „Nu putem aspira la mai puțin decât la o Europă unită acționând ca un tot unitar”, afirma în 1948, la Congresul Europei din Olanda. Și în ceea ce privește rolul Uniunii Europene de mare actor global premierul britanic s-a dovedit un mare vizionar. În cadrul primului Consiliu European de la Strasbourg, din 1949, Churchill afirma că „suntem reuniți aici nu ca reprezentanți ai câtorva state sau ai unor partide politice diferite, ci ca
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
mai puțin decât la o Europă unită acționând ca un tot unitar”, afirma în 1948, la Congresul Europei din Olanda. Și în ceea ce privește rolul Uniunii Europene de mare actor global premierul britanic s-a dovedit un mare vizionar. În cadrul primului Consiliu European de la Strasbourg, din 1949, Churchill afirma că „suntem reuniți aici nu ca reprezentanți ai câtorva state sau ai unor partide politice diferite, ci ca europeni care construiesc pentru viitor, mână în mână, umăr la umăr dacă este nevoie, pentru a
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
crearea unei Armate a Europei unite - și o dată mai mult se poate constata câtă dreptate avea marele om de stat chiar în această perioadă, în care crearea unei asemenea structuri este tot mai mult la ordinea zilei pe agenda decidenților europeni. În același timp, însă, Churchill făcea mai multe distincții clare în legătură cu locul și rolul țării sale în viitoarea construcție europeană. Considerând că Regatul Unit este în epicentrul a trei „cercuri majestuoase” - Commonwealth, lumea limbii engleze și Europa unită - demnitarul arăta
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
chiar în această perioadă, în care crearea unei asemenea structuri este tot mai mult la ordinea zilei pe agenda decidenților europeni. În același timp, însă, Churchill făcea mai multe distincții clare în legătură cu locul și rolul țării sale în viitoarea construcție europeană. Considerând că Regatul Unit este în epicentrul a trei „cercuri majestuoase” - Commonwealth, lumea limbii engleze și Europa unită - demnitarul arăta că „Guvernul britanic nu se poate angaja în intrarea în Uniunea Europeană fără acordul membrilor Commonwealth”. Era prima linie de demarcație
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
în Germania occidentală); în anul 1945, milioane de cetățeni ruși care se aflau în vest au fost repatriați împotriva voinței lor, în urma înțelegerii politice de la Yalta; un număr de peste cinci milioane de oameni figurau ca „dislocați” din URSS în vestul european la sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale. Nu doar Europa a cunoscut acest fenomen. Câteva date succinte arată că, în timp ce continentul european a intrat într-o eră a păcii în ultimele decenii, Asia a cunoscut violențe care au determinat
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
politice de la Yalta; un număr de peste cinci milioane de oameni figurau ca „dislocați” din URSS în vestul european la sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale. Nu doar Europa a cunoscut acest fenomen. Câteva date succinte arată că, în timp ce continentul european a intrat într-o eră a păcii în ultimele decenii, Asia a cunoscut violențe care au determinat exodul a peste patru milioane de sirieni, șase milioane de afgani, milioane de cetățeni din Indochina și peste 530.000 de azeri. La
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
africane, Europa este privită de cei săraci drept singura cale de a putea ieși din propriile dezastre și din sărăcia lucie. Legat de această problematică și-a spus părerea tânărul fost președinte al Germaniei, Dr. Köhler, încercând să solicite politicienilor europeni să-i recunoască pe cei din statele africane ca fiind parteneri egali, cu aceleași drepturi, și să nu mai considere că propriile lor avantaje sunt o prioritate. În acest sens, ar trebui făcute clar mai multe investiții, pentru a crea
UE: Refugiaților de război li se alătură un vast număr de migranți – se pare că nu există o soluție durabilă by Karl H. Koch () [Corola-website/Journalistic/296342_a_297671]
-
o rădăcină ascunsă, aproape misterioasă, în Tratatul cu Imperiul Austro - Ungar, din 1883, cu adevărat un succes politic pentru România, fiind, în fapt, prima recunoștere internațională a tânărului stat român independent. Era o gură de aer salvatoare pentru noua monarhie europeană, declarată ca atare în urma Războiului de Independență, în 1881, o recunoaștere de drept a unui fapt plătit din plin cu sângele soldaților români pe câmpul de luptă. Tratatul - despre care spuneam că reprezenta un mare succes de drept internațional, cuprindea
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
terț, România va interveni în favoarea Imperiului. Ori, nu Serbia atacase Austro-Ungaria, ci invers. Regele Ferdinand s-a considerat eliberat de obligația secretă. Iar tabăra Antantei a câștigat confruntarea, continuând tradiția relațiilor cordiale cu Franța, privind către o perspectivă democratică și europeană, având drept crez unirea cu Transilvania. Liderul pro Puterile Centrale, Petre P. Carp, a votat împotrivă, dar a precizat că fiul său va merge pe front pentru a lupta contra Germaniei și Austro-Ungariei. Ceea ce s-a întâmplat. A fost un
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
la circa 50 miliarde de euro pe an. Inițiativa, ideile deștepte, responsabilitatea, actul managerial performant, rețetele rapide de creștere a calității, participările la manifestările externe au fost factori decisivi, care au capătat o consistență în ceea ce privește consolidarea pozițiilor primare pe piețele europene.Este evident că vânzările de mărfuri cu sigla „Made în România” au influențat pozitiv mersul economiei în anul 2015, fiind al cincilea an consecutiv de creștere, conform opiniei exprimate recent de guvenatorul Băncii Naționale. Au fost jucători tradiționali pe piață
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
Transavia”, din județul Alba, domină business-uri din industria alimentară prin exporturi realizate în multe state UE, categorii de produse preparate în România și apreciate de cumpărătorii englezi îndeosebi.Se cunoaște foarte bine cât de mari sunt obiectivele pe piața europeană. Este esențial de observăm că Europa se definește prin modele. Deprinderea de a găsi calea spre performanță devine obligatorie pentru țările din zona Balcanilor care doresc să intre în rândul statelor cu economii de top. Din această perspectivă, România are
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
în măsura „Made în România.” Nu este momentul de cultivare a euforiei sulfuroase, a triumfalismului ieftin doar pentru obiectivele realizate până în prezent, fiindcă există suficient potențial nevalorificat, în măsură să dea dimensiunea meritată a unei țări cu pretenții de integrare europeană într-o formă completă. Ar fi benefic să ne întrebăm de ce agricultura, o ramură de bază a economiei naționale, cu tradiție, nu poate deveni cu adevărat reprezentativă la nivel UE, îndeplinând obiectivul nostru național. Sau de ce Delta Dunării nu scapă
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
de viziune sub aspectul evaluării de perspectivă, risipându-se un potențial economic fără echivalent pe continent, care poate fi ilustrativ pentru ceea ce exprimă economic și ca imagine marca „Made în România”? Iată ce sfat a primit țara noastră de la un comisar european referitor la atenția ce trebuie acordată agriculturii: „Mărcile reprezintă mai mult decât niște etichete. România trebuie să își stabilească nișele de piață pentru piața internă și externă, alimentele românești trebuie să fie percepute ca fiind moderne, la modă, iar cheia
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
care fermierii nu erau proprietari pe nimic, imperativ care trebuie atins într-un timp scurt. „Dați Cezarului ce-i al Cezarului” are valențe și în cazul Deltei, un produs turistic exclusiv al României, care ne-ar diferenția față de restul destinațiilor europene dacă bogăția și frumusețea ar fi puse la adevărata valoare. Delta Dunării are tot ce trebuie de la natură, însă nu beneficiază de o strategie clară pentru dezvoltarea investițiilor zonale și pentru promovare externă, care să dea forță unui produs turistic
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
Presate de conjuncturi internaționale grave, mai multe state europene au fost nevoite să-și evacueze tezaure neprețuite și să le trimită în alte țări, care la momentul acelor decizii erau aliate. Unele alianțe au rămas și comorile s-au întors acasă. În alte cazuri însă, nu s-a mai
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]
-
La începutul lunii octombrie, alegerile din Portugalia s-au încheiat cu un rezultat care reflectă în felul său confuzia și dificultățile pe care le traversează multe state europene. Programul de austeritate pus în operă de guvernul de dreapta condus de Pedro Passos Coelho a primit pe 4 octombrie 2015 o lovitură letală, căci electoratul portughez a acordat 52% din sufragiile însumate partidelor anti-austeritate: Partidul Socialist, Bloco de Esquerda
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
reduceri a cheltuielilor la obsesiva „luptă contra corupției” - au parazitat până la exasperare percepția publică. Teama de „celălalt”, fie el imigrant, „instalatorul polonez”, rom sau refugiat, a desfigurat, cu o viteză greu previzibilă cu doar câțiva ani mai devreme, chipul democrațiilor europene. Noul context socio-economic a dus foarte repede la o masivă regrupare de forțe în plan politic. Probabil cea mai pregnantă dintre fațetele acestei reorganizări este acutizarea - pe care nu o mai vedeam posibilă - a raporturilor dintre stânga și dreapta în
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
socio-economic a dus foarte repede la o masivă regrupare de forțe în plan politic. Probabil cea mai pregnantă dintre fațetele acestei reorganizări este acutizarea - pe care nu o mai vedeam posibilă - a raporturilor dintre stânga și dreapta în majoritatea țărilor europene. Dreapta a virat spre extrema dreaptă, iar stânga a început să redescopere farmecul extremismului și să recuze integral sistemul. Efectele cele mai spectaculoase s-au putut observa acolo unde partidele stângii tradiționale, social-democrate, au fost marginalizate în favoarea unor noi formațiuni
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
condus de el s-a încheiat însă de fapt a doua zi după marea lor victorie - referendumul din 5 iulie 2015. Atunci, Tsipras, care izbutise să organizeze consultarea populară în pofida opoziției foarte dure a „troicii” - FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană - al cărei dictat îl refuza, declara plin de optimism: „Azi e o zi de sărbătoare fiindcă democrația este un motiv de sărbătoare, de bucurie. Atunci când democrația învinge frica și șantajul, ea deschide calea salvării și drumul înainte. Azi, poporul elen
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
doua zi, guvernul grec pornea pe drumul austerității, acceptând principalele condiții pe care Troica le impunea pentru a acorda Greciei ajutorul minimal solicitat. Zilele trecute, la o reuniune a PPE la Madrid, Angela Merkel, principala figură politică a dreptei populare europene și promotor neclintit al politicilor de austeritate, își exprima îngrijorarea în legătură cu impactul alegerilor din Portugalia, Spania și Irlanda asupra acestor politici, pe care le susține, spun unii, cu o determinare demnă de o cauză mai bună. Faptul că până acum
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]