58,470 matches
-
très blanche...// Si mes pleurs montent jusqu'à toi, / Ne dis jamais: Pleurer?... pourquoi?"/Veux-tu savoir ce qui me ronge/ L'âme? Femme! c'est ton mensonge"515. Sub forma unui schelet la picioarele căruia se află un buchet de flori, cocoțată pe un piedestal, Moartea indică cu mâna un orologiu. La baza piedestalului sunt doi îndrăgostiți sărutându-se fără a ține cont de amenințarea morții, formulată atât de expresiv în stilul dansurilor macabre ale lui Hans Holbein cel Tânăr. Poetul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și portretul lui St. Popescu de C. Artachino. Frontispiciul este executat de Ludovic Bassarab în spiritul decorativismului Art Nouveau, înfățișând-o pe Ileana într-un cadru de atmosferă oriental-bizantină. Lucasievici vine cu un Cap de expresie, o frumusețe Secession cu flori în păr, Ștefan Popescu cu un proiect pentru un fronton de biserică (Cei trei Crai de la Răsărit) și un tablou intitulat Timiditate, în care expresia sentimentului rezonează în zona noii sensibilități simboliste, cu prezența unei tensiuni evidențiate atât în expresie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spațiul civilizației hinduse sau egiptene, este dublat de spiritualizarea acestora în detrimentul senzualității. "Cecilia Storck, cu țigăncile ei, rătăcește în lumi nebănuite, smulgându-le parcă din valea Gangelui. În adevăr, aceste contururi feminine, aceste țigănci pline de interiorizare, par pierdute între flori de lotus, în fața unui templu antic, ca și cum ar celebra un cult plin de mister. Am putea spune că țigăncile artistei noastre, prin linia lor suplă și grațioasă, prin sobrietatea, puritatea și profunzimea lor de gândire, cheamă o lume arhaică, scoasă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gesticulația și postúra hieratică a corpurilor, cât și prin abstragerea într-un fel de transă mistică. În ce privește efectul decorativ, în pictura Înțelept indian, personajul devine o axă care ordonează (cosmic) tabloul. Ficușii uriași, arborii alcătuiesc un fel de portal, iar florile și vegetația de la picioarele sale sunt dispuse simetric. Asocierea cu elementul vegetal ilustrează un fel de panteism în perfect acord cu pansimbolismul acestor naturi eliberate de convenții, care revelă un fond arhaic și trimit către arhetipuri. În acest sens se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
7510/69570) oferă datele esențiale a manierei în care Cecilia Cuțescu-Storck abordează tema. Pictorița inserează portretul de femeie în rama unui decor de vegetație tropicală, luxuriantă, cu albastruri intense, un spațiu floral dens, grăsos. Țiganca Ceciliei ține o ceașcă cu flori în mână, la încheietură are o brățară roșie cu galben. Chipul indică un fel de noblețe veche, îndepărtată. Asemeni tuturor țigăncilor pictate de Cecilia Cuțescu-Storck, și aceasta dobândește un fel de demnitate hieratică, țigăncile ei nu mai vând flori, au
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu flori în mână, la încheietură are o brățară roșie cu galben. Chipul indică un fel de noblețe veche, îndepărtată. Asemeni tuturor țigăncilor pictate de Cecilia Cuțescu-Storck, și aceasta dobândește un fel de demnitate hieratică, țigăncile ei nu mai vând flori, au încetat să mai fie florărese ca la Vermont, Grigorescu sau Luchian, iar decorul străin le proiectează într-un spațiu exotic, atemporal. Acest fapt se reflectă inclusiv la nivelul vestimentației, ea poartă nu o basma, ci un fel de șal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Pictorul vizează în primul rând cuprinderea în poza adoptată de model a unei dimensiuni senzuale. În Țigancă florăreasă (ulei pe pânză, P.N. 2283, Bacău 1915, 1,195 x 0,756 cm), fata stă rezemată de zid cu un coș de flori într-o mână, un coș din care florile se revarsă. De aceea țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck apar adesea ca nuduri, fără portul țigănesc în culori țipătoare, vii, izolate de "profesiile" cutumiare și de spațiul familiar, exotizate, esențializate. Vermont este mai aproape de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adoptată de model a unei dimensiuni senzuale. În Țigancă florăreasă (ulei pe pânză, P.N. 2283, Bacău 1915, 1,195 x 0,756 cm), fata stă rezemată de zid cu un coș de flori într-o mână, un coș din care florile se revarsă. De aceea țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck apar adesea ca nuduri, fără portul țigănesc în culori țipătoare, vii, izolate de "profesiile" cutumiare și de spațiul familiar, exotizate, esențializate. Vermont este mai aproape de Secession în felul în care tratează frumusețea acestor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
subînțelesuri erotice, se află la confiniile cu Kitschul, pe care-l răspândesc afișele. În Țigancă (inventar 10641), aceasta poartă fustă roșie, un batic, o cămașă albă, stă rezemată de un zid, la colțul unei case de țară și ține o floare roșie în gură, așa cum apare țiganca Rada în versurile lui Tudor Arghezi, din ciclul Flori de mucigai (1931): "Cu o floare în dinți / Rada-i un măceș cu ghimpi fierbinți...." 531. De altfel, succesul pozei se poate vedea și printre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inventar 10641), aceasta poartă fustă roșie, un batic, o cămașă albă, stă rezemată de un zid, la colțul unei case de țară și ține o floare roșie în gură, așa cum apare țiganca Rada în versurile lui Tudor Arghezi, din ciclul Flori de mucigai (1931): "Cu o floare în dinți / Rada-i un măceș cu ghimpi fierbinți...." 531. De altfel, succesul pozei se poate vedea și printre emuli precum domnișoara Cecilia Gerson, a cărei expoziție este comentată în Rampa 532, unde este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un batic, o cămașă albă, stă rezemată de un zid, la colțul unei case de țară și ține o floare roșie în gură, așa cum apare țiganca Rada în versurile lui Tudor Arghezi, din ciclul Flori de mucigai (1931): "Cu o floare în dinți / Rada-i un măceș cu ghimpi fierbinți...." 531. De altfel, succesul pozei se poate vedea și printre emuli precum domnișoara Cecilia Gerson, a cărei expoziție este comentată în Rampa 532, unde este reprodus unul dintre tablourile sale pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prezentate într-o cheie naturalistă, precum Țigancă (Dena), (ulei pe carton, 0,400 x 0,328 cm, semnat și datat cu brun, 1926, P.N. 4275.) sau Țiganca cu coșul cu rufe (1913). Țiganca stă ghemuită, cu mâna în coșul cu flori, cu o cămașa albă care-i arată umerii slabi; pare absorbită de ceea ce face, poartă un batic portocaliu și o fustă albastră. Prin deschizătura cămășii i se vede un sân, figura sa exprimă tristețe, o tristețe ușor meditativă. Pictorul pare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cămășii i se vede un sân, figura sa exprimă tristețe, o tristețe ușor meditativă. Pictorul pare aici interesat în a sublinia un profil psihologic și un statut social periferic, în vecinătatea indigenței, dar și o anume delicatețe a vânzătoarei de flori, delicatețe care rezonează cu tristețea pasageră, cu îngândurarea. Capitolul XI XI.1. Salomeea în literatură: de la simbolism și decadentism, la avangardă Trecerea de la simbolism la contestările violente ale avangardei din perioada interbelică (începute prin futurismul marinettist și prin acțiunea radicală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nesemnat, ulei pe carton, 0, 980 x 0,570 cm, inventar 309), care poartă marca senzualismului decadent cu o notă de perversitate care datorează măcar o picătură de otravă graficii erotice ropsiene. Pallady era inspirat și de lirica baudelariană a Florilor răului, volum care nu a încetat să-l obsedeze nici după ce a depășit scurta etapă simbolisto-decadentă ca elev al lui Gustave Moreau. Lui Theodorescu-Sion, poemul lui Maniu îi inspiră o serie de compoziții decorative cu bacante, iar scriitorul însuși a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nicolae Vermont reia tema într-un alt tablou, fără a schimba atitudinea Salomeei. Tabloul este împărțit în două segmente, două volete pe verticală, de dimensiuni diferite. În primul, Salomeea ține pe o tavă capul sfântului Ioan cu o garnitură de flori, gestul recomandând extazul dansatoarei care-și expune triumfătoare trofeul. Florile reprezintă fie o imagine eufemizată a sângelui, fie, într-un registru ironic, laurii, omagiul postum adus sfântului, fie ilustrează pentru Salomeea caracterul de artefact estetic pe care-l reprezintă trofeul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
schimba atitudinea Salomeei. Tabloul este împărțit în două segmente, două volete pe verticală, de dimensiuni diferite. În primul, Salomeea ține pe o tavă capul sfântului Ioan cu o garnitură de flori, gestul recomandând extazul dansatoarei care-și expune triumfătoare trofeul. Florile reprezintă fie o imagine eufemizată a sângelui, fie, într-un registru ironic, laurii, omagiul postum adus sfântului, fie ilustrează pentru Salomeea caracterul de artefact estetic pe care-l reprezintă trofeul decorat astfel. Și în acest caz, în personajul Salomeei putem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
realizează un contrast violent, ireductibil cu mizanscena maladiv-voluptuoasă a sacrilegiului. Nicolae Vermont ne face părtași la ponderea malefică a acestui chiasm pe care-l realizează prin gestul sacrileg vestala impudică, recomandând capul sfântului martirizat ca obiect al satisfacției sale erotice. Florile care înconjoară pe platou capul tăiat într-un sens decorativ-licențios, asemeni unei coroane de lauri, sunt menite să confere un caracter burlesc ororii, plonjând în abisul blasfemiei. Avem aici o raportare la sensibilitatea decadentă, care comandă contrastele violente, cu o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
după axele unui cruci, poate să-l reprezinte foarte bine pe Iisus Hristos. În datele sale expresive, acest chip se constituie ca ecou al imaginii terifiante din primul volet, iar gestul său sugerează atât crucificarea, cât și o binecuvântare, așa cum florile care servesc drept element decorativ, dispuse în jurul capului sfântului, prefigurează supliciul încoronării derizoriu-sadice a Mântuitorului cu o coroană de spini. Sfântul Ioan este Precursorul, iar martirizarea sa o anunță pe cea a lui Iisus. În acest fel, gestul sacrificării sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
greutatea actului tocmai împlinit, al cărui instrument a fost fiica ei. Dacă veșmântul Salomeei are o sobrietate nu lipsită de eleganță, cel al Herodiadei este mai viu. Pe fondul alb al pânzei care o acoperă asemeni unui sari, se află flori. Chipul ei are ceva din hieratismul mut al tahitiencelor lui Gauguin, un chip hindus de divinitate crudă și impenetrabilă. Sub talgerul pe care se află capul sfântului avem un vas decorat cu motive populare românești și un pahar. Ca și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ceea ce reprezintă exteriorul. S-o spunem pe cea dreaptă, pentru ea nu mai este absolut nicio deosebire între interior și exterior; iar lumina ce se prelinge la o anumită oră, pe o anumită pictură sau parte a unui perete, parfumul florilor ce îmbată aerul din fața unei ferestre anume, toate acestea îi apar ei nu ca obiecte cu depline înțelesuri, devreme ce ele însele au propria lor putere de înțelegere și oferă calea spre lucruri mai profunde. Aceste profunzimi reprezintă germenele sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în strada Courty, erau perdele de un roz învechit, farmecul unui cuartier central dar retras, un etaj propice cu o poartă ascunsă, o mobilă grațioasă pentru o laborioasă lene, cu multe paravane, fotoluri, cu stofe de un verde învechit (și flori svelte murindu-și parfumele în lungi vase), iar în fundul unui lung șir de odăi, un cap sângerând, în ghips, pe talerul Herodiadei. Lorrain își schimbase mina schimbându-și locuința. Repauzat și fraged, cu ochiul aproape liniștit nu mai sămăna cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în vederea unei armonizări care să-i reflecte gusturile artistice, dar și emoțiile filtrate prin intermediul artei. La intrare se află două panouri decorative executate de G. Petrașcu, unul dintre ele cu ton simbolisto-alegoric înfățișând Primăvara, "o fată de țară cu o floare în mână", iar celălalt, "o impresie după romanticul Mihai Viteazul al lui Lapatty, aflat tot la Muzeul Militar". Un alt panou decorativ pictat de fratele său, "cu bujori vii și cu rândunele sburând", se află în salon. Elementele neoromânești în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictată îl are asupra lui. Plafonul salonului reprezintă o țesătură foliară de o artă rafinată, unde păsări, asemănătoare celor din arta persană, fac să țâșnească strălucirea și varietatea coloritului. Deasupra panourilor, fine și visătoare tinere se înalță asemeni unor mari flori de-a lungul zidurilor pe care le decorează. (...) Ele însele sunt frumoase fructe de carne, nutrite într-un climat blând pentru a încânta jocurile unei lumi mai delicată și mai civilizată decât a noastră"594. Criticul francez urmărește acest "efect
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
blând pentru a încânta jocurile unei lumi mai delicată și mai civilizată decât a noastră"594. Criticul francez urmărește acest "efect de seră", confuzia de regnuri, contaminarea deliberată a corpurilor umane de lentoarea și flexibilitatea vegetalului. Corpurile acestor femei devin flori, fructe, tulpini, plantele unei sere miraculoase, beneficiind de un climat blând, tropical. La aceasta contribuie, în opinia criticului, lipsa unei vectorializări de factură simbolică sau alegorică a gesturilor acestor fete. Ele tind să se topească în masa foliară, riscă să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
le vedem armonizându-se într-o simfonie de tonuri în atmosfera de liniște și de împăcare a sufletului, sub bolta paradisiacă unde păsările cântau ascunse în frunzișuri, în crengi de ficuși sau de smochini, ce se împleteau între ghirlande de flori de salcâm. Totul apărea ca un arabesc cu tonuri închise pe fondul unui cer de fildeș jur împrejur, înconjurat de un brâu aurit în relief, care îl despărțea de plafon și susținea seria de lunete triunghiulare cu subiecte figurale, tratate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]