58,766 matches
-
copii "suntprimulajutorjunior.ro" și anunțat proiectul pilot de educație medicală și prim ajutor pentru copii " Sunt primul ajutor!, în judetele Cluj și Sibiu și reluarea acestuia în București, pentru anul școlar 2015-2016. Site-ul "suntprimulajutorjunior.ro", în limbile romană, engleză, franceză și maghiară, a apărut ca o necesitate pentru cei dornici să se implice activ în caz de nevoie a comunității, prietenilor, colegilor sau membrilor familiei, până la venirea personalului de specialitate. Deși se adresează în mod special elevilor, vârsta celui ce
Ministerul Sănătății vrea Educație sanitară la toate clasele , din toamnă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102026_a_103318]
-
audiență va plonja direct în cruda realitate a zilelor noastre. Nimeni nu-și mai amintește de când nu s-a mai deschis Cannes-ul cu un film social, cum este cel ales acum, La tete haute (Cu capul sus), al regizoarei franceze Emmanuelle Bercot, o istorie a parcursului unui delicvent de la șase la optsprezece ani,pe care o judecătoare (Catherine Deneuve) încearcă să-l salveze. Noi, ziariștii, îl vom vedea astăzi, la prima oră. Când scriam că s-a terminat cu răsfățul
Cannes 2015. Începutul unei frumoase prietenii by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/102052_a_103344]
-
este o sacră alianță între capital și putere în Statele Unite, capitalul fiind New York-ul și puterea - Washingtonul. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, s-au întâlnit politicienii de pe coasta de Est, protestanții, albi, bine crescuți, care vorbeau toți franceză, germană, cu bone din Europa, și care s-a întâmplat să fie, la un moment dat, aceiași ca și urmașii marelui capital (...) Și ăștia s-au întâlnit și din când în când fac niște rețete. Și ce-au spus ei
Emil Hurezeanu, ANALIZĂ asupra Chinei: Eternitatea chineză e mare () [Corola-website/Journalistic/102067_a_103359]
-
O teribilă înlănțuire de fapte care relevă o problemă foarte gravă - este concluzia dacă ar fi să ne luăm după declarațiile familiilor acestor studenți sau după ce spun autoritățile franceze cu care a vorbit jurnalistul Jean-Baptiste Chastand, trimis special Le Monde în România. 5.000 euro - taxa anuală pentru studenții francezi Pentru o taxă anuală de 5.000 de euro, 500 de tineri vin în țara noastră cu scopul de
Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102082_a_103374]
-
foarte gravă - este concluzia dacă ar fi să ne luăm după declarațiile familiilor acestor studenți sau după ce spun autoritățile franceze cu care a vorbit jurnalistul Jean-Baptiste Chastand, trimis special Le Monde în România. 5.000 euro - taxa anuală pentru studenții francezi Pentru o taxă anuală de 5.000 de euro, 500 de tineri vin în țara noastră cu scopul de a obține o diplomă care să le fie utilă și în Franța. La Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca se fac cursuri
Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102082_a_103374]
-
taxă anuală de 5.000 de euro, 500 de tineri vin în țara noastră cu scopul de a obține o diplomă care să le fie utilă și în Franța. La Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca se fac cursuri în limba franceză. Numărându-i și pe studenții la Farmacie, Stomatologie și Medicină Veterinară... rezultă că în jur de 1.000 de tineri francezi studiază la Cluj-Napoca, scrie Le Monde. Surmenaj și studiu departe de familie. Statul francez, pus la zid Pentru tatăl
Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102082_a_103374]
-
care să le fie utilă și în Franța. La Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca se fac cursuri în limba franceză. Numărându-i și pe studenții la Farmacie, Stomatologie și Medicină Veterinară... rezultă că în jur de 1.000 de tineri francezi studiază la Cluj-Napoca, scrie Le Monde. Surmenaj și studiu departe de familie. Statul francez, pus la zid Pentru tatăl lui Margaux Baudin, studenta în vârstă de 24 de ani care s-a sinucis, nu există îndoială că fiica sa a
Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102082_a_103374]
-
se fac cursuri în limba franceză. Numărându-i și pe studenții la Farmacie, Stomatologie și Medicină Veterinară... rezultă că în jur de 1.000 de tineri francezi studiază la Cluj-Napoca, scrie Le Monde. Surmenaj și studiu departe de familie. Statul francez, pus la zid Pentru tatăl lui Margaux Baudin, studenta în vârstă de 24 de ani care s-a sinucis, nu există îndoială că fiica sa a cedat nervos din cauza surmenajului. Ne-a lăsat o scrisoare în care explică faptul că
Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102082_a_103374]
-
nervos din cauza surmenajului. Ne-a lăsat o scrisoare în care explică faptul că preferă să trăiască în 'altă parte' decât să supraviețuiască aici, și că nu vede cum ar putea deveni medic", explică părintele îndurerat. La fel mulți alți studenți francezi de la Cluj-Napoca, și fiica lui a eșuat de două ori în primul an de Facultatea de Medicină în Franța, dar visul ei era să ajungă medic și s-a expatriat în 2010. Când a venit să ridice cadavrul fetei sale
Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102082_a_103374]
-
sau 15 studenți, dar au fost 250 în amfiteatru: erau toți disperați". Părintele povestește că studenții exprimau frustrarea de a munci foarte mult, în condiții grele, adică departe de familie, având în față un viitor nesigur din cauza dificultăților comunității medicale franceze de a accepta studenți care depășesc "numerus clausus". "Margaux spune în mesajul ei că a simțit un sentiment de respingere din partea statului francez", explică tatăl acesteia. Enigmă cu mai mulți factori O altă studentă și-a încheiat socotelile cu viața
Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102082_a_103374]
-
în condiții grele, adică departe de familie, având în față un viitor nesigur din cauza dificultăților comunității medicale franceze de a accepta studenți care depășesc "numerus clausus". "Margaux spune în mesajul ei că a simțit un sentiment de respingere din partea statului francez", explică tatăl acesteia. Enigmă cu mai mulți factori O altă studentă și-a încheiat socotelile cu viața. Alte două au încercat să se sinucidă. Aceste acte sinucgiașe au îngrijorat conducerea Universității din Cluj care a decis să înființeze o celulă
Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102082_a_103374]
-
o celulă de consiliere psihologică, dar a ținut să dea asigurări că nu a fost stabilită nicio legătură cu procesul educativ sau cu situația școlară, cauzele fiind legate mai degrabă de 'motive personale'. Ambasadorul Franței la București și directorul Institutului francez de la Cluj au decis să stea de vorbă cu studenții. "Au venit peste 100. Plana această incertitudine în privința revenirii în Franța. Sunt studenți care stau șase ani în România și au senzația că sunt insuficient pregătiți", spune Benoit Bavouset, directorul
Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102082_a_103374]
-
Cluj au decis să stea de vorbă cu studenții. "Au venit peste 100. Plana această incertitudine în privința revenirii în Franța. Sunt studenți care stau șase ani în România și au senzația că sunt insuficient pregătiți", spune Benoit Bavouset, directorul Institutului Francez din Cluj. Tinerele care s-au sinucis sau au încercat să-și curme viața erau în anul patru, cinci sau șase și sperau să poată trece testele naționale de clasare pentru a se întoarce în țară pentru rezidențiat. Condițiile de
Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102082_a_103374]
-
poată trece testele naționale de clasare pentru a se întoarce în țară pentru rezidențiat. Condițiile de pregătire a acestui examen nu sunt aceleași ca în Franța. Studenții trebuie să urmeze cursul normal din România, dar să pregătească și pentru examenul francez, seara. Ei nu au acces la platforma numerică de pregătire care este rezervată studenților de la universitățile franceze. Rezultatele primilor studenți care au venit după absolvirea ciclului de studii în 2013 și 2014 s-au dovedit destul de proaste: primul absolvent provenit
Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102082_a_103374]
-
a acestui examen nu sunt aceleași ca în Franța. Studenții trebuie să urmeze cursul normal din România, dar să pregătească și pentru examenul francez, seara. Ei nu au acces la platforma numerică de pregătire care este rezervată studenților de la universitățile franceze. Rezultatele primilor studenți care au venit după absolvirea ciclului de studii în 2013 și 2014 s-au dovedit destul de proaste: primul absolvent provenit de la Cluj s-a clasat al 4.505-lea din 8.000 de candidați. Pentru aceștia, clasamentul
Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102082_a_103374]
-
acea testare, dar menționează că nu se poate vorbi despre un fenomen. "Oamenii sunt departe de casa lor, sunt într-un alt sistem și într-o țară care s-a eliberat recent de comunism... Există n motive", spune el. Psihiatrul francez Pascal Pannetier menționează că sinuciderea rămâne o enigmă multifactorială. Dar la Cluj "există o situație de risc în cascadă". "Studenții nu au încredere în forțele lor din cauza eșecului înregistrat în Franța. Este și un fenomen de izolare la tinerii copleșiți
Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102082_a_103374]
-
izolare la tinerii copleșiți de studii și obsedați de reușita lor. Mulți vin din familii de medici care au făcut investiții uriașe și sunt purtătorii unui proiect familial care s-ar putea să-i depășească", explică acesta. Ajutor pentru studenții francezi cu probleme La recomandarea lui Pascal Pannetier a fost constituit la fața locului un grup de voluntari care, prin rotație, timp de 24 de ore, răspund apelurilor din partea colegilor care au probleme.
Sinucideri în rândul studenților francezi la Medicină din Cluj. Presa franceză, îngrijorată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102082_a_103374]
-
traficant de obiecte furate 51 de manuscrise din scoarță de copac cu inscripții în limba sanscrită, manuscrise datând din secolul al V-lea, prima dovadă care atesta existența unei civilizații budiste, în deșertul Taklamakan. În acea vreme, arheologii ruși, englezi, francezi erau implicați în explorarea unor situri din Grecia, Egipt, Mesopotamia. „Far West”-ul chinez nu părea atractiv în absența unor informații care să ateste comori arheologice. Pe de altă parte, mediul era ostil. Temperaturi foarte ridicate în timpul verii, furtuni de
Legende INCREDIBILE, spionaj și arheologie extremă. Cum au încercat occidentalii să jefuiască Asia () [Corola-website/Journalistic/102072_a_103364]
-
împotriva unor inamici mai puternic înarmați. La 1400 ei foloseau tactici revoluționare, câștigându-și reputația de cele mai bune trupe de contact din lume. Mercenarii elvețieni lucrau adesea pentru francezi. Mulți dintre ei au luptat și au murit în timpul Revoluției Franceze. O companie mică, de circa 150 de mercenari din Garda elvețiană a început să lucreze, pe posturi de bodyguarzi, pentru Papă, în 1506. Purtând în continuare uniforma colorată din vremea renascentistă, cei care vor să servească la ora actuală în
Cinci armate legendare de mercenari () [Corola-website/Journalistic/102086_a_103378]
-
a debutat în presă în 1990 la cotidianul Dreptatea, a acordat un interviu pentru . În timp ce presa scrisă din România trece printr-o perioadă dificilă, iar oamenii politici nu se înghesuie să caute o soluție pentru a o ajuta fiscal, statul francez se gândea la ce s-ar putea întâmpla dacă publicul ar citi mai puține ziare. Și ajută presa scrisă cu milioane de euro drept ajutoare, pentru a-i face pe oameni să citească. Despre toate aceste lucruri și despre viitorul
Oana Stănciulescu, interviu despre presa liberă. Viitorul jurnalismului în România - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102113_a_103405]
-
vede și după război, când lumea nu-și revenise după suferințe. La 1906 ea era vizitată de 45.000 de persoane din care 34.000 fac și baie. La Mamaia se ajungea cu trenul. Multă aglomerație, o lume care vorbea franceză și germană, mulți copii, guvernante, vagoane comode, căldură mare, multe halte pentru a aduna lumea de pe drum. Această atmosferă este descrisă de Cella Serghi care își amintește că la 1914 nu putea merge zilnic la de la Constanța la Mamaia datorită
La mare, la 1900. Cum se distra „lumea bună”- File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102119_a_103411]
-
cât și în familie, a terminat cartea ”Balonul”, care mai târziu va deveni „Cinci săptămâni în balon”. După mai multe refuzuri de publicare, prin intermediul lui Alexandre Dumas tatăl a reușit să ia legătura cu unul dintre cei mai importanți editori francezi, Jules Hetzel, care a fost încântat de manuscris. L-a publicat și a devenit un succes neașteptat. Romanul era atât de bine documentat, încât acțiunea părea că a și avut loc în realitate. Această reușită editorială a pus bazele unei
Jules Verne, vizionarul, cel mai iubit autor din copilărie - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102111_a_103403]
-
ursuz și scrierile sale erau din ce în ce mai sumbre. Mai mult, știința avansase astfel încât povestirile sale nu mai erau așa vizionare. Oricum își pusese amprenta pe viitor. Igor Sikorsky, inventatorul elicopterului, a spus că ideea i-a venit citind operele marelui scriitor francez. Simon Lake, devorând ”20.000 de leghe sub mări” a fost fascinat de mașinăria fantastică, iar la maturitate a fabricat primul submarin modern al americanilor aducând numeroase inovații în domeniu. Richard Bird, cel care a zburat atât la Polul Nord cât
Jules Verne, vizionarul, cel mai iubit autor din copilărie - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102111_a_103403]
-
a fost decorat de Regele Mihai cu Decorația regală Nihil Sine Deo, iar în 2013, cu Marea Cruce a Ordinului Coroana României (2013). Cursant al Colegiului Shiplake, din Henley on Thames, Marea Britanie, Principele Nicolae a dobândit certificatul GCSE în matematică, franceză, germană, literatură și limbă engleză, tehnologia informației, geografie și științe (chimie, biologie, fizică), iar apoi a absolvit și nivelul avansat al GCSE („A-level") în franceză, știința afacerilor și educație fizică. În anul 2004, Principele a fost lider asistent al unei
Familia Regală: Principele Nicolae sărbătorește implinirea a 30 de ani by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102176_a_103468]
-
15 ani, familia van Gogh a avut probleme financiare astfel încât mezinul a fost nevoit să renunțe la școală și să muncească. S-a angajat la o galerie de artă în Haga, fiind avantajat de faptul că vorbea fluent în engleză, franceză și germană. În iunie 1873 a fost transferat la Londra, unde a fost fascinat de cultura britanică, devenind fan al lui Charles Dickens și George Eliot. În același timp s-a îndrăgostit de fiica propietarei casei în care locuia, Eugenie
Vincent van Gogh- ”îmi visez picturile și apoi îmi pictez visele” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102184_a_103476]