60,912 matches
-
calotele de gheață de pe insulele arctice. Ursul polar este un puternic vânător de foci (Pusa hispida). Este cel mai mare carnivor dintre toate speciile de urși, dar și cel mai perseverent și răbdător. Are un plan de atac excelent: se așază lângă o copcă ore în șir așteptând ca focile să iasă. Primăvara este anotimpul când aceștia își caută perechea și poate parcurge zeci de kilometri pentru a găsi o ursoaică fără pui. Perioada de împerechere este din martie până în iunie
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
agăța la capătul „tastierei” corzi de lungimi mai mari, cu sunet mai pronunțat. Corzile erau fabricate din intestine de animale sau mătase, iar instrumentele construite făceau parte din familia harpei. Acestea se definesc ca instrumente cordofone cu mai multe corzi așezate paralel sau ușor convergent (fără a se întâlni, însă), de lungimi variabile (în schimb, cum se va vedea, familia lirei include instrumente la care nu lungimea corzilor diferă, toate fiind la fel de lungi, ci grosimea lor). Se consideră că harpa a
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
cu pălăria de pai. Vâslașul o privește pe Aline Charigot care își îndreaptă atenția spre cățelul pe care îl ține în brațe, acesta fiind cel care închide spirala. Cadrul creat de Renoir dă privitorului senzația că s-ar putea oricând așeza între meseni. Tabloul „Dejunul vâslașilor” este cumpărat în 1881 de Durand-Ruel care, contrar voinței pictorului, îl expune la cea de-a VII-a ediție a expoziției impresioniștilor.
Pierre-Auguste Renoir () [Corola-website/Science/302384_a_303713]
-
animale (în: Mémoires de l'Académie des Sciences, 1742). Pentru a scrie contribuțiile, a vizitat coasta Normandiei de trei ori în 1741, studiind obiectele cu lupă și microscop. Mai departe, scientistul a despărțit balenele de încrengătură peștilor ("pisces") și a așezat-o în rândul clasei mamiferelor ("mammalia"). În domeniul zoologiei, Jussieu a propus crearea de familii, cum ar fi clasele de viermi (Vermes) sau de crustacee (Crustacea). Bustul lui în grădina botanică din Lyon]] În 1758, Ludovic al XV-lea al
Bernard de Jussieu () [Corola-website/Science/302385_a_303714]
-
timpurie a tatălui său (pe care nu și-a putut-o explica decât ca rezultat al inexistenței lui Dumnezeu) a început să studieze filozofia și și-a pierdut credința, făurindu-și o concepție de viață pur teoretică și abstractă ce așeza interesul statului deasupra interesului omului și susținea supunerea efortului oamenilor în folosul colectivității organizate. Personaj excesiv de șovăielnic, el se înrolează în armată pentru a-i dovedi logodnicei sale că poate fi un erou și devine un om al datoriei, considerând
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
această clădire a fost amenajată trapeza mănăstirii. Au fost demontate ghizdurile fântânii și s-au depozitat într-una din încăperile ruinate ale trapezei. Între 1829-1834, arhiereul Filaret Beldiman (1781-1844) a refăcut din temelie turnul de poartă de pe latura de est, așezând o inscripție de 15 versuri, pe o tablă de aramă, care ""s-au săpat de Nazarie ieromonahul în Iași, 1834"". Tot atunci au fost demolate chiliile din dreapta turnului, iar în partea stângă a fost construit un corp de chilii cu
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
și ultimele sale manuscrise. El a murit acolo la 18 decembrie 1846, fiind înmormântat în afara bisericii, la dorința sa, ca un simplu călugăr. La 30 decembrie 1886, din dispoziția mitropolitului Iosif Naniescu, osemintele lui Veniamin Costachi au fost deshumate și așezate în Catedrala Mitropolitană din Iași, ctitoria sa. Ulterior și mitropolitul Sofronie Miclescu (1790-1861) s-a retras la Mănăstirea Slatina, după ce a părăsit scaunul mitropolitan al Moldovei, la 18 ianuarie 1861. El a murit acolo la 18 mai 1861, dar a
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
benu reprezintă punctul când timpul începuse. Totodată, ea era pasărea care anunța sfârșitul timpului și reîntoarcerea în lumea haosului. În "Textele de la Piramide", pasărea benu este asociată cu zeul creator al Soarelui. La Heliopolis, centrul închinării solare, pasărea s-ar așeza pe piatra de benben (un obelisc primitiv) sau în ramurile unei salcii sacre. Când faraonii ar ajunge la o perioadă de domnie de 30 de ani, aceștia rugau pasărea sacră să le reînnoiască puterea și vitalitatea. Zeii Ra și Osiris
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
lucru care ajută koala la cățărare sunt mușchii coapsei care se prind de tibie mai jos decât la alte animale. Koala are o perniță cartilaginoasă la sfârșitul coloanei vertebrale care îl poate face să se simtă mai confortabil când se așează pe ramurile unui copac. Koala are unul din cele mai mici creiere în raport cu greutatea corporală al oricărui mamifer, fiind cu 60% mai mic decât al oricărui diprotodont tipic. Suprafața creierului e destul de netedă, tipic pentru un animal „primitiv”. Ocupă 61
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
de energie impuse de hrana sa, care e insuficientă pentru susținerea unui creier mai mare. Din cauza creierului său mic, koala are o abilitate limitată de a avea un comportament complex sau nefamiliar. Spre exemplu, când este adus în fața unor frunze așezate pe jos în fața sa, animalul nu se poate adapta schimbării rutinei sale de hrănire și nu le va mânca. Simțul olfactiv al koalei e normal, fiind cunoscut faptul că miroase uleiurile rămurelelor individuale pentru a le evalua comestibilitatea. Nasul său
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
se creșteau vaci și păsări și o balastieră, unități în care lucra o parte importantă din populația localității și din comunele învecinate. Pământurile comunei, foarte roditoare, au dat randament bun în culturile de cartof și de sfeclă de zahăr. Fiind așezată între râurile Suceava și Siret atât în trecut, cât și în prezent se cultivă intens zarzavaturi, mai ales în satele Corocăiești și Bursuceni, sate în care creșterea animalelor (vaci, porci, oi) a rămas, de asemenea, o ocupație importantă. Fiind situată
Comuna Verești, Suceava () [Corola-website/Science/302013_a_303342]
-
formată din satele Călinești, Crăciunei, Poiana și Radomirești (reședința). Satul Radomirești este satul de centru al comunei cu același nume, ce face parte din Județul Olt. Din comună mai fac parte satele: Crăciunei, Olt, Poiana, Olt și Călinești. El este așezat în Câmpia Română, mai precis în partea de SE a Câmpiei Boianului, pe drumul european E70 (fost DN6) și pe magistrala feroviară București - Videle - Roșiorii de Vede - Radomirești - Caracal - Craiova. În teritoriul județului Olt, satul ocupă o poziție sud-estică, la
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
numit "Bălușeni-Stamate", cealaltă a vândut-o și s-a numit "Stamate - Bănești", apoi Bănești. Biserica de lemn din Bănești s-a păstrat intactă, iar cumpărătorul moșiei din vestita familie Cănănău a ridicat-o fără s-o desfacă și i-a așezat o temelie de piatră acoperind-o cu draniță. Mai târziu satul Stamate dinspre domeniul Bălușenilor s-a extins și dincolo de "Valea Lacului", unde de același boier s-a construit o bisericuță de lemn, un teren foarte bine ales ca vedere
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
cu prefectul județului (satul aparținea de județul Botoșani) din anul 1910 pe nume Mavrocordat, care l-a ajutat răspuzând la dorința directorului, căci a dispus a se clădi școala pe grădina donată de preotul Simionescu în satul Stamate, cladire impunătoare, așezată într-o poziție admirabilă de unde-ți puteai roti ochii peste intreg satul. De menționat că și prefectul era mulțumit de serviciile aduse de către tatăl învățătorului, la buna organizare a progresului satului, fiind administratorul moșiilor sale. Clădirea școlii a fost construită
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
râul Suceava, s-au construit case noi. După 1990 s-au înființat mai multe societăți comerciale. Comună Straja din județul Suceava este situat în partea de nord a județului Suceava, în depresiunea Rădăuți și este străbătut de răul Suceava. Este așezată în vestul Depresiunii Rădăuți, având ca vecini Ucraina la nord, comuna Putna la sud, Orașul Vicovu de Sus la est și comuna Brodina la vest. Este așezată de-a lungul râului Suceava și a drumului județean 209 Rădăuți Brodina. Calea
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
a județului Suceava, în depresiunea Rădăuți și este străbătut de răul Suceava. Este așezată în vestul Depresiunii Rădăuți, având ca vecini Ucraina la nord, comuna Putna la sud, Orașul Vicovu de Sus la est și comuna Brodina la vest. Este așezată de-a lungul râului Suceava și a drumului județean 209 Rădăuți Brodina. Calea ferata Dornești - Nisipitu străbate comună de la est la vest. Coordonatele geografice ale localității sunt latitudine nordică 47°92' și longitudine estică 25°55'. Stema comunei se compune
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
Calea ferata Dornești - Nisipitu străbate comună de la est la vest. Coordonatele geografice ale localității sunt latitudine nordică 47°92' și longitudine estică 25°55'. Stema comunei se compune dintr-un scut pe fond roșu, cu o poartă deschisă din leaturi, așezate vertical și orizontal, formată din două aripi prin care se văd trei prăjini cu legături de paie toate din aur. Cheful scutului este micșorat, dințat, cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
cu 31 de suflete.Odată cu împroprietărirea din 1942 prin Ordinul Primăriei Bucovina,Directoratul Afacerilor Administrative Nr.7158/1942 și Ordinul Nr.682/1942,comuna Voivodeasa a fost desființată,declarată SAT și lipită ( nu contopita ) de Comună Sucevița. Satul Voivodeasa este așezat pe valea pârâului Voivodeasa, care se varsă în râul Sucevița. Se mărginește : 1 La nord ( apus ) - comună Putna ( dealuri și păduri) 2 La sud ( răsărit ) - comună Marginea 3 La vest - satul Sucevita 4 La est- Comună Horodnic de Sus ( dealuri
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
Vădăstrița este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comună Vădăstrița se află așezată în partea de sud a județului Olt, în cadrul terasei a doua a Dunării. Situată la 19 km vest de orașul Corabia și la 38 km sud-vest de orașul Caracal, comuna Vădăstrița se află la 80 km distanță de orașul de
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
Glăvile este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Aninoasa, Glăvile (reședința), Jaroștea, Olteanca și Voiculeasa. Comuna Glăvile este așezată în partea central-estică a județului Vâlcea, pe traseul șoselei Rm. Vâlcea - Șirineasa - Drăgășani, printre dealuri acoperite de păduri, livezi de pomi fructiferi și pășuni naturale. În cadrul marilor unități de relief ale țării, teritoriul comunei Glăvile face parte din podișul Getic
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
în aval de ieșirea sa din Carpații Orientali, la contactul Munților Stânișoarei (reprezentați aici prin zona marginală a flișului Obcinii Voronețului) cu sectorul nordic, îngust, al zonei subcarpatice și cu Podișul Sucevei. Administrativ, comuna Valea Moldovei aparține județului Suceava fiind așezată în partea central-sudică a acestuia. Teritoriul ei se învecinează la N cu comuna Capu Cîmpului, la N-E cu comunele Păltinoasa, Drăgoiești și Cornu Luncii, la S-E cu comunele Slatina și Mălini și la N-V cu teritoriul orașului
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
nume dat după denumirea pârâului ce străbate satul de la vest la est. Numele nou de Valea Moldovei, a fost dat în în 1967, după noua împărțire administrativ teritorială. Satul Mironu își are numele de la un locuitor numit Miron, meșter fierar, așezat în zona centrală a satului actual. Se pare că primul locuitor a fost numit „Ivan”, probabil venit din Putna, ( probabil huțan) de la care vine numele de familie Ivanovici . Celelalte familii s-au așezat în mijlocul satului lângă Miron, meșterul fierar, la
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
de la un locuitor numit Miron, meșter fierar, așezat în zona centrală a satului actual. Se pare că primul locuitor a fost numit „Ivan”, probabil venit din Putna, ( probabil huțan) de la care vine numele de familie Ivanovici . Celelalte familii s-au așezat în mijlocul satului lângă Miron, meșterul fierar, la care veneau locuitorii din Valea Moldovei să-și repare uneltele agricole. Aceștia spuneau: ”merg la Miron” și așa a rămas numele satului de Mironu. Aici au fost aduși țigani lingurari din Muntenia pentru
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
comună Govora și nu Mihăiești (nume fără nicio rezonanță și pe care îl mai poartș încă alte 5 localități în România). În 1959 cu ocazia încercării de a se înființa o întovărășire în comuna,oamenii s-au revoltat și sau așezat în fața tractoarelor care ar fi trebuit sa are loturile desființând hotarele. Întovărășirea agricolă s-a amânat. Pentru turiști este important să rețină că mănăstirea Govora se află în Govora Sat - Scărișoara și nu în Băile Govora, care sunt la o
Govora, Vâlcea () [Corola-website/Science/302028_a_303357]
-
Muntenia, România, formată din satele Bârseștii de Sus, Frunzaru, Sprâncenata (reședința) și Uria. Comuna Sprâncenata este situată în Câmpia Română, pe malul stâng al Oltului, având o suprafață de 62 km², fiind alcătuită din satele Sprâncenata și Bârseștii de Sus (așezate de-a lungul drumului județean DJ 546: Slatina - Turnu Măgurele, între bornele kilometrice 47 și 54) și satele Frunzaru și Uria (așezate în lunca Oltului, chiar pe malul acestuia). Comuna ocupă în cadrul județului Olt, o poziție sud-estică la o distanță
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]