58,766 matches
-
1885 a început să muncească la prima sa capodoperă, ”Mâncătorii de cartofi”, care azi este cel mai scump tablou din lume. Fratele său, Theo, care trăia în Paris, a crezut că pictura sa nu va fi primită bine în capitala franceză, unde impresionismul domina. Totuși, van Gogh a decis să mute în orașul de pe Sena, sosind neinvitat la casa lui Theo. Deși avea un apratament mic, fratele său l-a primit cu drag în martie 1886. În Paris, Vincent a luat
Vincent van Gogh- ”îmi visez picturile și apoi îmi pictez visele” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102184_a_103476]
-
rege vorbeau despre răceala și enervarea cu care era tratat, regina este trimisă la Paris într-o așa-numită vizită particulară. Premierul Georges Clemenceau o întâmpină la Elysee cu garda de onoare, președintele Poincare îi conferă Legiunea de Onoare, Academia Franceză o aplaudă, iar parizienii o întâmpină pretutindeni cu entuziasm. Și la Londra domnește o atmosferă de familie. Vărul ei, Regele George V, o întâmpină la gară, iar regina Angliei îi împrumută bijuterii pe care să le poarte la marile banchete
Regina Maria și Conferința de Pace de la Paris - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102211_a_103503]
-
vacă...”, a scris Patrick André de Hillerin pe Facebook în urmă respectivei emisiuni. Reacția fostului membru al CNA nu s-a lăsat prea mult așteptată. ”Un tip care se recomandă peste tot că ar proveni dintr-o familie de conți francezi mă face și vită, si vacă în aceeași postare. Eu îi spun doar atât: epitetele nu pe mine mă dezonorează. Domnul Partick Andre de Hillerin are doar nume de conte francez, în rest e mai rău decât adorații lui de la
Patrick André de Hillerin - Narcisa Iorga, scandal pe Facebook: ”Ce vită e Narcisa Iorga” () [Corola-website/Journalistic/102213_a_103505]
-
tot că ar proveni dintr-o familie de conți francezi mă face și vită, si vacă în aceeași postare. Eu îi spun doar atât: epitetele nu pe mine mă dezonorează. Domnul Partick Andre de Hillerin are doar nume de conte francez, în rest e mai rău decât adorații lui de la Antenă 3, despre care am îndrăznit să vorbim aseară în emisiunea lui Sabin Orcan. Din cauza că i-am deranjat, în CNA, pe cântătorii în struna lui Voiculescu, domnul Hillerin a dezvoltat
Patrick André de Hillerin - Narcisa Iorga, scandal pe Facebook: ”Ce vită e Narcisa Iorga” () [Corola-website/Journalistic/102213_a_103505]
-
Alexandru Ioan Cuza s-a născut pe 20 martie 1820 în Bârlad. A învățat până în 1831, în pensionul francez al lui Victor Cuenin (Cunin), la Iași, unde a avut colegi pe câțiva din viitorii săi colaboratori: Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Eugen Alcaz, pe verii săi primari Nicolae, Ioan și Panaite Docan, precum și pe viitorul mare artist Matei Millo. E
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]
-
salvat sute de vieți. A murit în 2008. Hariclea Hartulari-Darclée- privighetoarea din Carpați Vitoarea soprană a studiat pianul în particular și a luat lecții de canto la pensionul „Lobkovitz” din Viena cu profesoara Marchesi, la București cu profesoara de origine franceză Madame La Kerre și la Paris cu E. Duvernois de la Conservator. A debutat la 14 decembrie 1888 cu rolul „Margaretei” din Faust, de Charles Gounod, pe scena Operei Mari din Paris. La Scala din Milano a jucat pentru prima dată
Patru românce care au făcut istorie în lume - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102245_a_103537]
-
Narcisse" Théophile Patouillard (n. 2 iulie 1854, Macornay - d. 30 martie 1926, Paris) a fost un farmacist, botanist, micolog și acuarelist renumit francez, membru fondator al "Société mycologique de France". El a fost unul dintre pionierii în crearea și folosirea de genuri mai mici și astfel mai utile pentru ciuperci. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Pat.". Narcisse s-a născut într-
Narcisse Théophile Patouillard () [Corola-website/Science/337548_a_338877]
-
farmacistul Émile Boudier și un grup de alți naturaliști, al căror jurnal "Bulletin Trimestriel de la Société Mycologique de France" a fost publicat pentru prima dată la 1 mai 1885 și în 1885 a fost premiat cu "Prix Montagne" al Academiei Franceze de Științe pentru lucrarea sa "Tabulae analyticae fungorum: Descriptions et analyses microscopiques des champignons nouveaux, rares ou critiques fascicules" (editate 1883-1889). Din 1893-1900, el a servit ca preparator al catedrei de la Școala Superioară de Farmacie din Paris, mai târziu numit
Narcisse Théophile Patouillard () [Corola-website/Science/337548_a_338877]
-
care trebuia trimise peste Prut, că acestea sunt detașate, explicând rațiunea acțiunii inițiate astfel: Conform ordinului de operații, o forță formată din 4 divizii române aflate la dispoziția Corpului VI Armată, trebuia să treacă Prutul: Însoțite de către comandantul Misiunii Militare Franceze franceze - generalul Henri Mathias Berthelot, diviziile au avansat peste Prut în baza unei înțelegeri între Aliați. Trecerea râului a fost asigurată de către Brigada 1 Grăniceri, care a asigurat celor 4 divizii ocuparea podurilor și a raioanelor cu vaduri și apărarea
Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918 () [Corola-website/Science/337552_a_338881]
-
trebuia trimise peste Prut, că acestea sunt detașate, explicând rațiunea acțiunii inițiate astfel: Conform ordinului de operații, o forță formată din 4 divizii române aflate la dispoziția Corpului VI Armată, trebuia să treacă Prutul: Însoțite de către comandantul Misiunii Militare Franceze franceze - generalul Henri Mathias Berthelot, diviziile au avansat peste Prut în baza unei înțelegeri între Aliați. Trecerea râului a fost asigurată de către Brigada 1 Grăniceri, care a asigurat celor 4 divizii ocuparea podurilor și a raioanelor cu vaduri și apărarea flancurilor
Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918 () [Corola-website/Science/337552_a_338881]
-
a Universității din București (absolvite în 1953). A obținut licența abia în 1961. A obținut ulterior o bursă de specializare editorială la Paris (1966-1967) și a urmat un stagiu de cercetare la Universitatea din Poitiers și la Institutul de studii franceze din La Rochelle (1968). După absolvirea facultății a lucrat ca lector la Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor (1953-1961), redactor responsabil al secției de poezie, critică, istorie literară și teatru la Editura pentru Literatură (1961-1968); director al Editurii pentru Literatură
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]
-
realizată într-o formă brută de Antoaneta Ralian, iar poetul Vasile Nicolescu i-a imprimat ritmul și forma poetică; această colaborare i-a facilitat Antoanetei Ralian o excursie de două săptămâni în Anglia. Traducerile realizate de Vasile Nicolescu din poezia franceză contemporană nu urmăresc reproducerea textului original, ci redarea esenței poetice a ideilor. Vasile Nicolescu a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor (1970, 1971), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1978) și Premiul Academiei Române (1985).
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]
-
Casa de Laborde de Monpezat () este o familie de origine franceză, cunoscută înca din secolul al XVII-lea, În 1967, Henri de Laborde de Monpezat se căsătorește cu Prințesa Margrethe a Danemarcei, moștenitoare prezumtivă a tronului Danemarcei, membră a Casei de Glücksburg. În momentul ascensiunii la tronul danez a fiului lor
Casa de Monpezat () [Corola-website/Science/337572_a_338901]
-
II. Din anul 1987, după pensionare, încep preocupările legate de revizia și perfecționarea manualelor școlare și predarea limbii și literaturii române la diferite niveluri. Continuă traducerea de poezie și proză din limba rusă și din franceză; literatura canadiană de expresie franceză fiind in acea perioadă puțin cunoscută în România, publică la rubrica "Literatura lumii" în revista Luceafărul din București, articole cu exemplificări de poezie și proză, în traducere proprie. In 2003, publică la Editura IRLI din București "Le jardin d’antan
Ortansa Tudor () [Corola-website/Science/337582_a_338911]
-
contemporani, (Vladimir Vîsotski ș.a. - publicate partial) , iar din franceză romanul "" de (din viața eschimoșilor), apărut sub formă de roman-foileton în revista Candela de Montreal, sub auspiciile „Catedralei Ortodoxe Romane Bunavestire” din Montreal. În prezent, pregătește pentru tipar traducerea din limba franceză a romanului de Louis Hémon, ce prezintă viața primilor coloni francezi, veniți din Normandia și stabiliți în regiunea din Canada. IV. Stabilită în Canada, din anul 2009, acordă o atenție specială neuitării și învățării limbii materne, venind în ajutorul școlilor
Ortansa Tudor () [Corola-website/Science/337582_a_338911]
-
din viața eschimoșilor), apărut sub formă de roman-foileton în revista Candela de Montreal, sub auspiciile „Catedralei Ortodoxe Romane Bunavestire” din Montreal. În prezent, pregătește pentru tipar traducerea din limba franceză a romanului de Louis Hémon, ce prezintă viața primilor coloni francezi, veniți din Normandia și stabiliți în regiunea din Canada. IV. Stabilită în Canada, din anul 2009, acordă o atenție specială neuitării și învățării limbii materne, venind în ajutorul școlilor românești din diasporă. Publică pentru copiii între 6-12 ani: "Cartea Anotimpurilor
Ortansa Tudor () [Corola-website/Science/337582_a_338911]
-
European, nou ales prin vot universal. A fost Ministru de Stat, ministru al Afacerilor Sociale, al Sănătății și al Orașului, și numărul doi în guvernul Édouard Balladur, a făcut parte din Consiliul Constituțional din 1998 până în 2007. Aleasă la Academia Franceză, la 20 noiembrie 2008, a fost primită, în mod solemn, la 18 martie 2010 de către Jean d'Ormesson. Familia Jacob e originară din Bionville-sur-Nied, un sat din Lorena. Tatăl său, arhitectul André Jacob, a obținut în 1919 le Second grand
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
a părăsit apartamentul pentru un altul mai mic. Când criza s-a agravat, comenzile de arhitect ale tatălui său s-au rărit, iar mama tricota pentru copiii din familiile lipsite. La 3 septembrie 1939 Regatul Unit, apoi A Treia Republică Franceză, au declarat război Germaniei Naziste. Când armistițiul s-a semnat, André Jacob este copleșit. La 10 iulie 1940, Adunarea Națională, reunită la Vichy a votat, cu o zdrobitoare majoritate, depline puteri constituante mareșalului Pétain. Regimul de la Vichy (guvernul lui Pierre
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
pe care-l judecă drept injust și partizan. În urma decesului lui Georges Pompidou, în timpul mandatului de președinte al acestuia, ea a susținut candidatura lui Jacques Chaban-Delmas la alegerile prezidențiale anticipate. După alegerea lui Valéry Giscard d'Estaing la președinția Republicii Franceze, ea a fost numită ministru al Sănătății în guvernul Jacques Chirac, post pe care îl păstreză sub guvernele Raymond Barre. Ea a fost însărcinată să prezinte în Parlament proiectul de lege asupra întreruperii voluntare a sarcinii (IVG), care depenalizează avortul
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
Parlament proiectul de lege asupra întreruperii voluntare a sarcinii (IVG), care depenalizează avortul. Această luptă i-a adus atacuri și amenințări din partea extremei drepte și a unei părți din dreapta parlamentară, cum a reamintit Jean d'Ormesson primind-o în Academia Franceză. Într-un discurs în fața deputaților, ea a susținut că „avortul trebuie să rămână o excepție, ultimul recurs pentru situații fără ieșire”. Textul este până la urmă adoptat de Adunarea Națională la 29 noiembrie 1974, stânga, îndeosebi, venind în ajutorul deputaților de
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
îndeosebi instituții cu prea slabă activitate, a reechilibrat conturile Institutului Pasteur și a stabilit ajutoare financiare destinate mamelor cu copii de vârstă mică. La cererea președintelui Valéry Giscard d'Estaing, ea a fost cap de listă a Uniunii pentru Democrația Franceză (UDF) la alegerile europene din 1979, primele cu vot universal. În urma victoriei relative a UDF (27,61% din voturi și 25 de aleși), ea a părăsit guvernul. La 17 iulie 1979, eurodeputații francezi din RPR au susținut o altă candidatură
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
absența celor mai mici remușcări, inclusiv pentru moartea copiilor deportați. O altă recunoaștere a acțiunii sale publice este alegerea printre „Nemuritori”. La 9 octombrie 2008, invitată de Maurice Druon și François Jacob , Simone Veil și-a prezentat candidatura la Academia Franceză pentru fotoliul lui Pierre Messmer, care fusese altădată al lui Jean Racine și al lui Paul Claudel. La 20 noiembrie 2008, ea a fost aleasă, în primul tur de scrutin, cu 22 de voturi din 29 (5 voturi albe și
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
voturi albe și 2 marcate cu cruce). Simone Veile a fost primită sub Cupolă la 18 martie 2010, în prezența președintelui Republicii Nicolas Sarkozy, protector al Academiei, și a doi predecesori ai acestuia, Valéry Giscard d'Estaing (membru al Academiei Franceze din 2003) și Jacques Chirac. Pe spada sa de "Nemuritoare" este gravat numărul de înmatriculare care fusese tatuat pe brațul Simonei la Auschwitz (numărul 78651), precum și devizele Franței și Uniunii Europene: „liberté, égalité, fraternité” și, respectiv, „unis dans la diversité
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
este un premiu literar francez, care care recompensează un jurnalist care "a depus mărturie prin calitatea propriei sale limbi, prin preocuparea sa de a apăra limba franceză". Acesta este acordat anual, sub egida asociației și Éditions Larousse. Acest premiu a fost creat în 1992, cu
Premiul Richelieu () [Corola-website/Science/337599_a_338928]
-
este un premiu literar francez, care care recompensează un jurnalist care "a depus mărturie prin calitatea propriei sale limbi, prin preocuparea sa de a apăra limba franceză". Acesta este acordat anual, sub egida asociației și Éditions Larousse. Acest premiu a fost creat în 1992, cu ocazia celei de-a patruzecea aniversări de la înființarea "Cercului de presă Richelieu". Cercul de presă Richelieu, creat în 1952 de către Paul Camus
Premiul Richelieu () [Corola-website/Science/337599_a_338928]