57,801 matches
-
piatră. La temelia acestuia veneau oameni bolnavi și se vindecau. Diavolul însă îl ispitea mereu, vedeniile îl urmăreau, Thaïs îi apărea, uneori, ispititoare, sub forma Elenei din Troia. Îndârjit, ar fi vrut să-i ucidă pe toți cei care au iubit-o pe Thaïs. Presimțind că Thais este bolnavă, a plecat la mânăstire în Libia. Întradevăr, Thaïs zăcea de trei luni de friguri, dar tot frumoasă era. În prezența lui a închis ochii. Disperat, a implorat-o să se ridice. Schimbând
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
implorat-o să se ridice. Schimbând registrul gândurilor, și-a strigat iubirea pământească pătimașă: Te-am amăgit, n-am fost decât un biet smintit, Dumnezeu, cerul, totul e minciună. Nu există nimic adevărat decât viața de pe pământ și dragostea. Te iubesc! Nu muri! Cu ultimele puteri, înainte de a muri, sfânta pocăită a șoptit: Cerul se deschide. Văd îngerii, profeții și sfinții. Bunul Theodor se află printre ei cu brațele încărcate de flori; îmi zâmbește și mă cheamă. Doi serafimi pogoară spre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
îngerească de a suporta stările lui de indiferență, de închidere în sine, de ignorare voită, și de a aștepta trezirea, în Rodia, a sentimentelor nobile de dragoste, de regret, de dorință de a trăi. Sonia este alături de Rodia pentru că-l iubește, cum altfel decât dezinteresat, pentru că, în generozitatea ei, își asumă suferința lui, așa cum își asumase și suferința familiei ei. Pe toți îi înțelegea cu sufletul ei mare. Ea l-a convins pe Rodia să-și ispășească păcatul crimei și astfel
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a continuat. I s-au adus în vizită patru studente ca modele, dar ele, pe poziții moraliste, au început s-o interogheze despre viața ei, ceea ce o făcea să se simtă stingherită. Liubka era extrem de atașată de binefăcătorul ei, îl iubea, îl gratifica cu gesturi de dragoste și tandrețe. El însă o respingea mereu, amintindu-i că pentru el este doar o soră. Avansurile sincere de altfel ale tânărului Soloviov, care ar fi vrut să se căsătorească cu ea, le-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-l. Episodic apare în lumea Cuțaridei și a Gropii Voica, ibovnica lui Stere, însurat cu Lina, fiica lui nea Marin Roșioară, devenit cârciumar. Voinică și cu draci, i-a legat sufletul cârciumarului plecat să achiziționeze băuturi. Pentru a se face iubit de Voica, îi ducea daruri salbe, mărgele, stambă pentru rochii. La plecare, ea cântărea darurile, îl giugiulea, el își număra banii. Când a aflat că-l înșeală, nervos, i-a cerut darurile oferite. Sinefta, o țigăncușă foarte tânără, frumoasă și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a aflat că-l înșeală, nervos, i-a cerut darurile oferite. Sinefta, o țigăncușă foarte tânără, frumoasă și cu nuri, s-a făcut cântăreață, îi veselea pe mușteriii de la "Doi curcani". Fără apărare, au batjocorit-o mulți. Cel ce o iubea era Nicu-Piele căruia nu-i era fidelă și-l înșela cu alții iar, după ce l-a lăsat lefter, a fugit cu un negustor. Lara Boris Pasternak, Doctor Jivago Scriitorul rus Boris Pasternak (1890-1960) este autor al unor poezii avangardiste și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe sora ei ce se afla în relații cu iubirea vieții ei, Kurati care va dispărea din viața ei și a familiei lui, întrucât a fost descoperit ca agent ce a vândut secrete americanilor. Yoko simțea imperios nevoia să fie iubită, privea fotografiile care o conectau cu experiențele anilor trecuți. Iubea și ura în același timp, de aceea comportamentul ei devine tot mai haotic, este cuprinsă de remușcări, regretă faptul că l-a nedreptățit pe Kimura și dorea să-l elibereze
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vieții ei, Kurati care va dispărea din viața ei și a familiei lui, întrucât a fost descoperit ca agent ce a vândut secrete americanilor. Yoko simțea imperios nevoia să fie iubită, privea fotografiile care o conectau cu experiențele anilor trecuți. Iubea și ura în același timp, de aceea comportamentul ei devine tot mai haotic, este cuprinsă de remușcări, regretă faptul că l-a nedreptățit pe Kimura și dorea să-l elibereze de promisiunea căsătoriei, că l-a despărțit pe Kurati de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ca și alte droguri, nociv și distructiv. Ultimele gânduri transpuse în jurnal i-au clarificat dorința de a se întoarce în Brazilia. Și-a făcut bilanțul: a fost dansatoare într-un cabaret, a învățat franțuzește, a muncit ca prostituată, a iubit nebunește un bărbat. Era fericită că a cunoscut iubirea adevărată, că Ralf era al ei, de vreme ce-i vizitase sufletul... Confesiunea ei este tulburătoare: Nu mă interesează dacă vreodată a fost sacră sau nu (prostituția), eu urăsc ceea ce fac. Îmi distruge
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ceea ce ar trebui să primească gratis, și asta e deprimant. Femeile știu că trebuie să vândă ceea ce ar prefera să dăruiască doar din plăcere și afecțiune, și asta e distructiv... Vreau să dau uitării (perioada de viață), am nevoie să iubesc, atîta doar, să iubesc. Viața e scurtă sau prea lungă pentru ca eu să-mi permit luxul de-a mi-o trăi atât de rău... Galathée de Pompignac / Lucia Arthus Japin, În ochii Luciei Scriitorul olandez Arthus Japin (n. 1956), fost
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
primească gratis, și asta e deprimant. Femeile știu că trebuie să vândă ceea ce ar prefera să dăruiască doar din plăcere și afecțiune, și asta e distructiv... Vreau să dau uitării (perioada de viață), am nevoie să iubesc, atîta doar, să iubesc. Viața e scurtă sau prea lungă pentru ca eu să-mi permit luxul de-a mi-o trăi atât de rău... Galathée de Pompignac / Lucia Arthus Japin, În ochii Luciei Scriitorul olandez Arthus Japin (n. 1956), fost actor și solist de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de altă parte, sub voal și-a găsit nepăsarea și puterea de a se prostitua. Romanul este o repovestire a vieții Luciei. Copilă fiind, Lucia a crescut pe domeniul Pasiano, proprietatea contesei Montereale, contesă căsătorită cu Antonio pe care-l iubea și care trăia o aventură cu metresa lui la Milano. Părinții ei, oameni simpli, erau intendenții contesei, administrau gospodăria domeniului și coordonau activitatea servitorimii. S-a bucurat de șansa de a fi în vecinătatea pedagogului francez, monsieur Pompignac, care i-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
subiectului sau să nu-i fie adaptat pe măsură. Lui îi revine misiunea de a lua partea celor buni și de a da sfaturi ca un prieten, de a-i modera pe cei ce se înfurie și de a-i iubi pe cei care se tem să nu greșească; lui îi revine sarcina de a lăuda felurile de bucate ale unei mese frugale, binefacerile justiției și ale legilor, pacea care deschide porțile orașelor; el trebuie să păstreze confidențele, să-i implore
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
un subiect "adevărat" nu ar trebui adus pe o scenă de teatru dacă nu este dotat cu verosimilitate. Acesta este și punctul de vedere al lui La Mesnardière în Poetica, din 1639, în capitolul V: "Chiar dacă adevărul este demn de iubit pretutindeni, verosimilul este totuși mai important decât el; iar lucrul fals care este verosimil trebuie să fie mai prețuit decât adevărul straniu, miraculos și de necrezut. " Acesta va fi și cel al lui Boileau din 1674 în a sa Artă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îi prezintă: trebuie să știe ceea ce datorăm patriei, părinților, prietenilor, regelui nostru; care este însărcinarea unui magistrat, sau a unui general de armată, pentru a-i putea face să se conformeze la acestea pe cei pe care îi va face iubiți de spectatori, și să-i îndepărteze de ei pe aceia care vor trebui să-i urască, căci este o maximă de netăgăduit faptul că, pentru a reuși, trebuie să trezești interesul auditoriului față de actorii principali." Cât despre La Mesnardière, el
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ideii pe care o avem acum despre această prințesă. Majoritatea celor care au auzit vorbindu-se despre Andromaca nu o cunosc decât ca văduvă a lui Hector și ca mamă a lui Astyanax. Nimeni nu crede că ar trebui să iubească un alt soț, nici un alt fiu." 4.2.3. "Statornicia" lor În fine, comportamentul trebuie să fie "statornic". Personajul, pentru a fi credibil, nu trebuie să-și schimbe comportamentul fără motiv. O asemenea incoerență ar păta acțiunea verosimilului. "Rămâne să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
trist; exact inversul comediei, al cărei început este intenționat destul de trist, pentru că este ambiguu, însă sfârșitul ei este, negreșit, frumos și vesel; una provoacă dezgust de viață, din cauza nefericirilor de care este plină; iar cealaltă ne convinge, dimpotrivă, să o iubim." Ca și în Antichitate, tragedia este considerată în epoca clasică, de docți cel puțin, ca fiind genul major, din cauza nobleței subiectelor și personajelor sale. "De aceea chiar și vedem la curtea Franței tragediile mai bine primite decât comediile, scrie d
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
noir et la haine et l'amour."57 În piesele sale ulterioare, Racine, fără îndoială pentru a masca parțial violența pulsiunii, pune la baza urii dintre frați o rivalitate politică sau amoroasă. În Britannicus, Nero atras de Junie, care îl iubește și este iubită de Britannicus, fratele său vitreg, îl dă pradă morții pentru a i-o smulge. În Bajazet, sultanul Amurat, care se luptă la Babilon, trimite, în două rânduri, ordinul de a-i fi omorât fratele Baiazid pe care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
haine et l'amour."57 În piesele sale ulterioare, Racine, fără îndoială pentru a masca parțial violența pulsiunii, pune la baza urii dintre frați o rivalitate politică sau amoroasă. În Britannicus, Nero atras de Junie, care îl iubește și este iubită de Britannicus, fratele său vitreg, îl dă pradă morții pentru a i-o smulge. În Bajazet, sultanul Amurat, care se luptă la Babilon, trimite, în două rânduri, ordinul de a-i fi omorât fratele Baiazid pe care l-a lăsat
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tron. Tată și fiu se află și ei într-o relație de concurență, politică și / sau amoroasă, în teatrul lui Racine. Mithridate, rivalul celor doi fii ai săi pe lângă Monime, ordonă în secret omorârea Monimei când înțelege că ea îl iubește pe fiul lui, Xifares. Neputând-o avea, preferă să o vadă pierind. Creon, trădător ca și Mithridate, ar vrea să uzeze de autoritatea lui politică pentru a o lua în căsătorie pe Antigona, logodnica fiului său Hemon. Cât despre Tezeu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
frumoase tragedii, asta se datorează faptului că piesa este ireproșabilă atât cu privire la greșelile eroului, cât și la relațiile sale de alianță. Rodrigo care, omorându-l pe Conte, comite o greșeală fără voie, este urmărit de răzbunarea celei pe care o iubește. După cum observă Corneille în Avertisment, "vedem aici cele două condiții principale pe care le cere marele maestru (Aristotel) tragediilor excelente, și care se regăsesc atât de rar reunite într-o aceeași lucrare. (...) Prima este ca cel ce suferă și este
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
umană, care să nu fie o crimă, nimerește într-o năpastă pe care nu o merită; cealaltă, ca persecuția și pericolul să nu vină nicidecum de la un dușman, nici de la cineva indiferent, ci de la o persoană care trebuie să-l iubească pe cel ce suferă și să fie iubită de el." Cu Horace, Corneille creează de asemenea o situație perfectă în planul tragicului. Eroul, ajuns în culmea gloriei, comite, omorându-și sora, o crimă împotriva naturii, care îi provoacă spectatorului o
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
într-o năpastă pe care nu o merită; cealaltă, ca persecuția și pericolul să nu vină nicidecum de la un dușman, nici de la cineva indiferent, ci de la o persoană care trebuie să-l iubească pe cel ce suferă și să fie iubită de el." Cu Horace, Corneille creează de asemenea o situație perfectă în planul tragicului. Eroul, ajuns în culmea gloriei, comite, omorându-și sora, o crimă împotriva naturii, care îi provoacă spectatorului o milă și o teamă maxime. Greșeala acestui om
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ar da două din cele mai bune piese ale sale pentru a-l fi imaginat." Marmontel critică totuși lipsa de regularitate în Elemente de literatură (Eléments de littérature) din 1787, ceea ce nu are nimic uimitor din partea unui om care nu iubește drama. "...defectul geniului spaniol este de a nu fi știut să stabilească borne nici imaginației, nici sentimentului. (...) În complicația intrigii, în încurcătura incidentelor, în ciudățenia neprevăzută a evenimentului, care rupe mai degrabă decât deznoadă legăturile încurcate ale acțiunii; într-un
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de egoism și de ipocrizie, o ființă pe care prea multă curtoazie a pervertit-o iremediabil. Cine este prin urmare Mizantropul lui Molière? Un om de bine ce detestă moravurile secolului său și răutatea contemporanilor lui; care, tocmai fiindcă-și iubește semenii, urăște în ei relele pe care și le fac reciproc și viciile care rezultă din aceste rele. Dacă ar fi mai puțin impresionat de erorile umanității, mai puțin indignat de nelegiuirile pe care le vede, ar fi mai uman
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]