59,818 matches
-
1810. Servește în "Armata Portugaliei" și ia comandă acesteia în urmă bătăliei de la Arapiles, în urma căreia fusesră răniți cei doi ofițeri superiori ierarhic, Marmont și Bonet. La rândul sau rănit în această luptă, Clauzel reușește totuși să conducă o superbă retragere ce salvează armata de la distrugere. În 1813 primește comandă "Armatei Nordului" și se retrage luptând spre Franța. Lupta sub comanda lui Soult în marea bătălie de la Toulouse. În timpul celor „o sută de zile”, Clauzel este comandant al "corpului de observație
Bertrand Clauzel () [Corola-website/Science/314160_a_315489]
-
reîntoarce în Franța iar în 1830 susține venirea pe tron a lui Ludovic-Filip. Acesta îl numește Mareșal în 1831 și guvernator al Algeriei în 1835. După o serie de bătălii câștigate, Clauzel eșuează în fața orașului Constantine și conduce o dezastruasă retragere, fapt pentru care este demis. Numele său este înscris pe Arcul de Triumf din Paris. În Sfântă Elenă, Napoleon a spus despre Clauzel: „Generalii care păreau destinați să se ridice erau: Gérard, Clauzel, Foy și Lamarque. Ar fi fost noii
Bertrand Clauzel () [Corola-website/Science/314160_a_315489]
-
să avanseze într-o singură zi până în fața Liniei Grebbe. Atacul unităților de elită a fost sprijinit de "207. Infanteriedivision". Chiar mai înainte de sosirea pe poziții a trenului blindat german, Corpul al 3-lea de armată olandeză primise ordinele de retragere în spatele Poziției Peel-Raam cu tot armamentul, inclusiv cu piesele de artilerie. Fiecare dintre cele șase regimente componente trebuiau să lase pe poziții un batalion pentru acoperirea retragerii. Lor li urma să li se alăture paisprezece batalioane de grăniceri. Grupul astfel
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
trenului blindat german, Corpul al 3-lea de armată olandeză primise ordinele de retragere în spatele Poziției Peel-Raam cu tot armamentul, inclusiv cu piesele de artilerie. Fiecare dintre cele șase regimente componente trebuiau să lase pe poziții un batalion pentru acoperirea retragerii. Lor li urma să li se alăture paisprezece batalioane de grăniceri. Grupul astfel format a fost numit „Divizia Peel”. Retragerea fusese plănuită inițial să aibă loc sub acoperirea întunericului, în prima noapte după invazie dar, datorită înaintării rapide a armatei
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
inclusiv cu piesele de artilerie. Fiecare dintre cele șase regimente componente trebuiau să lase pe poziții un batalion pentru acoperirea retragerii. Lor li urma să li se alăture paisprezece batalioane de grăniceri. Grupul astfel format a fost numit „Divizia Peel”. Retragerea fusese plănuită inițial să aibă loc sub acoperirea întunericului, în prima noapte după invazie dar, datorită înaintării rapide a armatei germane, ordinele de plecare au fost date la ora 6:45. Corpul al 3-lea de armată s-a alăturat
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
s-a alăturat „Birgăzii G” , (cele șase batalioane care ocupau deja linia defensivă Waal-Linge. Aceste trupe nu aveau să participe nicio acțiune de luptă. Divizia de infanterie ușoară cu sediul al Vught era singura forță de manevră a armatei olandeze. Retragerea ei a fost făcută cu o zi în avans față de data planificată. Militarii ei s-au deplasat pe biciclete traversând podurile de peste Maas și Waal. De aici, divizia s-a îndreptat spre Alblasserwaard, unde a primit ordinul să atace forțele
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
pe fugă pe unii dintre olandezi, ceea ce a dus la apariția unei porțiuni slăbite a frontului. În ciuda faptului că germanii nu s-au grăbit să folosească slăbiciunea olandezilor, colonelul Schmidt a ordonat la ora 20:30 abandonarea Poziției Peel-Raam și retragerea forțelor de-a lungul canalului Zuid-Willemsvaart, unde au improvizat o nouă liniei defensivă. În regiunea de nord, "1. Kavalleriedivision" atinsese până la sfârșitul primei zile a atacului linia Meppel-Groningen. Înaintarea germanilor a fost încetinită de unele probleme de aprovizionare și transport
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Peel-Raam să reziste cel puțin patru zile, răgaz suficient pentru ca francezii să își întărească pozițiile defensive de lângă Breda. Francezii au aflat cu surprindere că cele mai bune unități olandeze au fost mutate spre nord, în vreme ce restul se retrăgeau în grabă. Retragerea diviziei de la Peel de pe Poziția Peel-Raam la Zuid-Willemsvaart, un canal aflat la 30 km mai la vest, a însemnat părăsirea unei linii defensive bine fortificate și a artileriei ușoare pentru o poziție nou, necorespunzător pregătită pentru apărare. În plus, malul
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
fortificate și a artileriei ușoare pentru o poziție nou, necorespunzător pregătită pentru apărare. În plus, malul estic al canalului era mai înalt decât cel apusean, permițându-le germanilor să se apropie fără a fi observați de pozițiile olandezilor. Ordinul de retragere nu a ajuns și la trupele olandeze de la Mill. Din aceast motiv, un sector important al canalului de lângă Heeswijk a rămas neapărat. Cum în acest sector se afla un pod care nu a fost distrus de olandezi, germanii au reușit
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
pod de la Moerdijk, reușind astfel să izoleze Fortăreața Olanda de restul forțelor aliate. La 16:45, tancurile germane ocupaseră efectiv podurile. Partea de nord a acestei forțe nu avea să mai rămână în regiune. La 13:35, Gamelin a ordonat retragerea completă a tuturor trupelor franceze din Brabandul de Nord spre Antwerp. Forțele franceze trebuiau să se limiteze doar la acțiuni de ariergardă. Divizia de infanterie ușoară a încercat în mod sistemtic să recucerească Insula Dordrecht printr-un atac pe un
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
flanc în regiunea de nord. În nord, Poziția Wons forma un cap de pod la capul estic al Afsluitdijk (Digul de Închidere). Aceasta acoperea o suprafață cu lungimea de aproximativ 9 km, suficient de întinsă să asigure primirea trupelor în retragere într-o relativă siguranță față de atacurile aeriene. Pe 12 mai, poziția era apărată doar de două batalioane, astfel că defensiva era destul de slabă. Poziția a fost atacată de prima unitate care a ajuns în zonă, singurul batalion de bicicliști din cadrul
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Winkelman. Trei vase comerciale olandeze escortate de vase militare britanice au transferat lingourile de aur și stocurile de diamante în Regatul Unit. În timp ce două companii de tancuri ale "9. Panzerdivision" au rămas în cadrul XXVI "Armeekorps" pentru urmărirea trupelor franceze în retragere, restul de patru au început traversarea podului Moerdijk la 05:20. Alte două companii însoțite de tancuri au pornit spre nord. Olandezii au mai făcut câteva tentative să oprească înaintarea blindatelor germane. În jurul orei 06:00, ultimul bombardier Fokker T.
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
care a urmat, olandezii au deplasat la rândul lor douăsprezece batalioane. Aceste forțe erau formate în principal din batalioanele de rezervă a mai multor corpuri, divizii și brigăzi. Una dintre brigăzi fusese mutată de la Land van Maas en Waal după retragerea Armatei a 3-a din Brabantul de Nord. În timp ce unele dintre aceste batalioane au fost trimise pe linia frontului pentru organizarea unui contraatac, restul batalioanelor au fost păstrate în rezervă, în dreptul liniei de cale ferată de Rhenen. În plus, trebuie
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Fuehrer". Germanii încercau să ocolească Linia Grebbe și să o atace din spate. Între forțele germane și cele olandeze au izbucnit lupte confuze. Elementele avansate olandeze au primit un sprijin insuficient din partea artileriei și, în jurul orei 12:30, au început retragere. A urmat o retragere generală a brigăzii, care a degenerat în panică după ce, la 13:30, zona a fost atacată de 27 bombaridere în picaj Ju 87 Stuka. Între timp, "207. Infanteriedivision" a intrat pentru prima oară în luptă la
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
ocolească Linia Grebbe și să o atace din spate. Între forțele germane și cele olandeze au izbucnit lupte confuze. Elementele avansate olandeze au primit un sprijin insuficient din partea artileriei și, în jurul orei 12:30, au început retragere. A urmat o retragere generală a brigăzii, care a degenerat în panică după ce, la 13:30, zona a fost atacată de 27 bombaridere în picaj Ju 87 Stuka. Între timp, "207. Infanteriedivision" a intrat pentru prima oară în luptă la Grebbeberg când două batalioane
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
a ordonat celor trei corpuri de armată de sub comanda sa să abandoneze atât Linia Grebbe Line cât și Poziția Waal-Linge și să se retragă în timpul nopții spre Nieuwe Hollandse Waterlinie (Noua Linie de Apa Olandeza). Germanii nu au exploatat însă retragerea olandezilor. Ei au sesizat doar pe la ora 21:00 că olandezii s-au retras și înaintarea lor de mai târziu nu a mai întâmpinat nicio rezistență. În ciuda pesimismului exprimat în fața miniștrilor olandezi cât și a permisiunii primite de la cabinet să
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
țărmul Brabantului de nord printr-un istm. În zona cea mai îngustă din est a fost organizată poziția defensivă Poziția Bath, apărată de un batalion de infanterie. Această linie defensivă folosea și pentru reorganizarea soldaților izolați sau unităților olandeze în retragere. La capul opus, a fost organizată Poziția Zanddijk, ocupată de trei batalioane de infanterie. După data de 10 mai, în regiune au sosit trei unități GRDI ("Groupe de reconnaissance de division d'infanterie"), întărite mai apoi cu două divizii de
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
obțină o victorie ușoară împotriva unităților disparate. Pe 14 mai, germanii ocupaseră cea mai mare parte a Brabantului de Nord. "SS-Standarte Deutschland", înaintând rapid spre Westerschelde, a ajuns în dreptul Poziției Bath. În acest fel a fost tăiată orice posibilitate de retragere a "27e Groupe de Reconnaissance de Division d'Infanterie", care a fost distrusă în cele din urmă în timpul luptelor pentru apărarea Bergen-op-Zoom. Moralul trupelor care apărau Poziția Bath, deja zdruncinat de poveștile militarilor olandezi care se retrăgeau în grabă spre
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Cirenaica a fost recucerită de Aliațidin mânile Axei. Au fost cucerite mai apoi Tripolitania, care a intrat sub controlul aliat pentru prima oară în timpul războiului. Germanii, în afara unor contraatacuri de mică amploare, care au fost concepute mai degrabă să acopere retragerea forțelor principale, nu au ripostat în forță decât după ce au ocupat linia defensivă Mareth de la sud de Tunisia. În timp ce forțele britanice înaintau spre vest prin Libia, iar americanii înaintau dinspre Algeria, forțele Axei aduceau întăriri în Tunisia. În Tunisia a
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
trimis Corpul al 13-lea mecanizat pe valea râului Liri spre Roma. S-a format un uriaș ambuteiaj. Există voci care afirmă că nici forțele americane nu au fost mai bine folosite. Astfel, Corpul al 6-lea trebuia să taie retragerea forțelor germane de pe „linia de iarnă” spre Roma. Cu toate acestea, generalul Clark a decis să înainteze spre Roma și a lăsat o forță nesemnificativă să blocheze retragerea germanilor. Numai că germanii au depășit fără probleme nesemnificativul blocaj american, iar
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
fost mai bine folosite. Astfel, Corpul al 6-lea trebuia să taie retragerea forțelor germane de pe „linia de iarnă” spre Roma. Cu toate acestea, generalul Clark a decis să înainteze spre Roma și a lăsat o forță nesemnificativă să blocheze retragerea germanilor. Numai că germanii au depășit fără probleme nesemnificativul blocaj american, iar cele mai importante forțe ale lor au scăpat din încercuire. Aproximativ 25 de divizii, cam 10% din efectivele Wehrmachtului, au reușit să scape din încercuire. Roma a fost
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
1941 și înfrânți în încercarea lor de a ocupa insulele părăsite de italieni în Marea Egee în 1943, forțele britanice s-au reîntors în Grecia în toamna anului 1944. Operațiunile din Grecia s-au limitat doar la hărțuirea trupelor germane în retragere. Retragerea germanilor nu a fost determinată de vigoarea atacurilor britanice, ci de înaintarea Armatei Roșii în Balcani, înaintare care amenința să taie orice linie de comunicație a germanilor din Elada. Britanicii pur și simplu nu aveau suficiente forțe pe care
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
și înfrânți în încercarea lor de a ocupa insulele părăsite de italieni în Marea Egee în 1943, forțele britanice s-au reîntors în Grecia în toamna anului 1944. Operațiunile din Grecia s-au limitat doar la hărțuirea trupelor germane în retragere. Retragerea germanilor nu a fost determinată de vigoarea atacurilor britanice, ci de înaintarea Armatei Roșii în Balcani, înaintare care amenința să taie orice linie de comunicație a germanilor din Elada. Britanicii pur și simplu nu aveau suficiente forțe pe care să
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
germanilor din Elada. Britanicii pur și simplu nu aveau suficiente forțe pe care să le redistribuie în Grecia, în condițiile în care principalul lor efort de război era pe fronturile din Italia, Europa de nord-vest și Burma. Ca urmare a retragerii germanilor și odată cu apropierea sovieticilor, partizanii greci de orientare comunistă au încercat să dea o lovitură de stat. Deși comuniștii au fost înfrânți, tentativa lor eșuată nu a făcut decât să declanșeze un lung conflict militar. Regele George al II
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
În partea centrală a frontului, Corpul al 6-lea a înaintat în Burma, dar s-a retras la la Kohima și Imphal, în fața preparativelor de atac făcute de japonezi. Elementele înaintate ale japonezilor au fost pe punctul de a tăia retragerea britanicilor, dar aceștia au reșit până în celde din urmă să ajungă în India. Apărarea celor două orașe avea însă fie punctul de cotitură a întregii campanii din Asia de est. În regiunea Kohima și Imphal s-au organizat două corpuri
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]