60,912 matches
-
stâng al Oltului, având o suprafață de 62 km², fiind alcătuită din satele Sprâncenata și Bârseștii de Sus (așezate de-a lungul drumului județean DJ 546: Slatina - Turnu Măgurele, între bornele kilometrice 47 și 54) și satele Frunzaru și Uria (așezate în lunca Oltului, chiar pe malul acestuia). Comuna ocupă în cadrul județului Olt, o poziție sud-estică la o distanță de 51 km sud de municipiul Slatina (reședinta județului), 43 km nord de municipiul Turnu Măgurele și la 18 km atât de la
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
Oltului. Din punct de vedere istoric, zona a fost locuită din cele mai vechi timpuri în special datorită amplasării sale, care favoriza agricultură, dar se află și în calea turmelor de oi ce migrau sezonier(transhumanta). Inițial satul a fost așezat către răsărit într-o zonă împădurita (și în prezent), ceea ce avea avantajul evitării jafurilor periodice ale turcilor. Odată cu crearea unui climat politic și social mai stabil (sec. al VIII-lea), localnicii au coborât încet cu locuințele către lunca Oltului, lăsând
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
emigranți a avut loc în anii 70 ai secolului al XIX-lea, condiționat fiind de construirea căii ferate Lvov - Iași. Calea ferată trecea prin sat unde a apărut o gară cu numele de Ruda. O parte dintre lucrători s-au așezat aici, muncind în continuare la calea ferată, iar unii achiziționau și pământ. În jurul aniilor 1880 satul a fost întărit de un grup de meseriași (din împrejurimile localității Rzeszów) veterinari, negustori de cai și țărani. În scurt timp în sat a
Vicșani, Suceava () [Corola-website/Science/302014_a_303343]
-
din județul Olt, Muntenia, România. Se află în partea de central-nordică a județului, la contactul dintre Podișul Cotmeana și Câmpia Boian. AȘEZAREA Configurația terenului, necesitățile viețuirii și silnicia vremurilor au determinat așezarea comunei în aceste locuri. Spațiul pe care este așezată comună Valea Mare este frământat. Valea Darjovului care de la Buicești se îndreaptă spre sud, este destul de îngustă, având între 300 și 500 m lățime. Ea este flancata de cele două dealuri cu panțe destul de abrupte care nu sunt tocmai favorabile
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
cu panțe destul de abrupte care nu sunt tocmai favorabile așezării unei localități cu aspect ordonat, sistematizat. În partea estică a comunei, locul este brăzdat de câteva vâlcele înguste și intortochiate: Bria (Gardocea), Barca, Turia, Chiara, Biftia, Vâlceaua Lupului, Valea Zorlestii. Așezate în aceste locuri, satele nu puteau să capete decât aspectul satului liniar, format din două șiruri de case, dispuse de o parte și de alta a șoselei. Așezați pe fundul văilor, oamenii erau feriți de vânturi, mai ales de Crivat
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
și intortochiate: Bria (Gardocea), Barca, Turia, Chiara, Biftia, Vâlceaua Lupului, Valea Zorlestii. Așezate în aceste locuri, satele nu puteau să capete decât aspectul satului liniar, format din două șiruri de case, dispuse de o parte și de alta a șoselei. Așezați pe fundul văilor, oamenii erau feriți de vânturi, mai ales de Crivat care este foarte puternic și rece iarnă. Dacă s-ar fi așezat pe platoul estic sau pe cel vestic, ar fi trebuit să scoată apă de la 25-30m adâncime
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
liniar, format din două șiruri de case, dispuse de o parte și de alta a șoselei. Așezați pe fundul văilor, oamenii erau feriți de vânturi, mai ales de Crivat care este foarte puternic și rece iarnă. Dacă s-ar fi așezat pe platoul estic sau pe cel vestic, ar fi trebuit să scoată apă de la 25-30m adâncime. Când și-au așezat casele lor, oamenii și-au căutat locuri cât mai izolate, cât mai bine ascunse de pădurile care acopereau atunci văile
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
oamenii erau feriți de vânturi, mai ales de Crivat care este foarte puternic și rece iarnă. Dacă s-ar fi așezat pe platoul estic sau pe cel vestic, ar fi trebuit să scoată apă de la 25-30m adâncime. Când și-au așezat casele lor, oamenii și-au căutat locuri cât mai izolate, cât mai bine ascunse de pădurile care acopereau atunci văile și dealurile. Deși mosenii zorlesteni au stăpânit o moșie de pește 3000 hectare, ei și-au așezat satul în Valea
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Când și-au așezat casele lor, oamenii și-au căutat locuri cât mai izolate, cât mai bine ascunse de pădurile care acopereau atunci văile și dealurile. Deși mosenii zorlesteni au stăpânit o moșie de pește 3000 hectare, ei și-au așezat satul în Valea Zorlestii, vale îngustă, intortochiata, împădurita, greu accesibilă. Oamenii locului spun că și satul Birca a avut un alt amplasament și anume în vâlceaua de pește deal, cam la 1000 de metri de actualul amplasament, spre est, mai
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Mare, menționat în documente la 1747, se află situat pe panoul format între două vâlcele. La șosea, pe muchia nu prea înaltă a dealului dintre cele două vâlcele, străjuiește biserică în spatele căreia se orânduiesc casele pe ulițe strâmte. Satul este așezat pe curătura, iar în partea de est este aparat de pădurea Girdocea. Inconvenientul îl constituie lipsa izvoarelor. Apă se gaseste la mare adâncime și pentru a o aduce la suprafață, oamenii au săpat fântâni largi, căptușite cu ghizduri. Până în 1892
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
principala, pe direcția est-vest, intersectata de ulițe pe direcția nord-sud. Pentru cei de pe deal apă este o problemă și șoseaua pe care o rup mereu puhoaiele venite de pe deal, este o altă problemă nerezolvata încă. Satul Barcă Veche este bine așezat. Șoseaua principala împarte satul în două părți: o parte urca ușor până la biserică, iar celalta coboară până la malul Darjovului. Oamenii nu duc grijă apei, pentru că ea curge necontenit din cișmele. După 1892, a apărut și satul Barcă Nouă format din
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
începe singură ulița a satului ce se strecoară printre deal și parau. Dintre toate satele, Turia din Vale este cea mai rea așezare. Pe după sat, din locul numit Siberia, un drum poartă pe călător spre Turia din Deal. Satul este așezat pe panoul dintre Valea Turiei și valea pârâului Chiara. Din ulița principala se desprind ulițe care se îndreaptă spre est și sfârșesc în izlaz. De la halta Recea, spre Barcă, pe sub dealul Stepru, după 1960 s-a format un nou sat
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Chiara. Din ulița principala se desprind ulițe care se îndreaptă spre est și sfârșesc în izlaz. De la halta Recea, spre Barcă, pe sub dealul Stepru, după 1960 s-a format un nou sat. Lângă cele 3-4 case ale localnicilor s-au așezat 15 familii de zălari. Locul, fiind foarte bun pentru sat, s-a populat repede. Acum Turia are 3 părți: Turia din Deal, Turia din Vale și Turia de la Gară. Recea este satul cu așezarea cea mai bună. Satul este străbătut
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
familii din satele vecine. După 1922, la izlaz a apărut o Zorleasca mai mică de vre-o 15 case. Sătucul acesta a viețuit vreo 25 de ani după care s-a strămutat în satul matcă. Relieful Comună Valea Mare este așezată la altitudinea de 153 m pe ultimii pinteni ai Platformei Cotmeanei care se pierd în Câmpia Burnasului, mai jos, la 15 km de comună. Valea este formată de relief pe care sunt așezate satele comunei, în cea mai mare parte
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
satul matcă. Relieful Comună Valea Mare este așezată la altitudinea de 153 m pe ultimii pinteni ai Platformei Cotmeanei care se pierd în Câmpia Burnasului, mai jos, la 15 km de comună. Valea este formată de relief pe care sunt așezate satele comunei, în cea mai mare parte. Această vale are o lățime medie de 500m, este inundabila în zona Recea și în zona Zorleasca. De o parte și de alta a Văii Darjovului străjuiesc cele două șiruri de dealuri. Dealul
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
mult diminuată. Dacă unii cetățeni povesteau despre întâlniri neprevăzute cu lupii, sau despre atacul lupilor la oborul oilor, iarna, acum acest animal a dispărut complet din fauna locului, ultimul exemplar fiind împușcat în anul 1964. Istoricul Comunei Comună noastră este așezată în locuri încărcate de străveche istorie; pe teritoriul ei au fost descoperite, în Valea Darjovului, cele mai vechi urme de viață omenească, având vechime de pește 600.000 de ani. Lucrările de construcție a seselei naționale Pitesti-Slatina-Craiova au scos la
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Prundeni este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Bărbuceni, Călina, Prundeni (reședința) și Zăvideni. Comuna Prundeni este așezată pe marginea râului Olt, în aceeași linie cu satele Aurești și Scaioși, din zilele noastre, iar satele Tătăroaia, Zăvideni, Călina erau așezate la poalele și pe văile dealurilor din apropiere, sate care azi fac parte din comuna Prundeni. La 1720
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Bărbuceni, Călina, Prundeni (reședința) și Zăvideni. Comuna Prundeni este așezată pe marginea râului Olt, în aceeași linie cu satele Aurești și Scaioși, din zilele noastre, iar satele Tătăroaia, Zăvideni, Călina erau așezate la poalele și pe văile dealurilor din apropiere, sate care azi fac parte din comuna Prundeni. La 1720, Oltul avea în dreptul comunei două ramificații ce cuprindeau între ele un ostrov. Prima ramificație pornea de la Zăvideni, trecea „balta lui Stochin”, mergea
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
cuprindeau între ele un ostrov. Prima ramificație pornea de la Zăvideni, trecea „balta lui Stochin”, mergea pe sub izlaz și ieșea la Călina „Gârla Cojoaca”, iar a doua ramificație, la est, spre județul Olt. Faptul că satul Prund (azi Prundeni) a fost așezat între două ramificații, pe prund, satul s-a numit „Prund”, iar ulterior Prundeni. Urmele arheologice din această zonă ne determină să afirmăm că locuirea acestor teritorii este foarte veche. La nord de biserica satului Tătăroaia a fost descoperită în anul
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
1 iunie aceste sate se unesc, formând comuna Prundeni. Pe teritoriul comunei Prundeni există mai multe denumiri de locuri pe care le voi explica în câteva cuvinte, după explicațiile primite de la bătrânii satului și în urma cercetărilor făcute. Satul Călina este așezat pe cursul mijlociu al râului Olt. Numele mai vechi, „Călinet”, este derivat de la apelativul „Călin”, arbust sălbatic cu frunze late, opuse, cu flori albe și fructe roșii, zemoase, necomestibile, în formă de ciorchini. „La Cuptoare”, este o denumire rămasă de pe
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
se arată că până la 1882 s-a numit Ioneștii Minhului după numele boierului Minhu Bucsenescu. Din anul 1882, primarul Alecu Popescu, care administra și comuna Ioneștii-Govorii, își mută reședința în satul Marcea, unde avea locuința și proprietatea personală. Satul Obeni, așezat pe Valea Oltului, în partea de miazănoapte a comunei avea ca și cătun aparținător cătunul Guguiencii. Satul Bucsani, așezat de asemenea în Valea Oltului, s-a format pe moșia lui Udrea zatreanu trecută lui Minhu Bucsenescu, de unde îi vine și
Comuna Ionești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302032_a_303361]
-
Alecu Popescu, care administra și comuna Ioneștii-Govorii, își mută reședința în satul Marcea, unde avea locuința și proprietatea personală. Satul Obeni, așezat pe Valea Oltului, în partea de miazănoapte a comunei avea ca și cătun aparținător cătunul Guguiencii. Satul Bucsani, așezat de asemenea în Valea Oltului, s-a format pe moșia lui Udrea zatreanu trecută lui Minhu Bucsenescu, de unde îi vine și denumirea. Acest sat a avut în componență cătunul Afumați, care purta anterior numele de Romaneasca, după numele unui boier
Comuna Ionești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302032_a_303361]
-
o zonă de deal și pădure. La nord de se află comuna Mădulari, iar în partea de sud a satului, este situată comuna Șușani, spre vest peste dealuri întâlnim comuna Valea Mare, la mare distanță peste dealuri, întâlnim comuna Crețeni. Așezat între două dealuri abrupte, satul este șerpuit de râul Beica, care izvorește din satul Mădulari si se varsă în râul Olt. În partea de nord, spre comuna Mădulari, întâlnim un sătuc numit Sârbi (Sâlea, în denumirea populară), având sub o
Ușurei, Vâlcea () [Corola-website/Science/302047_a_303376]
-
1557 (Pătrașcu cel Bun Voievod), 1578-1581 (Mihnea Turcitu Voievod) ne dovedesc existența în aceste locuri a unei așezări stabile. Suprafața localității Pietrari este de 1947 ha. iar numărul locuitorilor la sfârșitul anului 2004 a fost de 3302. Comuna Pietrari este așezată în partea central-nordică a județului Vâlcea, în zona treptelor înalte ale dealurilor Subcarpaților Getici, pe ambele părți ale cursului mijlociu al Otăsăului (afluent al Bistriței vâlcene, în cadrul depresiunii Otăsău, depresiune ce se încadrează în Depresiunea Subcarpatică Olteană). Centrul civic al
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților. După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu. La început, știrile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea
Cutremurul din 1977 (România) () [Corola-website/Science/302064_a_303393]