58,609 matches
-
național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoiești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 202 hectare. Situl reprezintă o zonă montană de-a lungul râului Brătia și a afluentului său Brătioara (râuri, plaje de nisip
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Muntenia, pe teritoriul județului Prahova. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Prahova (aproape de limita teritorială cu județul Buzău), pe teritoriul administrativ al comunei Gura Vadului, în imediata apropiere de drumul județean DJ100H, care
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
se află în partea sud-estică a județului Prahova (aproape de limita teritorială cu județul Buzău), pe teritoriul administrativ al comunei Gura Vadului, în imediata apropiere de drumul județean DJ100H, care leagă localitatea Tohani de Jugureni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
drumul județean DJ100H, care leagă localitatea Tohani de Jugureni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 50 hectare. Situl reprezintă o zonă deluroasă (dealurile "Streheanu" constituite pe calcare sarmatice, pajiști, păduri de foioase) încadrată în bioregiune continentală
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
după 7 zile. Masculul apără cuibul și alevinii până când ei ajung la aproximativ 10 cm. Țiparul electric figurează ca specie neamenințată (LC) pe listă roșie a IUCN. Este comun în arealul lui, dar în densități mici. Țiparul electric are o importanța economică redusă. El este consumat uneori de către localnicii din bazinul Amazonului, totuși el este evitat din cauza șocurilor electrice care pot fi emise până la opt ore după moartea lui. Deși nu are nici o importanța economică, țiparul electric a fost pentru mai
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
în densități mici. Țiparul electric are o importanța economică redusă. El este consumat uneori de către localnicii din bazinul Amazonului, totuși el este evitat din cauza șocurilor electrice care pot fi emise până la opt ore după moartea lui. Deși nu are nici o importanța economică, țiparul electric a fost pentru mai mulți ani o sursă constantă în studiile experimentale ale fenomenelor bioelectrice. Din peștii electrici, "Electrophorus electricus" este specia cea mai bine documentată. Exemplarele mici sunt prinse și comercializate ca pești pentru acvariilor publice
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș. Aria naturală se află în partea vestică a județului Mureș, pe teritoriul administrativ al orașului Iernut (în sud-estul satului Lechința), în apropierea drumului național DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
Mureș. Aria naturală se află în partea vestică a județului Mureș, pe teritoriul administrativ al orașului Iernut (în sud-estul satului Lechința), în apropierea drumului național DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș de orașul Luduș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș de orașul Luduș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 283 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie aflată pe malul estic al Mureșului (râuri, lacuri, pajiști, pășuni, păduri de foioase
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în sud-estul Moldovei, pe teritoriul județului Galați. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Tulucești (în vestul satului omonim), în apropierea drumului național DN24D, care leagă municipiul Bârlad de
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
județului Galați. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Tulucești (în vestul satului omonim), în apropierea drumului național DN24D, care leagă municipiul Bârlad de satul Tulucești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
național DN24D, care leagă municipiul Bârlad de satul Tulucești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 219 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și tufărișuri) încadrată în bioregiune stepică a
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în sud-estul Moldovei, pe teritoriul județului Galați. Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Negrilești (în vestul satului omonim), în apropierea drumului național DN24, care leagă municipiul Tecuci de
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
teritoriul județului Galați. Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Negrilești (în vestul satului omonim), în apropierea drumului național DN24, care leagă municipiul Tecuci de Bârlad. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
drumului național DN24, care leagă municipiul Tecuci de Bârlad. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 86 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie în lunca Bârladului (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
Bisoca este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea nordică a
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
află în partea estică a județului Buzău (aproape de limita teritorială cu județul Vrancea), pe teritoriile administrative ale comunelor Bisoca și Mânzălești și este străbătută de drumul județean DJ204C, care leagă localitatea Jitia de Sărulești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară (desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate) prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
de conservare favorabilă a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate) prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.163 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, terenuri arabile cultivate și pășuni) încadrată în
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
5 cm, care îi servește pentru a atrage prada, pe care o apucă fără a ieși din nisip. Se hrănește cu pui de pește, pești mai mici, moluște, echinoderme, anelide, alge și plante. Depune icre pelagice transparente, în iulie-septembrie. Are importanță economică redusă. Se pescuiește în cantități mici.
Bou de mare () [Corola-website/Science/331064_a_332393]
-
Lozna este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea nord-vestul Transilvaniei
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
se află în partea nord-estică a județului Sălaj, pe teritoriile administrative ale comunelor: Băbeni, Ileanda, Lozna, Rus și Surduc, în imediata apropiere de drumul național DN1H, care leagă municipiul Zalău de Valea Chioarului, Maramureș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
Maramureș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 10.249 de hectare, incluzând ariile protejate Pădurea „La Castani” și Rezervatia naturală Stanii Clițului. Aria protejată reprezintă o zonă naturală
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul Transilvaniei, pe
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
administrative ale comunelor: Comana, Hoghiz, Homorod, Jibert, Mândră, Parau, Racoș, Șercaia, Șoarș, Ticuș și Ungra și pe cel al orașului Rupea, în imediata apropiere de drumul național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 25.903 hectare. Situl include rezervatia naturală Cotul Turzunului, o zonă umedă (mlaștini turboase eutrofe dezvoltate pe strate de nisipuri și
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]