64,222 matches
-
religioasă și relațiile internaționale. În elaborarea concepției sale asupra istoriei, Xenopol pleacă de la distincția dintre faptele coexistente, care se raportează la spațiu și faptele de succesiune, care se dezvoltă în timp, distincție pe care el o considera piatra unghiulară a teoriei sale. Faptele coexistente se repetă, fără a se schimba și constituie obiectul de studiu al științelor teoretice, iar faptele de succesiune se schimbă permanent, dar nu se repetă și ele dau specificul științelor istorice. În cazul faptelor de coexistență, scurgerea
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
venea din partea unui mare și recunoscut istoric pe plan național, dar și internațional, cunoscut în Europa prin traducerile scrierilor sale istorice, ca și prin studiile publicate în reviste străine de specialitate. Așa se explică și ecoul lucrării lui Xenopol de teoria istoriei, precum și prestigiul statornic de care s‑a bucurat de atunci încoace savantul român. Un prestigios premiu acordat anual de Academia Română pentru cea mai bună cercetare de istorie modernă și contemporană poartă numele renumitului savant. De asemenea, numele său a
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
moderația le face credibile. Inventivitatea metodică, temeinică sporește senzația de grotesc. ""Grădina desfătărilor umane"" (numită și ""Împărăția milenară"", 1503-1504) este considerată, adesea, drept cea mai importantă operă a lui Bosch, constituie ilustrarea excesului plăcerilor senzuale, interpretată și ca argument în favoarea teoriei apartenenței pictorului la unele secte eretice. Ipoteza este puțin credibilă, ținând seama și de faptul că Tripticul a aparținut regelui Filip al II-lea al Spaniei, rege catolic, profund religios, care nu ar fi tolerat în palatul său picturi ce
Hieronymus Bosch () [Corola-website/Science/298841_a_300170]
-
de la Severin (c1380) și cea de la Argeș (9 mai 1381) precum și, prin tradiție, ctitorirea unei mănăstiri catolice la Târgoviște. Un alt moment important și controversat al domniei lui Radu I îl reprezintă stăpânirea asupra țaratului de Vidin. La baza acestei teorii ar sta o inscripție ilizibilă de pe zidurile bisericii domnești de la Curtea de Argeș, în care unii cercetători au identificat titulatura voievodală „domn singur stăpânitor al Ungrovlahiei, al Vidinului și al oblastiei Vidinului“. Într-adevăr, relațiile erau încordate între domnitorii munteni Vladislav I
Radu I () [Corola-website/Science/298854_a_300183]
-
electricității s-a lăsat îndelung așteptată. Progresele fizicii în acest domeniu încep să fie evidente spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, când au fost întreprinse experiențe mai numeroase, mai ingenioase, iar apoi prin elaborarea teoriei electricității pe baza unui aparat matematic din ce în ce mai complex. Teoria electricității macroscopice a început să se dezvolte abia după conturarea mecanicii clasice și descoperirea calcului diferențial și integral și poate fi socotită și încheiată în cursul secolului al XIX-lea. Clarificarea
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
acest domeniu încep să fie evidente spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, când au fost întreprinse experiențe mai numeroase, mai ingenioase, iar apoi prin elaborarea teoriei electricității pe baza unui aparat matematic din ce în ce mai complex. Teoria electricității macroscopice a început să se dezvolte abia după conturarea mecanicii clasice și descoperirea calcului diferențial și integral și poate fi socotită și încheiată în cursul secolului al XIX-lea. Clarificarea naturii electricității, a purtătorului microscopic de sarcină electrică, a
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
anormal de mare, de 750 K. Planeta este prea departe de Soare pentru ca această căldură să fie generată de radiațiile ultraviolete. Este posibil ca temperatura să fie ridicată din cauza interacțiunii atmosferice a ionilor din câmpul magnetic al planetei. O altă teorie presupune că undele gravitaționale care provin din interior se disipează în atmosferă, încălzind-o. Pe lângă acestea, termosfera conține urme de dioxid de carbon și apă provenite probabil din surse externe precum praful și meteoriții. Magnetosfera lui Neptun este similară cu
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
din 1984, când inelul a acoperit o stea în imersiune, dar nu în emersiune. Imaginile realizate de "Voyager 2" în 1989 au arătat existența mai multor inele subțiri cu o structură masivă, cauza acestei structuri fiind încă neînțeleasă, dar există teorii în care se precizează că fenomenul s-ar putea datora interacțiunii gravitaționale a sateliților mici care orbitează în apropiere. Inelul cel mai exterior, Adams, conține cinci arce numite "Courage", "Liberté", "Egalité 1", "Egalité 2" și "Fraternité" (Curaj, Libertate, Egalitate și
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
2,61 ori mai multă energie decât primește de la Soare. Neptun este cea mai îndepărtată planetă de la Soare, totuși energia sa internă este suficientă pentru a produce cele mai rapide vânturi planetare observate în Sistemul Solar. Au fost sugerate câteva teorii, printre care se numără și încălzirea radiogenică a nucleului, conversia la presiuni înalte a metanului în hidrogen, diamant și hidrocarburi mai lungi (hidrogenul se ridică și diamantul se scufundă, eliberând energie potențială gravitațională) și o convecție în stratul de jos
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
a explica apariția lor. Una dintre ele presupune că giganții de gheață nu s-au format prin acreția nucleului, ci din instabilitățile apărute în cadrul discului protoplanetar inițial, atmosfera lor fiind spulberată ulterior de radiația unei stele OB din apropiere. O teorie alternativă presupune că ei s-au format de fapt în apropierea Soarelui, unde densitatea materiei era mai mare, și apoi au migrat spre locul unde se află acum orbitele lor actuale, după eliminarea discului protoplanetar gazos. Această ipoteză a migrației
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
migrat spre locul unde se află acum orbitele lor actuale, după eliminarea discului protoplanetar gazos. Această ipoteză a migrației după formare este favorizată în prezent, datorită capacității sale de a explica mai bine apariția obiectelor mici, observate în regiunea transneptuniană. Teoria care la momentul actual este cel mai larg acceptată, explicând detaliile acestei ipoteze, este cunoscută sub numele de modelul de la Nisa și studiază efectul migrării lui Neptun și a celorlalte planete gigante asupra structurii centurii Kuiper. Planeta Neptun are 13
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
5 și 4. Această analogie a fost extinsă în sistemul analizei funcționale (descris mai jos). Într-o piesă muzicală omofonă din această perioadă, acordurile se înlănțuiesc după reguli specifice în progresii de acorduri. Sistemul lui Rameau nu implică o tonalitate. Teoria progresiilor fundamentale va explica cum aceasta este realizată într-o compoziție. Teoria progresiilor fundamentale (ger. "Stufentheorie"; în germană „Stufe” înseamnă literal "treaptă", în sens larg "stagiu") a fost un sistem de analiză a armoniei elaborat de Simon Sechter (1788-1867). În
Armonie () [Corola-website/Science/298865_a_300194]
-
descris mai jos). Într-o piesă muzicală omofonă din această perioadă, acordurile se înlănțuiesc după reguli specifice în progresii de acorduri. Sistemul lui Rameau nu implică o tonalitate. Teoria progresiilor fundamentale va explica cum aceasta este realizată într-o compoziție. Teoria progresiilor fundamentale (ger. "Stufentheorie"; în germană „Stufe” înseamnă literal "treaptă", în sens larg "stagiu") a fost un sistem de analiză a armoniei elaborat de Simon Sechter (1788-1867). În acest sistem, treptele gamei au primit notația I, II, III, etc. Sinteza
Armonie () [Corola-website/Science/298865_a_300194]
-
supraveghea ușor valea Topolniței și albia pârâului Clicevăț, precum și drumul străvechi ce trecea în imediata apropiere a dealului, ducând la Dunăre. Ruinele fortificației sunt semnalate prima oară de către istoricul Cezar Bolliac în peregrinările sale din anul 1869, publicând impresiile și teoriile sale într-o lucrare apărută chiar în acel an (Cezar Bolliac „Excursiune arheologică în anul 1869“, București, 1869). În acea lucrare, referindu-se la fortificația de pe dealul Grădețului, afirma că avem de a face cu o fortificație dacică. La baza
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
sale într-o lucrare apărută chiar în acel an (Cezar Bolliac „Excursiune arheologică în anul 1869“, București, 1869). În acea lucrare, referindu-se la fortificația de pe dealul Grădețului, afirma că avem de a face cu o fortificație dacică. La baza teoriei stă denumirea dată de localnici, „Zidina dacilor“, cât și asemănarea aparentă, ca amplasare și tip de zidire, cu fortificațiile dacice din Munții Orăștie, aflate în, relativă, apropiere. Vasile Dimitrescu, un istoric local, 20 de ani mai târziu, dă primele informații
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
al atracției și al respingerii", apoi la Hesiod, unde „oamenii buni ai vârstei de aur (daimones) au devenit pe pământ „paznici" ai muritorilor, apărători ai dreptății împotriva răului". Termenul apare și la Plutarh unde E.R. Dodds îl raportează chiar la „teoria modernă a telepatiei vibratorii" și îi atribuie o „supernormal precognition". O personalitate de anvergura lui Socrate nu putea să nu ajungă să fie urâtă de vanitoși și, mai ales, neînțeleasă de spiritele mărginite, care vedeau în el doar un parazit
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
biologic." Punctul său de vedere caracterizează conștiința drept un fenomen emergent al organismului care are doar proprietăți fizice (analog modului în care presiunea unui gaz e o proprietate emergentă a milioanelor de molecule care se ciocnesc). Intenționalitatea stă în inima teoriei lui Searle' a Camerei chinezești argument împotriva intelligenței artificiale care spune că din moment ce mințile posedă intenționalitate, dar computerele nu, computerele nu pot fi minți . Searle a generalizat mai apoi această descriere a forței ilocuționare și a tratat-o că un
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
fizică, a patra Enneadă cuprinde tratatele care au ca temă Sufletul, a cincea pe cele care au ca temă Intelectul, iar a șasea Enneadă pe cele care se referă în mod precumpănitor la Unul. Nu lipsite de interes sunt și teoriile estetice plotiniene. Alunecând spre ocultism, neoplatonismul a exercitat o puternică influență asupra creștinismului fiind revalorificat, în secolul XV, prin intermediul culturii arabe și reabilitat, în Renaștere, odată cu interesul renascent pentru Platon. În secolele următoare, interesul filozofic pentru Porfir cunoaște un nou
Plotin () [Corola-website/Science/298878_a_300207]
-
XIX, Plotin devine un "autor la modă". Goethe îl citește cu entuziasm și scrie chiar versuri "plotiniene". Ceva mai târziu, Plotin este citit și comentat de Hegel, care formulează și obiecții în timp ce Schelling se simte foarte apropiat de Plotin în cadrul teoriei sale despre Absolut. Mai trebuie menționată și influența lui Plotin asupra lui H.Bergson.
Plotin () [Corola-website/Science/298878_a_300207]
-
Franța și Germania Federală. Între 1973 și 1980 întemeiază, redactează și conduce prima revistă de studii literare în limbi străine de largă circulație, "Cahiers roumains d'etudes literaires". În 1985 obține Premiul Herder. Publică în țară și străinătate volume de teorie literară și comparatistică. Este primul autor al unei cărți românești și franceze despre Mircea Eliade, "Hermeneutica lui Mircea Eliade" (1980), versiunea în limba franceză apărând în 1981. Cele 7 volume "Biografia ideii de literatură" (1987-2003) reprezintă prima enciclopedie românească literară
Adrian Marino () [Corola-website/Science/298891_a_300220]
-
Populare Române, Mihai Ralea a fost numit ministru plenipotențiar la "Legația Română din Washington," Statele Unite ale Americii. Ulterior, a fost reprezentant al României la UNESCO. Spirit umanist, cu preocupări multiple, în domenii foarte diferite, așa cum ar fi: filosofia (îndeosebi antropologia, teoria valorilor și a culturii), psihologia, estetica și istoria literaturii universale, îndeosebi a celei franceze, Mihai Ralea este dificil de încadrat în doar unul din aceste sectoare în care a excelat. A fost unul dintre marii eseiști ai literaturii române. În timpul
Mihai Ralea () [Corola-website/Science/298898_a_300227]
-
se referă la dovezile arheologice, printre care multe figurine femeiești dezgropate din Israelul antic, care susțin ipoteza sa că Așerah a funcționat drept zeiță și soție a lui Iahveh în religia populară israeliană din perioada monarhică. Un recenzent consideră că teoria lui Dever „este plin de lacune iar cartea e plină de dezinformări.” Opus interpetării „așerei” drept zeiță în inscripțiile din Kuntillet ‘Ajrud inscriptions, alți câțiva autori, inclusiv Mark S. Smith, John Day, și Andre Lemaire, văd așerah din aceste inscripții
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
încearcă să înțeleagă conceptul reîncarnării. Bibliografie: C.B., „Yukio Mishima: “Marea fertilității””, „Studii nipone” (An I, nr. 1, 2000) Care ar putea fi motivele sinuciderii lui Mishima? Presa japoneză a vremii s-a limitat doar la câteva explicații. Printre acestea era teoria nebuniei lui Mishima, cea a crizei artistice sau, cea mai senzațională, a iubirii dintre Mishima și studentul Morita Masakatsu, despre care se presupunea s-au sinucis din dragoste (shinju). Unii critici nu acceptă teoria sinuciderii din dragoste, explicația lor bazându
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
la câteva explicații. Printre acestea era teoria nebuniei lui Mishima, cea a crizei artistice sau, cea mai senzațională, a iubirii dintre Mishima și studentul Morita Masakatsu, despre care se presupunea s-au sinucis din dragoste (shinju). Unii critici nu acceptă teoria sinuciderii din dragoste, explicația lor bazându-se pe faptul că Mishima și-a plănui acțiunea timp de șapte ani, iar scenariul pare extrem de elaborat pentru o simplă sinucidere shinju. Așadar, s-au formulat două teorii plauzibile: teoria patriotismului, Mishima chiar
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
shinju). Unii critici nu acceptă teoria sinuciderii din dragoste, explicația lor bazându-se pe faptul că Mishima și-a plănui acțiunea timp de șapte ani, iar scenariul pare extrem de elaborat pentru o simplă sinucidere shinju. Așadar, s-au formulat două teorii plauzibile: teoria patriotismului, Mishima chiar sperând într-o revoltă a armatei împotriva guvernului în vederea reinvestirii împăratului și teoria esteticii, care vedea sinuciderea lui Mishima ca o desăvârșire a căutării frumosului. Teoria patriotismului rămâne cea mai plauzibilă, ținând cont de educația
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]