64,222 matches
-
critici nu acceptă teoria sinuciderii din dragoste, explicația lor bazându-se pe faptul că Mishima și-a plănui acțiunea timp de șapte ani, iar scenariul pare extrem de elaborat pentru o simplă sinucidere shinju. Așadar, s-au formulat două teorii plauzibile: teoria patriotismului, Mishima chiar sperând într-o revoltă a armatei împotriva guvernului în vederea reinvestirii împăratului și teoria esteticii, care vedea sinuciderea lui Mishima ca o desăvârșire a căutării frumosului. Teoria patriotismului rămâne cea mai plauzibilă, ținând cont de educația sa tradițională
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
a plănui acțiunea timp de șapte ani, iar scenariul pare extrem de elaborat pentru o simplă sinucidere shinju. Așadar, s-au formulat două teorii plauzibile: teoria patriotismului, Mishima chiar sperând într-o revoltă a armatei împotriva guvernului în vederea reinvestirii împăratului și teoria esteticii, care vedea sinuciderea lui Mishima ca o desăvârșire a căutării frumosului. Teoria patriotismului rămâne cea mai plauzibilă, ținând cont de educația sa tradițională. Pentru Mishima împăratul era un simbol puternic al Japoniei care trebuia protejat cu orice preț. După
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
o simplă sinucidere shinju. Așadar, s-au formulat două teorii plauzibile: teoria patriotismului, Mishima chiar sperând într-o revoltă a armatei împotriva guvernului în vederea reinvestirii împăratului și teoria esteticii, care vedea sinuciderea lui Mishima ca o desăvârșire a căutării frumosului. Teoria patriotismului rămâne cea mai plauzibilă, ținând cont de educația sa tradițională. Pentru Mishima împăratul era un simbol puternic al Japoniei care trebuia protejat cu orice preț. După pierderea războiului, Mishima credea, ca și mulți alți japonezi, că societatea tradițională nu
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
a lui Mishima. În opinia romancierului, democrația, comerțul intensiv și deposedarea împăratului de statutul său divin, era o dovadă certă că societatea tradițională a decăzut. O mare parte din opera sa literară conține ideile sale politice. Bibliografie: A.D., „Yukio Mishima: teoria politică”, „Studii nipone” (An I, nr. 1, 2000) Chiar dacă ideile sale politice erau vag abstracte sau chiar confuze, Mishima avea o viziune clară asupra credințelor sale artistice și filozofice. Principalele sale cărți de teorie a esteticii “Calea samuraiului” și “Soare
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
sale politice. Bibliografie: A.D., „Yukio Mishima: teoria politică”, „Studii nipone” (An I, nr. 1, 2000) Chiar dacă ideile sale politice erau vag abstracte sau chiar confuze, Mishima avea o viziune clară asupra credințelor sale artistice și filozofice. Principalele sale cărți de teorie a esteticii “Calea samuraiului” și “Soare și oțel” dezvăluie principiile sale estetice care se regăsesc în toate operele sale precum și în viața de zi cu zi. Dacă studiem cu atenție aceste două lucrări, devin din ce în ce mai clare “lacunele” și “umbrele” din
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
la nivelul personajelor din cărțile lui Mishima, a căror ultim scop este cultivarea individuală și nu contribuția lor în favoarea societății. Eroii lui Mishima sunt egocentrici ei neavând nevoie de nimeni pentru a se desăvârși ca oameni. Bibliografie: A.D., „Yukio Mishima: teoria estetică”, „Studii nipone” (An I, nr. 1, 2000) “Într-o zi, profitând de faptul că nu mersesem la școală din cauza unei răceli ușoare, am scos câteva volume de reproduceri artistice, pe care tatăl meu le adusese ca suvenire din călătoriile
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Five Modern No Plays" ("Cinci piese no moderne"), New York: Knopf, 1957. 9. Mishima, Yukio, "Forbidden Colours" ("Culori interzise"), London: Secker & Warburg, 1968; New York: Knopf, 1968; Tokyo: Tuttle, 1969. 10. Mishima, Yukio, "An ideology for an age of languid peace" ("O teorie pentru o eră a păcii nepăsătoare"), în "Journal of social and political ideas in Japan", 2-2, 1964, p. 42-43; în "Japan Interpreter", 7-1, 1971, p. 79-80. 11. Mishima, Yukio, "Madame de Sade" ("Doamna de Sade"), Traducere de Donald Keene, New York
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
succedată de Eduard al VII-lea. Domnia reginei Victoria (a carui nume a fost dat perioadei in care a domnit) a fost cea mai îndelungată din istoria britanică. De-a lungul domniei ei, au avut loc progrese în industrie, știință (teoria evoluționistă a lui Charles Darwin), comunicații (telegraful, presă populară), s-au construit cai ferate și de metrou și poduri la Londra, au fost dezvoltate canalizarea și rețelele de distribuție a energiei, au fost realizate multe invenții, iar imperiul s-a
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
ca de altfel și cea a filosofiei occidentale, își are începuturile în Grecia antică. Principalele nume menționate atunci când se vorbește de etica grecească sunt Socrate, Platon, Aristotel. Chiar dacă se poate urmări un fir roșu în ideile celor trei filosofi menționați, teoriile etice dezvoltate de cei trei sunt destul de diferite în esență. Socrate nescriind nici o lucrare, fiind partizanul unei tradiții orale în ceea ce privește filosofia, principale sale idei etice sunt desprinse din dialogurile lui Platon, în special Euthyphron, Laches, Menon, acesta din urmă urmărind
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
nescriind nici o lucrare, fiind partizanul unei tradiții orale în ceea ce privește filosofia, principale sale idei etice sunt desprinse din dialogurile lui Platon, în special Euthyphron, Laches, Menon, acesta din urmă urmărind să răspundă la întrebarea " Ce este virtutea ?" Platon, a dezvoltat o teorie a formelor și s-a folosit de aceasta ca de o premisă în dezvoltarea teoriei asupra guvernării, s-a îndepărtat într-o mare măsură de discursul socratic. Aristotel respinge din start teoria formelor gândită de Platon, iar propria sa viziune
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
desprinse din dialogurile lui Platon, în special Euthyphron, Laches, Menon, acesta din urmă urmărind să răspundă la întrebarea " Ce este virtutea ?" Platon, a dezvoltat o teorie a formelor și s-a folosit de aceasta ca de o premisă în dezvoltarea teoriei asupra guvernării, s-a îndepărtat într-o mare măsură de discursul socratic. Aristotel respinge din start teoria formelor gândită de Platon, iar propria sa viziune asupra eticii o exprimă în Etica nicomahică și în Etica eudemică. Punctul comun între eticile
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
întrebarea " Ce este virtutea ?" Platon, a dezvoltat o teorie a formelor și s-a folosit de aceasta ca de o premisă în dezvoltarea teoriei asupra guvernării, s-a îndepărtat într-o mare măsură de discursul socratic. Aristotel respinge din start teoria formelor gândită de Platon, iar propria sa viziune asupra eticii o exprimă în Etica nicomahică și în Etica eudemică. Punctul comun între eticile anterior menționate, care se regăsește în mai toate teoriile etice, inclusiv cele contemporane, îl reprezintă includerea în
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
măsură de discursul socratic. Aristotel respinge din start teoria formelor gândită de Platon, iar propria sa viziune asupra eticii o exprimă în Etica nicomahică și în Etica eudemică. Punctul comun între eticile anterior menționate, care se regăsește în mai toate teoriile etice, inclusiv cele contemporane, îl reprezintă includerea în discursul filosofic a două concepte: fericirea și virtutea. Corespondentele conceptelor în limba greacă sunt "eudaimonia" și "areté", dar acești termeni erau folosiți într-un sens aparte. Un individ putea fi în aparență
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
a primit Medalia „Kuno Fischer“ a Academiei din Heidelberg pentru lucrarea "Das Erkenntnisproblem". După război a ocupat un post de profesor titular la proaspăt înființată Universitate din Hamburg. Anii de profesorat la Hamburg au marcat trecerea lui Cassirer de la marile teorii ale filozofiei (concretizate în monumentala " Das Erkenntnisproblem în der Philosophie und Wissenschaft der neueren Zeit", 3 vol., 1906-1920 și "Substanzbegriff und Funktionsbegriff", 1910) la limba, mituri, artă și cultură. Opera lui principala în această direcție, "Philosophie der symbolischen Formen", a
Ernst Cassirer () [Corola-website/Science/298954_a_300283]
-
a fost publicată în trei volume: "Die Sprache (Zur Phänomenologie der sprachlichen Form)" în 1923, "Das mythische Denken" în 1925 și "Phänomenologie der Erkenntnis" în 1929. În "Filozofia formelor simbolice" Cassirer a aplicat principiile gândirii kantiene în direcția elaborării unei teorii a culturii prin care afirma că limba, miturile, religia, arta, știința sunt forme simbolice, de unde și conceptul de om că "animal simbolic". În ciuda climatului politic nefavorabil, Cassirer a fost ales rector al Universității din Hamburg în 1929 - primul evreu promovat
Ernst Cassirer () [Corola-website/Science/298954_a_300283]
-
și a fost bolnavă mare parte din viață. Vincenzo a fost legitimizat și s-a însurat cu Sestilia Bocchineri. În 1610, Galileo a publicat o descriere a observațiilor sale telescopice asupra sateliților lui Jupiter, folosindu-și observațiile ca argument în favoarea teoriei copernicane heliocentrice a universului ca alternativă la teoriile geocentrice dominante de origine ptolemaică și aristoteliană. În anul următor, Galileo a vizitat Roma pentru a-și prezenta telescopul influenților filosofi și matematicieni iezuiți de la Collegio Romano, și pentru a-i lăsa
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
Vincenzo a fost legitimizat și s-a însurat cu Sestilia Bocchineri. În 1610, Galileo a publicat o descriere a observațiilor sale telescopice asupra sateliților lui Jupiter, folosindu-și observațiile ca argument în favoarea teoriei copernicane heliocentrice a universului ca alternativă la teoriile geocentrice dominante de origine ptolemaică și aristoteliană. În anul următor, Galileo a vizitat Roma pentru a-și prezenta telescopul influenților filosofi și matematicieni iezuiți de la Collegio Romano, și pentru a-i lăsa să vadă cu ochi lor realitatea celor patru
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
influenților filosofi și matematicieni iezuiți de la Collegio Romano, și pentru a-i lăsa să vadă cu ochi lor realitatea celor patru sateliți ai lui Jupiter. În timpul șederii la Roma a devinit membru al Accademia dei Lincei. În 1612, opoziția față de teoria heliocentrică susținută de Galileo a crescut. În 1614, din amvonul de Basilicăi Santa Maria Novella, Părintele Tommaso Caccini (1574-1648) a denunțat părerile lui Galileo privind mișcarea Pământului, considerându-le periculoase și apropiate de erezie. Galileo a mers la Roma să
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
concluzionat că metodele lui Galileo pot fi justificate retroactiv de rezultatele lor. Întreaga lucrare a lui Feyerabend, "Împotriva Metodei" (1975), a fost dedicată unei analize a lui Galileo, folosind cercetările sale din astronomie ca studiu de caz pentru a susține teoria anarhistă a lui Feyerabend privind metoda științifică. El a afirmat: „Aristotelienii ... cereau suport empiric puternic, în timp ce galileenii se mulțumeau cu teorii ample, nesusținute și parțial contrazise. Nu-i critic pentru aceasta; dimpotrivă, sunt de acord cu vorba lui Niels Bohr
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
fost dedicată unei analize a lui Galileo, folosind cercetările sale din astronomie ca studiu de caz pentru a susține teoria anarhistă a lui Feyerabend privind metoda științifică. El a afirmat: „Aristotelienii ... cereau suport empiric puternic, în timp ce galileenii se mulțumeau cu teorii ample, nesusținute și parțial contrazise. Nu-i critic pentru aceasta; dimpotrivă, sunt de acord cu vorba lui Niels Bohr, «nu este suficient de nebunească».” Pentru a-și derula experimentele, Galileo a trebuit să stabilească standarde de lungime și timp, astfel încât
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
y) ce variază cu pătratul abscisei (x). Galilei a afirmat și că parabola este traiectoria teoretică ideală a unui proiectil uniform accelerat în absența frecării și a altor perturbații. A acceptat că există limitări ale valorii de adevăr a acestei teorii, notând că, teoretic, traiectoria unui proiectil cu o dimensiune comparabilă cu a Pământului nu poate fi o parabolă, dar a continuat să susțină că, pentru distanțe până la raza de acțiune a tunurilor din ziua aceea, deviația traiectoriei unui proiectil de la
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
fost criticate într-un articol ulterior, "Discurs despre comete" publicat sub semnătura unuia dintre discipolii lui Galileo, un avocat florentin pe nume Mario Guiducci, deși fusese în mare parte scris de Galileo însuși. Galileo și Guiducci nu au oferit o teorie definitivă proprie a naturii cometelor, dar au prezentat unele încercări de presupuneri despre care acum se știe că sunt greșite. În pasajul introductiv, "Discursul" lui Galileo și Guiducci l-a insultat gratuit pe iezuitul Christopher Scheiner, făcând mai multe remarci
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
dovezile privind aceasta nu sunt deloc clare. Cardinalul Bellarmine scrisese în 1615 că sistemul copernican nu poate fi apărat fără „o adevărată demonstrație fizică a faptului că Soarele nu se rotește în jurul Pământului ci Pământul în jurul Soarelui.” Galileo considera că teoria sa privind mareele oferă dovada fizică necesară a mișcării Pământului. Această teorie era atât de importantă pentru Galileo încât el inițial intenționa să-și intituleze " Dialogul despre cele două sisteme principale ale lumii" "Dialog despre fluxul și refluxul mărilor". Pentru
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
că sistemul copernican nu poate fi apărat fără „o adevărată demonstrație fizică a faptului că Soarele nu se rotește în jurul Pământului ci Pământul în jurul Soarelui.” Galileo considera că teoria sa privind mareele oferă dovada fizică necesară a mișcării Pământului. Această teorie era atât de importantă pentru Galileo încât el inițial intenționa să-și intituleze " Dialogul despre cele două sisteme principale ale lumii" "Dialog despre fluxul și refluxul mărilor". Pentru Galileo, mareele erau cauzate de împingerea apei mărilor înainte și înapoi pe măsură ce
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
înainte și înapoi pe măsură ce un punct al suprafeței Pământului accelerează sau frânează din cauza rotației Pământului în jurul axei și a revoluției în jurul Soarelui. Galileo a transmis primele sale concluzii privind mareele în 1616, într-o scrisoare adresată Cardinalului Orsini. Dacă această teorie ar fi fost corectă, ar fi fost un singur flux pe zi. Galileo și contemporanii săi știau despre această nepotrivire fiindcă sunt două fluxuri pe zi în Veneția în loc de unul, cele două fiind la aproximativ douăsprezece ore distanță. Galileo a
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]