59,329 matches
-
tânăr amant, Chaireas. Mama ei o mustră pentru că, fiind îndrăgostită de un tânăr risipitor, nu mai este disponibilă și-și refuză clienți bogați. O sfătuiește să se poarte ca o curtezană, să fie atentă la clienții darnici, să renunțe la comportamentul de îndrăgostită, la fidelitatea față de frumosul și tânărul Chaireas. Ampelis (vița de vie) este curtezana experimentată care o învață pe Chrysis (sinceritate), o începătoare în ale meseriei, să-și facă gelos iubitul, dacă vrea să fie sigură de el: Focul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a fost model sculptorului Praxiteles), sunt martorele unei scene reprobabile, violente când lui Parthenis (fecioara) i s-a rupt flautul și a fost agresată. Krobyle (matroana), o curtezană cu experiență își învață fiica, Korinna (kore = față), cum să-și modeleze comportamentul de curtezană: "O să capeți podoabe și o să fii bogată, o să ai veșminte de purpură și slugi. Cum? Trăind cu bărbați tineri și chefuind și culcându-te cu ei pe bani... O să fii și tu bogată ca ea (Lyra) și o să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o frescă a moravurilor lumii franceze din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, creează un personaj magistral Emma Bovary ce a generat termenul de bovarism, prin Jules de Gaultier, și a intrat în literatura psihiatrică ca tip de comportament fictiv, de tip isteric, creat în locul celui real, în raport cu care trăiește intens suferința. Emma, prototip al soției și amantei suferinde, rătăcite, mereu în căutarea unei fericiri iluzorii, este fiica unui fermier prosper care, la treisprezece ani, a intrat într-o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
găsește alinare în credința în Dumnezeu. Purta talismane, se visa o sfântă, făcea acte de caritate: cosea haine pentru săraci, trimitea lemne de foc pentru lăuze, tricota haine pentru orfani, dădea de mâncare oamenilor fără căpătâi. Preotul era îngrijorat de comportamentul ei tot mai labil, se temea să nu se smintească. Reapariția lui Léon, care între timp își terminase studiile și se angajase într-un cabinet de avocatură, îi reaprinde dorința de a evada din mediocritatea prozaică a vieții zilnice. Aventura
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
năzuințele ei. Nu dorește să se îndrăgostească de un tânăr drăguț și sărac. Își dorește o casă aristocratică pe Avenue du Bois și tot ce decurge din asta. Cei doi au petrecut zile și seri deosebite. Lui Henri îi plăcea comportamentul ei camaraderesc dar, pe nesimțite, s-a îndrăgostit de frumoasa și inteligenta brunetă, cu toate că își repeta, pentru a se autosugestiona, că nu este atins de săgeata lui Eros. La rândul ei, și Myriam se apăra de posibilele efecte devastatoare ale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru a fi trădat și lichidat. Domnia s-a schimbat, Caragea Vodă a fugit, tronul a fost ocupat de domnitorul pământean Grigore Dimitrie Ghica, justițiarul ce-l va trimite la ocnă pe Dinu Păturică. Pentru a scoate în evidență oribilul comportament parvenit al lui Dinu Păturică, autorul creează un cuplu de personaje remarcate prin morală ireproșabilă Banul C, fiica lui, Maria, și vătaful Gheorghe, săpat și distrus de Dinu Păturică dar care, prin calitățile sale, inteligență, educație, corectitudine, cinste, demnitate, l-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ei și a familiei lui, întrucât a fost descoperit ca agent ce a vândut secrete americanilor. Yoko simțea imperios nevoia să fie iubită, privea fotografiile care o conectau cu experiențele anilor trecuți. Iubea și ura în același timp, de aceea comportamentul ei devine tot mai haotic, este cuprinsă de remușcări, regretă faptul că l-a nedreptățit pe Kimura și dorea să-l elibereze de promisiunea căsătoriei, că l-a despărțit pe Kurati de familie, dovadă că, într-o criză de nervi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a nedreptățit pe Kimura și dorea să-l elibereze de promisiunea căsătoriei, că l-a despărțit pe Kurati de familie, dovadă că, într-o criză de nervi, i-a cerut să se împace cu soția. Este tot mai devastată de comportamentul isteric, este torturată de obsesii și coșmaruri, o urmăresc gânduri de sinucidere. Pe fondul maladiei isterice, tot mai confuză, este chinuită de suferința fizică generată de un chist ovarian. După operație se stinge, deși ar fi vrut să trăiască, probabil
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Atitudinea oamenilor față de bani este diferită de la o persoană la alta. Educația, personalitatea, filosofia de viață sunt câțiva factori care influențează această atitudine, mai mult chiar, ne fac să ne conturăm un anumit comportament pe piața muncii și în viața cotidiană în general. Lucrarea ne atrage atenția asupra modului în care sunt priviți banii în societatea actuală, drept un lait motiv. Percepuți atât ca mijloc cât și ca scop, banii determină la nivelul individului
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pe care o atribuim acestora. Banii nu au valoare în sine, ci dau valoare bunurilor pentru a asigura circulația acestora în economie. Raportarea indivizilor la bani conduce de multe ori la o atitudine inadecvată față de rolul acestora în explicarea motivației comportamentelor dezvoltate într-o organizație. Banii și motivația muncii sunt într-o permanentă interacțiune în mediul organizațional. Salariul reprezintă contravaloarea muncii prestate și un stimulent pentru o implicare de calitatea în activitățile viitoare dintr-o organizație. Autoarea studiază implicațiile motivaționale ale
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
este ca o persoană să se integreze în sistemul care o valorizează și îi valorifică cel mai bine performanțele. Lucrarea ne prezintă cele patru condiții ale dezvoltării unui model bazat pe motivație al conceptului de sine: nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază noncalculativă, nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației, nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului și nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. Sinele
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
unui model bazat pe motivație al conceptului de sine: nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază noncalculativă, nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației, nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului și nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine ca fiind un set
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Rodriguez, 1986; Patterson și Mischel, 1976 apud Reeve, 2009). În mod similar, pentru susținera efortului, oamenii își fixează scopuri (Locke și Kristof, 1996 apud Reeve, 2009). În concluzie, procese psihologice concrete și nu o noțiune abstractă ca puterea voinței, explică comportamentele umane și funcționarea efectivă (Gollwitzer și Bargh, 1996 apud Reeve, 2009) 3.1.2 Instinctul După ce instinctul a fost îmbrățișat ca o mare teorie a motivației, următoarea sarcină a fost identificarea numărului de instincte pe care le are ființa umană
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
teoria instincului a început printr-o acceptarea totală și s-a terminat prin negare. Așa cum anterior psihologii au abandonat voința, au abandonat și instinctul, aflându-se iar în situația de a căuta un substitut pentru motivație, pentru a explica scopul comportamentului (Reeve, 2009). 3.1.3 Impulsul Teoria impulsului, atât cea a lui Freud cât și cea a lui Hull, se bazează pe trei asumții fundamentale: 1) impulsul se naște din nevoile trupului; 2) impulsul activează comportamentul; 3) inhibarea impulsului se
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pentru a explica scopul comportamentului (Reeve, 2009). 3.1.3 Impulsul Teoria impulsului, atât cea a lui Freud cât și cea a lui Hull, se bazează pe trei asumții fundamentale: 1) impulsul se naște din nevoile trupului; 2) impulsul activează comportamentul; 3) inhibarea impulsului se face prin învățare. În anii 1950, testele empirice care vizau aceste trei asumții i-au demonstrat atât valabilitatea cât și limitarea, în timp dovedindu-se că cercetăriile aveau nevoie să-și exitindă granițele dincolo de marea teorie
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Aceste teorii își îndreaptă atenția spre fenomene motivaționale specifice, ele încearcă să investigheze și să înțeleagă un fenomen motivațional particular, o circumstanță particulară care afectează motivația, anumite grupuri de oameni, întrebări teoretice. O mini teorie explică unele, dar nu toate comportamentele bazate pe motivație (Reeve, 2009). 3.2.2 Natura activă a persoanei În recenzia din anii 1960 a teoriilor motivației, Charles Cofer și Mortimer Appley (apud Reeve, 2009) au împărțit teoriile motivației în cele care susțin un organism pasiv care
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
viziune a ființei umane ca fiind activă înnăscută, flexibilă din punct de vedere cognitiv și cu motivație în continuă expansiune (Berlyne, 1975; Maslow, 1987; Rogers, 1961 apud Reeve, 2009). Devine din ce în ce mai evident că modelele tradiționale ale motivației nu explică diversitatea comportamentului regăsit în mediul organizațional. În timp ce cercetările și teoriile se construiesc în zona setării scopurilor, sistemelor de recompensă, leadership și planificarea postului, s-a realizat că înțelegerea comportamentelor organizaționale are la bază premiza că indivizii acționează prin metode ce le maximizează
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Reeve, 2009). Devine din ce în ce mai evident că modelele tradiționale ale motivației nu explică diversitatea comportamentului regăsit în mediul organizațional. În timp ce cercetările și teoriile se construiesc în zona setării scopurilor, sistemelor de recompensă, leadership și planificarea postului, s-a realizat că înțelegerea comportamentelor organizaționale are la bază premiza că indivizii acționează prin metode ce le maximizează valoarea schimbului pe care-l fac cu organizația. Într-un efort de a descoperi acest fenomen, unii cercetători au mizat pe teoria sinelui, ca o explicație alternativă
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
are la bază premiza că indivizii acționează prin metode ce le maximizează valoarea schimbului pe care-l fac cu organizația. Într-un efort de a descoperi acest fenomen, unii cercetători au mizat pe teoria sinelui, ca o explicație alternativă pentru comportamentul organizațional. Specific, teoria identității sociale, teoria auto prezentării și teoria auto-eficienței, toate sunt fundamental corelate cu conceptul de sine. Ceea ce lipsește este un model al conceptului de sine care să definească clar aceste constructe și care să explice cum pot
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sine care să definească clar aceste constructe și care să explice cum pot fi integrate cu modele tradiționale de motivația muncii. Există patru motive pentru a dezvolta modelul bazat pe motivație a conceptului de sine: 1. Nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază non-calculativă. 2. Nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației. 3. Nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului. 4. Nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pe motivație a conceptului de sine: 1. Nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază non-calculativă. 2. Nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației. 3. Nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului. 4. Nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. (Reeve, 2009) 3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul de sine, conceptul individului
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
din patru percepții interrelaționate ale sinelui: sinele perceput, sinele ideal, stima de sine și setul de identități sociale. Fiecare din aceste elemente joacă un rol crucial în înțelegerea manierii în care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional. Fiecare din aceste reprezentări de sine vor fi descrise, iar interrelațiile vor fi discutate (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.1 Sinele Perceput Sinele perceput include percepțiile a trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.1 Sinele Perceput Sinele perceput include percepțiile a trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Trăsături sunt etichete pentru o gamă largă de reacții care se regăsesc relativ permanent în tiparul de comportament. Fundamental pentru această definiție este ipoteza că oamenii fac atribuiri interne în cazul indivizilor care demonstrează în mod consecvent un anumit tipar de comportament în diferite situații sau momente, fără să existe, aparent, nici un motiv extern. Trăsăturile devin scurtături pe
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sunt etichete pentru o gamă largă de reacții care se regăsesc relativ permanent în tiparul de comportament. Fundamental pentru această definiție este ipoteza că oamenii fac atribuiri interne în cazul indivizilor care demonstrează în mod consecvent un anumit tipar de comportament în diferite situații sau momente, fără să existe, aparent, nici un motiv extern. Trăsăturile devin scurtături pe care le folosim pentru a descrie tipare comportamentale repetate. Folosim termeni ca ambiție, lene, dependență pentru a descrie caracterul esențial al indivizilor, bazându-ne
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
existe, aparent, nici un motiv extern. Trăsăturile devin scurtături pe care le folosim pentru a descrie tipare comportamentale repetate. Folosim termeni ca ambiție, lene, dependență pentru a descrie caracterul esențial al indivizilor, bazându-ne pe observații multiple ale tiparului particular de comportament (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Competențe. Indivizii dețin percepții asupra abilităților, talentelor și cunoștiințelor pe care le posedă. Aici pot fi integrate toata gama, de la cele mai specifice abilități până la cele mai generale competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Valorile sunt definite
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]