64,222 matches
-
din dorința de a avea o dovadă fizică a mișcării Pământului. Galileo a spus despre ideea contemporanului său Johannes Kepler, că Luna cauzează mareele, că este o ficțiune inutilă. Galileo a refuzat să accepte și orbitele eliptice ale planetelor din teoria lui Kepler, considerând cercul ca fiind forma „perfectă” a orbitelor planetare. Galileo a adus mai multe contribuții la ceea ce astăzi poartă numele de tehnologie, ramură distinctă de fizica pură. Aceasta nu este aceeași distincție ca cea făcută de Aristotel, care
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
Pisa, folosind pulsul său pentru a o cronometra. Totuși, se pare că nu a făcut niciun experiment deoarece aceasta este adevărată doar pentru pendulări infinitezimale, așa cum a descoperit Christian Huygens. Fiul lui Galileo, Vincenzo, a schițat un ceas bazat pe teoriile tatălui său în 1642. Ceasul nu a fost cibstruit și, din cazua pendulărilor mari cerute de construcția sa, n-ar fi fost un ceas bun. În 1638 Galileo a descris o metodă experimentală de măsurare a vitezei luminii aranjând ca
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
frecvență a sunetului. Zgâriind o daltă cu diverse viteze, el a făcut legătura între înălțimea sunetului produs și distanța între șanțurile de pe daltă, măsură a lungimii de undă și deci a frecvenței. În 1632, în "Dialog" Galileo a prezentat o teorie fizică ce și-a propus să explice mareele, pe baza mișcării Pământului. Dacă ar fi fost corectă, această teorie ar fi fost un argument puternic pentru realitatea mișcării Pământului. De fapt, titlul original al cărții o descria ca un dialog
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
între șanțurile de pe daltă, măsură a lungimii de undă și deci a frecvenței. În 1632, în "Dialog" Galileo a prezentat o teorie fizică ce și-a propus să explice mareele, pe baza mișcării Pământului. Dacă ar fi fost corectă, această teorie ar fi fost un argument puternic pentru realitatea mișcării Pământului. De fapt, titlul original al cărții o descria ca un dialog despre maree; referirile la maree au fost eliminate prin ordinul Inchiziției. Teoria sa a dat primele informații despre importanța
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
Pământului. Dacă ar fi fost corectă, această teorie ar fi fost un argument puternic pentru realitatea mișcării Pământului. De fapt, titlul original al cărții o descria ca un dialog despre maree; referirile la maree au fost eliminate prin ordinul Inchiziției. Teoria sa a dat primele informații despre importanța formei fundului oceanic pentru dimensiunea și temporizarea mareelor; el a observat corect, de exemplu, mareele neglijabile din mijlocul coastei Mării Adriatice prin comparație cu cele de la capete. Ca explicație privind cauza mareelor, însă
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
sa a dat primele informații despre importanța formei fundului oceanic pentru dimensiunea și temporizarea mareelor; el a observat corect, de exemplu, mareele neglijabile din mijlocul coastei Mării Adriatice prin comparație cu cele de la capete. Ca explicație privind cauza mareelor, însă, teoria sa era departe de realitate. Kepler și alții au asociat în mod corect Luna cu o influență asupra mareelor, pe baza datelor empirice; o teorie fizică completă a mareelor a fost disponibilă, însă, doar după Newton. Galileo a avansat principiul
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
coastei Mării Adriatice prin comparație cu cele de la capete. Ca explicație privind cauza mareelor, însă, teoria sa era departe de realitate. Kepler și alții au asociat în mod corect Luna cu o influență asupra mareelor, pe baza datelor empirice; o teorie fizică completă a mareelor a fost disponibilă, însă, doar după Newton. Galileo a avansat principiul de bază al relativității, acela că legile fizicii sunt aceleași în orice sistem în mișcare rectilinie uniformă, indiferent de viteza sau direcția sa. Deci, nu
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
orice sistem în mișcare rectilinie uniformă, indiferent de viteza sau direcția sa. Deci, nu există mișcare absolută și nici repaus absolut. Acest principiu a furnizat contextul de bază al legilor mișcării ale lui Newton și joacă un rol central în teoria relativității restrânse a lui Einstein. Deși aplicațiile matematice ale lui Galileo în fizica experimentală erau inovatoare, metodele sale matematice erau cele standard ale vremii. Analizele și demonstrațiile se bazau pe teoria eudoxiană a proporțiilor, așa cum era ea prezentată în a
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
ale lui Newton și joacă un rol central în teoria relativității restrânse a lui Einstein. Deși aplicațiile matematice ale lui Galileo în fizica experimentală erau inovatoare, metodele sale matematice erau cele standard ale vremii. Analizele și demonstrațiile se bazau pe teoria eudoxiană a proporțiilor, așa cum era ea prezentată în a cincea carte a Elementelor lui Euclid. Această teorie apăruse doar cu un secol în urmă, datorită traducerilor precise ale lui Tartaglia și ale altora; dar până la sfârșitul vieții lui Galileo ea
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
matematice ale lui Galileo în fizica experimentală erau inovatoare, metodele sale matematice erau cele standard ale vremii. Analizele și demonstrațiile se bazau pe teoria eudoxiană a proporțiilor, așa cum era ea prezentată în a cincea carte a Elementelor lui Euclid. Această teorie apăruse doar cu un secol în urmă, datorită traducerilor precise ale lui Tartaglia și ale altora; dar până la sfârșitul vieții lui Galileo ea fusese deja depășită de metodele algebrice ale lui Descartes. Galileo a produs o lucrare originală și chiar
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
de „om cu gândire simplă”. Această prezentare a lui Simplicio a făcut ca "Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii" să pară o carte ce susține un punct de vedere: un atac împotriva geocentrismului aristotelian și o apărare a teoriei copernicane. Din păcate pentru relația lui cu Papa, Galileo a pus cuvintele lui Urban al VIII-lea în gura lui Simplicio. Majoritatea istoricilor sunt de acord că Galileo nu a acționat din răutate și a fost luat prin surprindere de
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
săi de la Roma din cauza "Dialogului despre cele două sisteme principale ale lumii", lui Galileo a fost convocat în fața unui tribunal în 1633, acuzat fiind de erezie. Sentința Inchiziției a constat din trei părți esențiale: Conform legendelor populare, după ce a retractat teoria sa că Pământul se mișcă în jurul Soarelui, Galileo ar fi murmurat fraza rebelă " Și totuși, se mișcă!", dar nu există dovezi că el ar fi spus ceva asemănător. Prima relatare a legendei datează de la un secol după moartea sa. După
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
Mario Guiducci, un elev al lui Galileo, a publicat un curs scris de Galileo sub titlul "Discurs despre comete" ("Discorso Delle Comete"), în care contrazicea interpretarea iezuită a cometelor. În 1623, Galileo a publicat "Il Saggiatore", în care a atacat teoriile bazate pe autoritatea lui Aristotel și a promovat experimentul și formularea matematică a ideilor științifice. Cartea a avut mare succes și a găsit suport la nivel înalt în rândurile Bisericii Catolice. În urma succesului acestei cărți, Galileo a publicat "Dialog despre
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
În urma succesului acestei cărți, Galileo a publicat "Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii" ("Dialogo sopra i due massimi sistemi del mondo") în 1632. Deși a avut grijă să respecte instrucțiunile din 1616 aleInchiziției, argumentele din carte în favoarea unei teorii copernicane și a unui model negeocentric al sistemului solar au dus la judecarea lui Galileo și la interdicția publicării lucrărilor sale. În ciuda interdicției, Galileo și-a publicat "Discursurile și demonstrațiile matematice legate de două noi științe" ("Discorsi e Dimostrazioni Matematiche
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
În ciuda interdicției, Galileo și-a publicat "Discursurile și demonstrațiile matematice legate de două noi științe" ("Discorsi e Dimostrazioni Matematiche, intorno a due nuove scienze") în 1638 în Olanda, în afara jurisdicției Inchiziției. Descoperirile astronomice ale lui Galileo și cercetările sale asupra teoriei copernicane au lăsat o moștenire durabilă ce conține categorisirea celor patru sateliți ai lui Jupiter descoperiți de Galileo (Io, Europa, Ganymede și Callisto) denumiți lunile galileene. Alte proiecte, principii și noțiuni științifice sunt numite după Galileo, printre care nava spațială
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
Gheorghe Crăciun (n. 8 mai 1950 - d. 30 ianuarie 2007, comuna Tohanu Vechi, județul Brașov) a fost un romancier, teoretician literar român. A fost profesor universitar de teoria literaturii la Facultatea de Litere a Universității din Brașov. A urmat liceul la Sighișoara al cărui Turn cu Ceas este omniprezent în romanul său "Pupa russa" de pildă, absolvind în 1969, apoi a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din
Gheorghe Crăciun (scriitor) () [Corola-website/Science/297755_a_299084]
-
În sesiunea februarie 1951 trece Examenul de Stat. La 11 noiembrie 1950 este numit asistent la Facultatea de Drept. La început funcționează ca asistent la Criminalistică, iar din 1953 la catedra de "Istorie a Statului și Dreptului Românesc", precum și la " Teoria Statului și Dreptului", până în anul 1961. În anul 1961 este avansat lector universitar și primește sarcina de a preda cursul de "Organizare a Instanțelor judecătorești și a Procuraturii". Din 1968, când se înființează Secția Administrativă la facultate, predă cursul de
Alexandru Negoiță () [Corola-website/Science/297763_a_299092]
-
pensionarea profesorului Romulus Ionescu, începe predarea Dreptului administrativ și Științei administrației la Secția juridică a facultății, având și responsabilitatea organizării învățământului post-universitar în domeniul acestor discipline. În 1967 obține titlul de Doctor în Drept la Universitatea din Cluj, catedra de "Teorie generală a statului și dreptului", cu teza ""Organele obstești cu atribuții jurisdicționale"". a urcat toate treptele ierarhiei universitare, fiind acreditat în 1992 ca profesor de Drept Administrativ și Știința Administrației la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București
Alexandru Negoiță () [Corola-website/Science/297763_a_299092]
-
Alexandru Ioan Cuza" din București. A contribuit la formarea unor cadre de înaltă calificare în administrația de stat prin conducerea lucrărilor de doctorat, din care multe au văzut lumina tiparului. Activitatea sa științifică s-a axat pe problematica istoriei și teoriei statului și dreptului, trecând în domeniul administrației publice, prin cercetarea sistemului judiciar din România în comparație cu diverse sisteme judiciare străine. Pe linia procupărilor sale științifice, a cercetat actul administrativ, operațiunea administrativă și contractul administrativ, ca forme juridice specifice în care se
Alexandru Negoiță () [Corola-website/Science/297763_a_299092]
-
reprezintă în fizica modernă un ansamblu a două teorii formulate de Albert Einstein: relativitatea restrânsă și relativitatea generalizată. Ideea de bază a acestor două teorii este că timpul și distanțele unui eveniment măsurate de doi observatori au, în general, valori diferite, dar se supun totdeauna acelorași legi fizice. Când
Teoria relativității () [Corola-website/Science/297761_a_299090]
-
reprezintă în fizica modernă un ansamblu a două teorii formulate de Albert Einstein: relativitatea restrânsă și relativitatea generalizată. Ideea de bază a acestor două teorii este că timpul și distanțele unui eveniment măsurate de doi observatori au, în general, valori diferite, dar se supun totdeauna acelorași legi fizice. Când doi observatori examinează configurații diferite, și anume deplasările lor, una în raport cu cealaltă, aplicând regulile logice, se
Teoria relativității () [Corola-website/Science/297761_a_299090]
-
unui observator, apar în momente diferite altui observator care se deplasează în raport cu primul. Relativitatea restrânsă nu ține cont de efectele gravitației, elementul central al formulării ei matematice sunt transformările Lorentz. Relativitatea generală a fost formulată de Einstein în 1916. Această teorie utilizează formulele matematice ale geometriei diferențiale și a tensorilor pentru descrierea gravitației. Spre deosebire de relativitatea restrânsă, legile relativității generale sunt aceleași pentru toți observatorii, chiar dacă aceștia se deplasează de o manieră neuniformă, unii față de ceilalți. Relativitatea generală este o teorie geometrică
Teoria relativității () [Corola-website/Science/297761_a_299090]
-
Această teorie utilizează formulele matematice ale geometriei diferențiale și a tensorilor pentru descrierea gravitației. Spre deosebire de relativitatea restrânsă, legile relativității generale sunt aceleași pentru toți observatorii, chiar dacă aceștia se deplasează de o manieră neuniformă, unii față de ceilalți. Relativitatea generală este o teorie geometrică, care postulează că prezența de masă și energie conduce la "curbura" spațiului, și că această curbură influențează traiectoria altor obiecte, inclusiv a luminii, în urma forțelor gravitaționale. Această teorie poate fi utilizată pentru construirea unor modele matematice ale originii și
Teoria relativității () [Corola-website/Science/297761_a_299090]
-
de o manieră neuniformă, unii față de ceilalți. Relativitatea generală este o teorie geometrică, care postulează că prezența de masă și energie conduce la "curbura" spațiului, și că această curbură influențează traiectoria altor obiecte, inclusiv a luminii, în urma forțelor gravitaționale. Această teorie poate fi utilizată pentru construirea unor modele matematice ale originii și evoluției Universului și reprezintă deci unul din instrumentele cosmologiei fizice.
Teoria relativității () [Corola-website/Science/297761_a_299090]
-
au născut multe dintre creațiile ce aveau să impună literaturii universale norme de evaluare estetică necunoscute până atunci. În cei patruzeci de ani ai unei vieți halucinante, scriitorul a izbutit să publice multe volume de versuri, de proză, estetică și teorie literară, făcând dovada unei forțe de creație extraordinare. Născut la Boston dintr-o familie de actori, Edgar Poe rămâne orfan de ambii părinți la vârsta de 3 ani și este adoptat de familia John Allan, un negustor înstărit din Richmond
Edgar Allan Poe () [Corola-website/Science/297764_a_299093]