59,329 matches
-
dețin percepții asupra abilităților, talentelor și cunoștiințelor pe care le posedă. Aici pot fi integrate toata gama, de la cele mai specifice abilități până la cele mai generale competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Valorile sunt definite ca și concepte sau credințe despre comportamente dorite, care transced situațiile specifice, ghidând selecția sau evaluarea unor comportamente sau situații, și sunt ordonate după importanța lor. Indivizii relevă anumite valori prin discursul pe care îl au și prin acțiunile lor (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Aici pot fi integrate toata gama, de la cele mai specifice abilități până la cele mai generale competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Valorile sunt definite ca și concepte sau credințe despre comportamente dorite, care transced situațiile specifice, ghidând selecția sau evaluarea unor comportamente sau situații, și sunt ordonate după importanța lor. Indivizii relevă anumite valori prin discursul pe care îl au și prin acțiunile lor (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.2 Dimensiuni ale percepției sinelui Percepțiile unui individ asupra propriilor atribute
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
forma ale unui feedback la sarcină (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.2.2 Feedbackul social Este probabil cel mai valid tip de feedback pe care îl poate primi un individ, pentru trăsăturile, competențele și valorile sale. El derivă din comportamentul și comunicarea verbală și non-verbală a celorlalți. Aceste atribuții îi sunt comunicate persoanei în diverse moduri (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002): Atribuțiile Directe sunt comunicate direct în scris sau verbal și poate lua forma unei evaluări, premiu, recunoaștere . Un feedback direct
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de referință. În acest caz, individul devine direcționat din interior, folosind trăsăturile, competențele și valorile interiorizate ca măsură pentru propriul succes sau eșec. Competențele și valorile interiorizate au fost sugerate ca bază pentru sinele ideal și ca standard intern pentru comportament. Pentru indivizii direcționați din interior, sinele ideal este determinat, în mare, prin dezvoltarea unui set de scopuri și standarde interiorizate, individul devenind astfel propria sa audiență (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Direcționarea de către ceilalți . Dacă individul primește feedback negativ sau pozitiv
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Feedbackul social cu privire la măsura în care individul deține trăsăturile, competențele și valorile corespunzătoare identităților sociale. Mai exact, identitățile sociale fac legătura între indivizi și grupurile de referință. Aceste grupuri stabilesc un set de așteptări și norme pentru roluri care ghidează comportamentul individului în cadrul fiecărei identități sociale. De exemplu, identitatea unui contabil poate fi asociată cu rezervă și control de sine (ca trăsături), abilități analitice și memorie bună (pentru competențe) și onestitate și întreprinzător (ca valori). Indivizii care doresc să se identifice
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
conceptul de sine poate fi integrată cu alte forme de motivație prin modelul surselor de motivație. Acest model identifică cinci surse de motivație. 1. Procesul de motivație intrinsec: indivizii sunt motivați de un proces de recompensare intrinsec atunci când manifestă un comportament doar pentru că este distractiv. Cu alte cuvinte, motivația vine din munca însăși. Indiviziilor le place munca și consideră că sunt recompensați doar pentru că execută sarcina. Nu există control extern în cazul acestui comportament. 2. Motivație instrumentală: recompensele instrumentale sunt surse
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
proces de recompensare intrinsec atunci când manifestă un comportament doar pentru că este distractiv. Cu alte cuvinte, motivația vine din munca însăși. Indiviziilor le place munca și consideră că sunt recompensați doar pentru că execută sarcina. Nu există control extern în cazul acestui comportament. 2. Motivație instrumentală: recompensele instrumentale sunt surse de motivație atunci când indivizii consideră că un anumit comportament al lor va aduce anumite beneficii, cum ar fi bani, premii etc. Avându-și rădăcina în teoria schimbului, presupunerea de bază este că indivizii
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
vine din munca însăși. Indiviziilor le place munca și consideră că sunt recompensați doar pentru că execută sarcina. Nu există control extern în cazul acestui comportament. 2. Motivație instrumentală: recompensele instrumentale sunt surse de motivație atunci când indivizii consideră că un anumit comportament al lor va aduce anumite beneficii, cum ar fi bani, premii etc. Avându-și rădăcina în teoria schimbului, presupunerea de bază este că indivizii și organizațiile constituie un schimb relațional. Teoriile așteptării și echității sunt acceptate ca modele ale motivației
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Individul încearcă să împlinească așteptările celorlalți, comportându-se astfel încât să obțină feedback social care conține percepții de sine valide. Când se obține un feedback pozitiv la sarcină, individul consideră necesar să comunice aceste rezultate membrilor din grupul de referință. Acest comportament are ca scop, în primă fază, obținerea acceptării, iar după: câștigarea statutului. Aceste nevoi, pentru acceptare și statut, sunt similare cu nevoia de afiliere și de putere. Individul luptă în mod continuu pentru a obține acceptare și statut din partea grupului
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
lor să fie vitale în obținerea unui lucru, și ca ideile și acțiunile lor să fie instrumentate în buna realizare a unei sarcini. Nu este important feedbackul oferit de ceilalți, ca în cazul indivizilor direcționați de ceilalți. 5. Interiorizarea scopului. Comportamentul este motivat de interiorizarea scopului atunci când individul adoptă atitudini și comportamente, datorită congruenței dintre conținutul și valoarea scopului. Unii cercetători au studiat interiorizarea scopului ca fiind o dimensiune a împlicării ogranizaționale. (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Dacă un individ va fi
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
și acțiunile lor să fie instrumentate în buna realizare a unei sarcini. Nu este important feedbackul oferit de ceilalți, ca în cazul indivizilor direcționați de ceilalți. 5. Interiorizarea scopului. Comportamentul este motivat de interiorizarea scopului atunci când individul adoptă atitudini și comportamente, datorită congruenței dintre conținutul și valoarea scopului. Unii cercetători au studiat interiorizarea scopului ca fiind o dimensiune a împlicării ogranizaționale. (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Dacă un individ va fi sau nu motivat de către conceptul de sine și dacă sursa motivației
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
discutat mai sus, un individ poate deține un concept de sine scăzut sau ridicat, percepții a sinelui puternice sau slabe, standard de evaluare fix sau ordinal. Aceste caracteristici duc la tipuri de concepte de sine individuale și anumite tipuri de comportament. Pentru a demonstra maniera în care modelul propus al conceptului de sine ne poate ajuta în înțelegerea comportamentului organizațional, vom discuta despre două modele (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002): 3.3.3.1 Concept de sine ridicat și scăzut, direcționare exterioară
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sau slabe, standard de evaluare fix sau ordinal. Aceste caracteristici duc la tipuri de concepte de sine individuale și anumite tipuri de comportament. Pentru a demonstra maniera în care modelul propus al conceptului de sine ne poate ajuta în înțelegerea comportamentului organizațional, vom discuta despre două modele (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002): 3.3.3.1 Concept de sine ridicat și scăzut, direcționare exterioară, standard de evaluare ordinal Acești indivizi sunt foarte competitivi, iar prezentarea sinelui este importantă. Simt nevoia de a
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
prin utilizarea conceptului de sine ca bază a motivației (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.1 Așteptările Conceptul de așteptare este o piatră de temelie a școlii cognitive a motivației. Teoria așteptării susține că individul alege un set de comportamente alternative, bazându-se pe forța motivațională a fiecărei alternative. Această forță motivațională este o combinație între așteptări (ex. probabilitatea percepută că un efort va duce la un rezultat dorit), instrumentalitate (probabilitatea ca acest rezultat să ducă la o recompensă dorită
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
vor duce la acele sarcini și feedbackuri sociale care conțin percepțiile lor despre sine. Aceste valențe ale feedbackului sunt bazate pe valoarea sau valorile asociate cu identitatea unui rol specific și sunt determinate de grupul de referință. Cu alte cuvinte, comportamentul individual este un proces de alegere care vrea să obțină feedback pentru trăsăturile, competențele și valorile care sunt importante în relație cu sinele ideal (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.2 Atribuirile Procesul de atribuire este centrat pe modul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
vrea să obțină feedback pentru trăsăturile, competențele și valorile care sunt importante în relație cu sinele ideal (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.2 Atribuirile Procesul de atribuire este centrat pe modul în care indivizii încearcă să determine cauza comportamentului. Atribuirile externe sunt cele care sunt făcute atunci când observatorul unui tipar comportamental crede că actorul răspunde la forțe situaționale, cum ar fi așteptarea unui bonus. Atribuiriile interne sunt făcute atunci când observatorul consideră că un comportament este rezultatul unei dispoziții a
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
indivizii încearcă să determine cauza comportamentului. Atribuirile externe sunt cele care sunt făcute atunci când observatorul unui tipar comportamental crede că actorul răspunde la forțe situaționale, cum ar fi așteptarea unui bonus. Atribuiriile interne sunt făcute atunci când observatorul consideră că un comportament este rezultatul unei dispoziții a actorului cum ar fi o trăsătură de personalitate sau o valoare internă. Din moment ce conceptul de sine este compus din percepții ale trăsăturilor, competențelor și valorilor sinelui, modul în care individul și ceilalți susțin aceste atribute
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
interior caută să dețină controlul asupra rezultatelor sarcini, proiectului pentru propria satisfacție (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.3 Disonanța cognitivă În acord cu teoria cognitivă, inconsistența între două elemente cognitive (fie că este vorba de credințe, atitudini sau comportamente) duce la apariția unei disonanțe. Considerată neplăcută, prezența disonanței motivează individul să schimbe una sau mai multe elemente cognitive, în încercarea de a elimina starea de neplăcere. În ceea ce privește conceptul de sine, disonanța are loc atunci când un feedback la sarcină sau
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
din strategiile de adaptare, care sunt în primul rând mecanisme utilizate pentru soluționarea disonanței. Strategiile pot fi cognitive sau pot lua forma unor prescripții necognitive, pe care oamenii le folosesc în mod frecvent atunci când primesc un feedback care infirmă. Aceste comportamente adaptative sunt: Motivația - sporirea efortului pentru a îmbunătății feedbackul pe viitor; Desconsiderarea feedbackului - căutarea unui feedback afirmator care să anuleze feedbackul infirmator, sau discreditarea sursei de la care a venit feedbackul; Schimbarea feedbackului - prezentarea unor dovezi, sau argumentarea incorectitudinii evalurării oferite
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
primi un feedback sau de a supune trăsăturile, competențele și valorile unei confirmări; Micșorarea statutului celorlalți - încercarea de a arăta că ceilalți au trăsături, competențe și valori inferioare. (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.4 Reîntărirea Teoria reîntăririi explică comportamentul în termeni de consecințe întărite ale comportamentului. Indivizii învață să repete anumite comportamente din cauză că au fost recompensate și nu repetă anumite comportamente din cauză că au fost pedepsite sau nerecompensate (Thorndike, 1911 apud Scholl, Beauvais și Leonard, 2002). Reîntăririile sunt stimuli care
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
trăsăturile, competențele și valorile unei confirmări; Micșorarea statutului celorlalți - încercarea de a arăta că ceilalți au trăsături, competențe și valori inferioare. (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.4 Reîntărirea Teoria reîntăririi explică comportamentul în termeni de consecințe întărite ale comportamentului. Indivizii învață să repete anumite comportamente din cauză că au fost recompensate și nu repetă anumite comportamente din cauză că au fost pedepsite sau nerecompensate (Thorndike, 1911 apud Scholl, Beauvais și Leonard, 2002). Reîntăririile sunt stimuli care sunt prezentați individului după angajarea într-un
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Micșorarea statutului celorlalți - încercarea de a arăta că ceilalți au trăsături, competențe și valori inferioare. (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.4 Reîntărirea Teoria reîntăririi explică comportamentul în termeni de consecințe întărite ale comportamentului. Indivizii învață să repete anumite comportamente din cauză că au fost recompensate și nu repetă anumite comportamente din cauză că au fost pedepsite sau nerecompensate (Thorndike, 1911 apud Scholl, Beauvais și Leonard, 2002). Reîntăririile sunt stimuli care sunt prezentați individului după angajarea într-un anumit comportament și crește probabilitatea ca
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
au trăsături, competențe și valori inferioare. (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.4 Reîntărirea Teoria reîntăririi explică comportamentul în termeni de consecințe întărite ale comportamentului. Indivizii învață să repete anumite comportamente din cauză că au fost recompensate și nu repetă anumite comportamente din cauză că au fost pedepsite sau nerecompensate (Thorndike, 1911 apud Scholl, Beauvais și Leonard, 2002). Reîntăririile sunt stimuli care sunt prezentați individului după angajarea într-un anumit comportament și crește probabilitatea ca acel comportament să se repete pe viitor. Feedbackul la
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
învață să repete anumite comportamente din cauză că au fost recompensate și nu repetă anumite comportamente din cauză că au fost pedepsite sau nerecompensate (Thorndike, 1911 apud Scholl, Beauvais și Leonard, 2002). Reîntăririile sunt stimuli care sunt prezentați individului după angajarea într-un anumit comportament și crește probabilitatea ca acel comportament să se repete pe viitor. Feedbackul la sarcină și social care confirmă percepțiile de sine acționează ca întăritori de bază. Puterea percepției de sine este în funcție de cantitatea relativă de reîntărire anterioară. Percepții ce sunt
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
au fost recompensate și nu repetă anumite comportamente din cauză că au fost pedepsite sau nerecompensate (Thorndike, 1911 apud Scholl, Beauvais și Leonard, 2002). Reîntăririile sunt stimuli care sunt prezentați individului după angajarea într-un anumit comportament și crește probabilitatea ca acel comportament să se repete pe viitor. Feedbackul la sarcină și social care confirmă percepțiile de sine acționează ca întăritori de bază. Puterea percepției de sine este în funcție de cantitatea relativă de reîntărire anterioară. Percepții ce sunt reîntărite în mod constant devin puternice
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]