57,801 matches
-
strigătele pătrunzînd pînă în apartamentele lui Carol și stîrnindu-i sălbatic gelozia. Oricît de incredibil ar putea părea, Carol și-a dorit întotdeauna să fie ceva în genul lui Codreanu; în ciuda pateticei sale corupții, el și-a dorit întotdeauna să fie iubit de către poporul său, mai ales de către tineri. Regele a încercat să-i fure lui Codreanu influența extraordinară pe care o avea acesta asupra tinerilor, organizîndu-și propria mișcare de tineret, "Straja țării", sub conducerea lui Teofil Sidorovici. Sidorovici a fost implicat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Iorga (într-o scrisoare) originea ei evreiască. Iorga i-a răspuns în italiană: "Signora, vreau să fiu și eu sincer. Nimeni nu este vinovat de faptul că aparține unei națiuni sau unei religii, pe care se cuvine să le iubească. Dar în împrejurările actuale, ținînd seama de spiritul care predomină, vă va fi greu să găsiți în rîndul colegilor dumneavoastră de la Institut afecțiunea necesară prestării cu succes a unui efort colectiv. Sper că vă voi putea ajuta în alte privințe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
palidă imagine a originalului. Iorga a scris timp de două săptămîni editoriale despre "felul în care Legiunea a abuzat de încrederea poporului român", care aștepta un "Trimis al Arhanghelului". Apoi despre Codreanu, pe care "oamenii nu-l înțeleg, dar îl iubesc totuși". În aceleași numere de ziar erau incluse mesaje măgulitoare de loialitate (telegrame și scrisori) față de rege. Iorga dădea pe urmă o descriere a românașului, pierdut acum cu tristețe în secolul al XX-lea. El nu voia comunism, ci ceva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
gîndit cu seriozitate la această propunere. "Țara mea ar putea să aibă încă nevoie de mine!", spunea el. Cînd va sosi momentul acesta, vreau să fiu aproape ca să-mi slujesc țara!" Ne putem da seama de cît de dezinteresat își iubea el patria, pentru care era gata să facă orice sacrificiu. S-a spus că nu poți decît să fii crucificat pentru credința ta. Autorul cărții de față i-a întrebat pe doamna Liliana și pe alți membri ai familiei dacă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
țări. Asemenea comunități patriotice și asimilate era ceea ce își dorea Iorga. El i-ar fi primit bucuros pe evreii care voiau să se alăture României sămănătoriste. Îl ataca pe orice român (pe Caragiale, pe Maniu și pe alții) care nu iubea România cu o dragoste "destul de adîncă" (sămănătoristă). Acesta este motivul pentru care Brătianu și liberalii îl urau din tot sufletul. După 1918, Iorga a devenit susținătorul evreilor (mai bine zis, al asimilării evreilor). Atunci cînd se referea la asimilarea evreilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a aparatului represiv, Iugoslavia era pe cale să bată până și Moscova. Serviciile de siguranță ale partizanilor din timpul războiului fuseseră transformate Într-o rețea polițistă completă, a cărei misiune, potrivit lui Tito, era „să semene groaza În inimile celor care nu iubesc această Iugoslavie”. Venitul iugoslav pe cap de locuitor În momentul despărțirii de Stalin era cel mai mic din Europa, cu excepția Albaniei; patru ani de ocupație și război civil aruncaseră o țară scăpătată În mizerie. Moștenirea amară a războiului era complicată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și anost, trântit la Întâmplare Între blocuri-turn și ambuteiaje, Într-o suburbie pariziană ticsită. XIItc "XII" Spectrul revoluțieitc "Spectrul revoluției" Actul sexual a Început În 1963, Între sfârșitul cenzurii În cazul Chatterley și primul disc Beatles. Philip Larkin Revoluția - am iubit-o nespus. Daniel Cohn-Bendit Revolta burgheziei cuprinse de remușcări Împotriva proletariatului mulțumit și oprimant e una dintre curiozitățile epocii noastre. Sir Isaiah Berlin Acum toți jurnaliștii din lume vă pupă-n fund... dar nu și eu, drăguților. Vă urăsc, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dos de postmodernitate. În romanul lui C., mitul, literatura și viața se oglindesc, își împrumută tipare, personaje, clișee verbale, sfârșind prin a se compromite reciproc. Scrierea proliferează după rețeta „din-aproape-în-aproape”, divulgată de romancier într-un Avertisment echivoc: „... fiecare cuvânt își iubește aproapele. Așa cum fiecare rând din acest roman își iubește aproapele...” ș.a.m.d. Aparent, în epicentrul cărții se află destinul lui Acvila Baldovin. Acest Ulise modern își caută vreme de treizeci de ani soția dispărută, care răspunde la numele bizar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
și viața se oglindesc, își împrumută tipare, personaje, clișee verbale, sfârșind prin a se compromite reciproc. Scrierea proliferează după rețeta „din-aproape-în-aproape”, divulgată de romancier într-un Avertisment echivoc: „... fiecare cuvânt își iubește aproapele. Așa cum fiecare rând din acest roman își iubește aproapele...” ș.a.m.d. Aparent, în epicentrul cărții se află destinul lui Acvila Baldovin. Acest Ulise modern își caută vreme de treizeci de ani soția dispărută, care răspunde la numele bizar de Memoria. Peripețiile sale fac însă parte dintr-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
zeitate puternică. "Băutura nemuririi" nu era un vin obținut din viță de vie ci mai degrabă un suc dintr-o plantă sacrificială (Asclepias Acida) care avea probabil proprietăți psihotropice, chiar psihedelice. Elixirul zeului Sôma purta numele de Vêna. Din Vêna (iubit în sanscrită) se desprind substantivele care denumesc vinul în marea majoritate a limbilor popoarelor caucaziene ale Europei: astfel s-a întâmplat în rusă (vino), în greacă (woinos apoi oinos), în latină (vinum), în italiană și spaniolă (vino), în portugheză (vinho
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
grecii, simțindu-se foarte apropiați de acest zeu, îl onorau și-l cinsteau în unanimitate. "Banchetul"10 dionisiac sau adunarea băutorilor era o instituție tipic dionisiacă în care grecii își manifestau cu bucurie solidaritatea: Bea cu mine, joacă cu mine, iubește cu mine, poartă cu mine o coroană: Ca mine, când sunt nebun fii și tu nebun și fii înțelept ca mine atunci când și eu sunt... Acest fragment de cântec de petrecere ar putea să ilustreze perfect banchetul pe care Jean-François
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în Franța (mai ales la țară) până în secolul al XX-lea. Așa cum oamenii din Antichitate își îmbogățeau amestecurile cu o mulțime de arome și esențe, băutorul din Evul Mediu adăuga ierburi, mirodenii, miere sau rășină și, precum predecesorii săi iluștri, iubea vinul cald pe care îl reîncălzea cu ajutorul unei lame de fier înroșită. Însă, consumul era întotdeauna o chestiune ce caracteriza clasele dominante care exploatau propriile vii. Țăranii trebuiau să se mulțumească cu un vin de tescovină 63 iar cei mai
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vieillir, Paris, Imprimerie impériale, 1866. 69 D. Nourisson, Le buveur du XIXe siècle, Paris, Albin Michel, 1990, p.24. 70 Refrenul cântecului este: "Felicitări, felicitări, bravi soldați ai secolului al șaptesprezecelea Felicitări, bravi soldați, Toata lumea vă admiră și vă iubește. Felicitări, felicitări pentru gestul vostru magnific Dacă ați fi tras asupra noastră, ați fi asasinat Republica." 71 J.F. Gautier, Le vin et ses fraudes, Paris, PUF, Colecția Que sais-je, nr. 3001, 1995. 72 H. Gault și C. Millau, Garçon un
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
-i sufletul un templu cu răstigniri ascunse Corabie purtată prin crâncene furtuni În care dorm răpuși în pătimiri nestinse Toți Frații mei de Cruce și fluvii de lumini. Purtând în mână spada, cerești trepte urcam Să-mi scap de la pierzare iubitu-mi neam robit, Prin negrele desișuri și grote m-afundam M-am înfrățit cu-adâncuri și creste de granit. Dureri înăbușindu-mi din suflet și din oase Privesc departe cerul cu sfintele-amintiri Mă năpădesc văpăi din zile furtunoase Balsam și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
străbunilor noștri, dangăt de clopot, chemare sfântă, au doborât primejdii și au reaprins nădejdi mistuite de prigonitori. Acolo, în munți, pieptul lor clocotea răsunător. Sub ploaie de gloanțe au căzut mulți, luminând cerul cu zâmbetul și neînfricarea lor. Cei care iubiți pe Hristos, nu vă fie frică de răni, nu vă înfricoșați, nu părăsiți lupta, pentru că numai cei care nu luptă, cei lași, nu sunt răniți. Rănile căpătate în lupta pentru Hristos sunt înălțări mântuitoare, sunt nemurire! P.S. Masoneria e o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fără drept de apărare și dacă s ar putea să ne izoleze în Insula Șerpilor, precum preconiza marele dezmățat Carol al II-lea cu ticăloșii săi politicieni de atunci și camarila sa. M-am născut în România Mare, mi-am iubit țara și am răspuns nelimitat, fără șovăire și fără calcule când a fost vorba de îndatoriri. Dumnezeu m-a învrednicit să descopăr adevărul și am luptat împotriva celor ce vor să-l doboare. Mișcarea Legionară aici mi-am dăruit cei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
smeriți la rămășițele sale pământești care nu au fost hoit, ci un instrument al sufletului prin care își va însori viața viitoare. Rănile sale vor fi mărturie după care Dumnezeu va recunoaște că aici pe pământ a slujit aproapelui, a iubit pe Hristos. Fie ca pulberea să se întoarcă în pământul din care a fost zămislit, iar sufletul să se întoarcă la „Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor”. Dormi în pace, drag camarad! Dumnezeu să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Arhanghelului dreptății, Mihail, respectau cuvântul dat și era o constanță la toți, ca și noblețea cu care și-au iertat torționarii. Nu pot uita cuvintele Părintelui Justin Pîrvu: „De iertat, i-am iertat de mult. Acum am început să-i iubesc creștinește”. Despre viața în închisoare nu prea vroiau să vorbească, dar când au făcut-o, povestea era mereu aceeași, cutremurătoare și în totală contradicție cu ceea ce învățasem eu la școală: că legionarii au fost niște criminali, rasiști, fasciști etc. După ce
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
se faire créateur. Să tache est de mettre en fonction toutes șes ressources de la langue pour que la traduction atteigne le niveau stylistique de l'œuvre d'origine : Nu-mi pot imagina un traducător de poezie care să nu-și iubească opera, întocmai ca o creație originală. Astfel, traducătorul trebuie să se ia la întrecere cu originalul. "1027 Blaga montre vraiment une grande ouverture d'esprit en déclarant que la traduction de poésie est poésie à son tour. Îl prend aussi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pas ? (Couchant) (Miclău, 1978 : 337) [...] cuvântul unde-i că un nimb Să te ridice peste timp? (Ardere) (Blaga, 2010 : 248) [...] où se trouve la parole qui t'immortalise comme une auréole ? (Combustion) (Miclău, 1978 : 445) A cunoaște ce înseamnă? A iubi de ce ți-e teamă printre flori și-n mare iarbă? (Primăvară) (Blaga, 2010 : 391) Connaître qu'est-ce que c'est ? Aimer qu'est-ce que tu crains parmi leș fleurs et le foin ? (Printemps) (Miclău, 1978 : 525) Structures exclamatives Nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
soucieux de la rime, îl essaie également de trouver, si possible, un rythme équivalent en français. Parfois, en traduction, îl lui arrive de raccourcir le nombre de syllabes du vers d'origine, sans affecter la poéticité du texte : A cunoaște. A iubi. Înc-odată, iar și iară, a cunoaște-nseamnă iarnă, a iubi e primăvară. Înc-odată, iar și iară, a iubi e primăvară. (Primăvară) (Blaga, 2010 : 391) Connaître. Aimer. Encore, toujours, autant, connaître c'est l'hiver, aimer c'est le printemps. Encore
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un rythme équivalent en français. Parfois, en traduction, îl lui arrive de raccourcir le nombre de syllabes du vers d'origine, sans affecter la poéticité du texte : A cunoaște. A iubi. Înc-odată, iar și iară, a cunoaște-nseamnă iarnă, a iubi e primăvară. Înc-odată, iar și iară, a iubi e primăvară. (Primăvară) (Blaga, 2010 : 391) Connaître. Aimer. Encore, toujours, autant, connaître c'est l'hiver, aimer c'est le printemps. Encore, toujours, autant, Aimer, c'est le printemps. (Printemps) (Miclău, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
îl lui arrive de raccourcir le nombre de syllabes du vers d'origine, sans affecter la poéticité du texte : A cunoaște. A iubi. Înc-odată, iar și iară, a cunoaște-nseamnă iarnă, a iubi e primăvară. Înc-odată, iar și iară, a iubi e primăvară. (Primăvară) (Blaga, 2010 : 391) Connaître. Aimer. Encore, toujours, autant, connaître c'est l'hiver, aimer c'est le printemps. Encore, toujours, autant, Aimer, c'est le printemps. (Printemps) (Miclău, 1978 : 525-527) 7 syllabes > 5 syllabes 8 syllabes > 6
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
linguistiques ou de logique, voire même des maladresses et des lourdeurs. Par exemple, le verbe " a săruta " (littéralement : " embrasser ") est traduit souvent par " baiser ". Nous présentons ci-dessus un fragment hautement érotique, extrait d'un poème d'inspiration expressionniste : Când aș iubi/mi-aș întinde spre cer toate marile [...]/să-l cuprind,/mijlocul să i-l frâng,/să-i sărut sclipitoarele stele. " (Dați-mi un trup voi munților) (Blaga, 2010: 77). L'élan amoureux du moi lyrique est exprimé à l'aide
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
roumains ont donné comme équivalent du nom " coarne ", en parlant de " cerfs ", le moț " cornes ". Pourtant, leș cerfs n'ont pas de cornes : ils ont des " bois ".1620 D'autres erreurs identifiées dans le corpus șont de nature morphologique : " eu iubesc/și flori și ochi și buze și morminte " " moi, j'aime/aussi leș fleurs, aussi leș yeux, aussi leș lèvres, aussi leș tombes " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]