7,391 matches
-
cele mai bune publicații studențești din țară, fapt recunoscut la seminariile naționale de presă, taberele de instruire pe problemele presei studențești, schimburile de experiență și FACS. Sunteți citat: "Studenții Universității au înțeles a-și face din publicația încredințată lor cu înțeleaptă generozitate o adevărată tribună a spiritului tânăr, combativ și entuziast. Ținuta intelectuală pe care au imprimat-o paginilor revistei a confirmat odată mai mult o maturitate de gândire și acțiune proprie întregii activități a studenților comuniști ai prezentului"40. De
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cele două țări există o balanță extrem de defavorabilă României, datorită, în primul rând, importurilor de petrol și gaze naturale din Rusia, paralel cu exporturi de valoare nesemnificativă de mărfuri românești pe piața rusă. Potrivit unor analiști români, nu se consideră înțelept ca România să-și schimbe acum politica față de Rusia, întrucât s-ar putea să crească și mai mult dependența față de aceasta. Unii specialiști români apreciază că România ar trebui să fie în poziția în care Rusia să aibă nevoie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
anul 1921, fiind condusă de un ministru plenipotențiar. Între anii 1922-1924, miniștrii plenipotențiari ai României în Suedia erau acreditați și în Norvegia. În perioada dintre cele două războaie mondiale, după înființarea reprezentanțelor diplomatice la Stockholm și București, precum și datorită politicii înțelepte a lui Nicolae Titulescu, s-au lărgit relațiile economice, politice și culturale între cele două țări. Tendința și dorința de apropiere ale celor două țări au devenit, cu timpul, o tradiție și s-au instituit raporturi prietenești, de stimă reciprocă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
acțiuni diplomatice care pot fi cunoscute prin lectura istoriei unor popoare din Asia, Australia, Orientul Mijlociu, Europa, Africa, America Latină, identificând astfel și înfățișarea României ca factor pozitiv și eficient, demn de luat în seamă pe plan internațional, politică îndrăzneață și dinamică, înțeleaptă și echilibrată, demonstrând, totodată, un înalt devotament al diplomaților față de țară, grijă și preocupare pentru o diplomație percutantă, demnă și urmărind interese naționale. Acest volum constituie o modestă contribuție la activitatea de reconstruire și redare a faptelor reale și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
lucrurilor înseși". 5. Luare la cunoștință formală despre gândirea-positum și gândirea- fenomen A ști de ce știi ceea ce știi: iată idealul care structurează filosofia, așa cum ea a fost croită de tradiția vizibilă a culturii grecești, ea însăși așezată sub semnul "cunoașterii înțelepte". Din această perspectivă, filosofia apare ca o "știință" ce-și reprezintă într-un mod critic, reflexiv, propriul demers, instanțele, mijloacele, agenții, rezultatele sale parțiale, chiar și în momentele dogmatice ale istoriei sale. Aparent, acest ideal are doar o așezare epistemică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fără de care un învățăcel ar bâjbâi în viață. Calculatorul și tehnica modernă destramă acest mit. E mare păcat! Un alt mit este pe cale de dispariție; a început să se piardă de curând, din timpul tranziției. Este vorba de mitul „Bătrânului Înțelept”. „Sfatul bătrânilor” a condus lumea mai bine de 2000 de ani. Era o vorbă tare înțeleaptă, plină de adevăr și de subtilitate: „dacă nu ai bătrâni să-și cumperi”. Se destramă și acest mit și sunt convins că nu e
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mare păcat! Un alt mit este pe cale de dispariție; a început să se piardă de curând, din timpul tranziției. Este vorba de mitul „Bătrânului Înțelept”. „Sfatul bătrânilor” a condus lumea mai bine de 2000 de ani. Era o vorbă tare înțeleaptă, plină de adevăr și de subtilitate: „dacă nu ai bătrâni să-și cumperi”. Se destramă și acest mit și sunt convins că nu e bine (pot fi acuzat că și eu sunt bătrân și nu văd realitatea); sunt convins că
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
au fost considerați egalii mei și nu i-am întrebat de diplome sau de legitimații. Nu am considerat că trebuie să aflu mai mult decît ceea ce interlocutorul meu vrea să spună. Am constatat că în lume sînt mult mai mulți înțelepți decît am crede noi în cele mai optimiste evaluări. Îmi amintesc de un pianist francez strălucit care a umplut sala la Filarmonică. Stăteam lîngă distinsul director al Filarmonicii, domnul Braica. Cum eram un profan în domeniu, l-am întrebat: Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din nou directorul. Adică tot una? Tot zece? Ei, stați, domnule primar. Sînt diferite scări valorice. Francezul este la prima scară. Urmează alte și alte scări și la Dan Grigore este ultima scară. Adică cea mai cea? Sigur, domnule primar. Înțeleptul director m-a învățat să dau note maxime fără reținere. Trebuia să țin cont doar de scara valorică, apreciere valabilă numai pentru mine, ceva ce nu era destinat marelui public. Din acest motiv pe înțeleptul de la Ghireni (p. 100) l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pentru mine, ceva ce nu era destinat marelui public. Din acest motiv pe înțeleptul de la Ghireni (p. 100) l-am tratat cu același respect ca și pe ambasadorul Sikorski (p. 416). Faptul că cel din Ghireni mă considera mai puțin înțelept decît el nu m-a determinat să-l fac de rîs. Era și el de nota zece, dar la altă scară. Ceream interlocutorilor, de regulă, ca respectul să fie reciproc, să mi se acorde și mie măcar un opt dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
satul mai inundat de vegetație. După numai un sfert de oră de la călcarea pragului casei în care m-am născut, apare Tudor Dîmboc, un bătrîn trecut de opt decenii. Rămăsese acum, după ce Vasile Alistar și-a făcut bagajul, cel mai înțelept om din sat. Purta cu mîndrie acest titlu și suferea de boala vanității. Tudor dorea să strălucească în discuțiile cu oameni "deștepți". Cum eu trec drept un om deștept, mă atacă cu o bucurie nedisimulată. Între timp s-au adunat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fine, așa sînt ei, noi sîntem altfel și poate de aceea am dat-o chix de atîtea ori. De fapt, și ei au dat-o chix de cîteva ori, dar de fiecare dată au învățat cîte ceva, au devenit mai înțelepți și au coborît cu picioarele pe pămînt. Își amintesc cu plăcere de zilele lor de glorie, de strălucire și de dominare, dar nu persistă în a forța destinul. După o chelfăneală luată de flota suedeză într-un golf polonez, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vînt anemică l-a răsturnat pe o parte. În cîteva clipe, fala Suediei s-a scufundat, luînd cu ea vreo treizeci de suflete. Un inginer a schimbat destinul unui popor. Un proiect prost făcut a transformat Suedia într-o țară înțeleaptă. Suedezii mai trebuiau să construiască vreo 5-6 vase de război de tipul lui Vasa. N-au mai făcut-o. Peste 330 de ani, Vasa a revăzut lumina zilei și se odihnește, în toată splendoarea lui, într-un muzeu special. Vasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mi-am încercat norocul și la dumneavoastră. Și ce înseamnă... ce spui acolo în jurul copacului dansînd? Stăpîne al cuvîntului, aștept lucrarea ta înceată, Doamne. Salutul meu Șef al divinei cunoașteri. Copil care realizezi miracole. Ce-i asta, cum adică? Stăpîn înțelept, Doamne, veghează-mă cu blîndețe și dă-i celui care te salută, din cunoașterea ta. Tu, Echú poți face miracole și să mă salvezi la nevoie... Manuel avea cinci copii și a lucrat pînă Echú a demonstrat că face miracole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aproape pe nimeni, că pe tatăl său nu prea putea să-l sufere de mic tare. Intru oarecum sfios la babalawó, sacerdotul lui Orula, unul din cei mai de seamă orisha. Preotul ăsta este mai negru ca smoala și mai înțelept ca Solomon. El m-a ajutat mai demult în politică. Mă servește cu un ceai și eu îi spun necazul meu. Ce înseamnă ipochimen? Nu prea știu babalawó, nu l-am găsit în dicționar, dar cred că ceva rău de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nimic. Senzația că cineva îmi suflă în ceafă devine din ce în ce mai puternică. Am scormonit din nou cu privirea tot ce mă înconjoară. Încet-încet, ca prin ceață, am început să întrezăresc un chip...Doar un chip...Lumina unor ochi azurii, blajini și înțelepți, țintea insistent spre mine. Apoi, izvorât ca din altă lume, chipul a prins a căpăta contur. Din barba albă ca neaua a răsărit o față zâmbitoare, brăzdată de vremuri. Deasupra frunții înalte, caer coliliu...Am rămas înmărmurit. N-am îndrăznit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cât se poate față de robi, de săraci, de mănăstiri, de biserici, de preoții de acolo și străinii, așa încât orice om se miră cum în locuri ca acestea s-a putut găsi unul cu o astfel de fire, mărinimoasă și foarte înțelept și foarte drept în judecățile lui...Era și foarte încercat la orice meșteșug, și la litere, și-i plăcea de oamenii învățați și-i întreba în tot chipul despre astronomie, despre zodii și alte lucruri subțiri. Ii plăcea mult de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
văzut murind, cei ce clipă de clipă l-au văzut stingându-se fiindcă „în trupul acela chinuit de suferință multă”, „ai fi zis că nu rămăsese...nici o picătură de viață care să nu fi fost trăită, până la urmă, conștiincios și înțelept”, amintesc stăruitor neagra șuviță de păr care ca val de îndărătnică tinereță cădea peste fruntea muribundului, pentru a umbri scânteierea unor ochi ce nu voiau să se stingă...și sub evocarea acestei impresii ne dăm iarăși seama de înalta valoare
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
bineînțeles va opri pe linia trei, va sta un minut, suficient să te sui în siguranță în el și să călătorești în continuare... Zis și făcut, dar « socoteala de acasă, nu se potrivește cu cea din târg » zice o vorbă înțeleaptă. Trenul de marfă în care era Săndel suit lângă un manevrant, într-o cabină, nu a mai putut depăși trenul de călători până la Ploești-sud, deși el a oprit în stații, mai mult de cât marfarul. În schimb a prins trenul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
În loc să facem din animale spectre (lucrative) ale unor funeste pandemii, ar trebui să recuperăm ceva din virtuțile lor: din statica felinelor, din răbdarea, dinamismul flexibil și detenta câinilor, din calmul rumegătoarelor, din vocația înaripatelor de a se desprinde. Să fim „înțelepți ca șerpii și inocenți ca porumbeii“. Într-o lume judecată mereu, de puritani, pentru regresul ei în trivialitate ani mală, tocmai animali tatea, ani ma litatea bună, e ceea ce am pierdut, ceea ce ne lipsește. Alături de doctorul care mă somează să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și destul de cugetători, care n-au avut lejeritatea de a clasa contabilicește problema existenței lui Dumnezeu. Unii dintre ei au reușit chiar să găsească oarecari compatibilități între rațiune și teologie sau între știință și credință. Careva săzică, chestiunea e complicată. Înțelept e să nu te pripești, să te eliberezi de bla-bla-urile câte unui ONG zburdalnic și să cugeți. Dar, dacă se poate, să cugeți ca un cugetător, nu ca un activist. Adică să nu te grăbești să acționezi înainte de a pricepe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
înă lțimile ei. E un mod de a nu percepe componenta de „așteptare“ și de încre dere pe care actul credinței o presupune. Or există câteva parabole nou testamentare, construite tocmai pe metafora așteptării unui stăpân absent („Slujitorul credincios și înțelept“, „Slugile veghetoare“, „Portarul“, „Cele zece fecioare“). Credința, spune undeva Nicolae Steinhardt, n-are nimic de-a face cu „înalta spiritualitate“. Ea poate fi degustare extatică a fulgurantei Prezențe divine, dar poate fi și înțelepciunea de a aștepta răbdător, disponibil, pregătit
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
el, în final, un pic de confort. Nu-i este ușor. Urme încăpățânate ale vechilor idealuri îl șicanează mocnit, îl încurcă. Se străduiește, din răsputeri, să-și confecționeze alibiuri, să-și cosmetizeze portretul. Își ambalează ticăloșia ca luciditate, ca imparțialitate înțeleaptă, ca probă de „independență“. Dar, de fapt, e confuz până la nevroză. E „ticălos“ în cealaltă accepțiune pe care o are cuvântul în românește: jalnic, vrednic de milă, sărman. Oarecum comic, deși nu mai puțin periculos, e ticălosul pe bază de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Vrea să te ajute, chiar dacă n-ai chef. Vrea fericirea tuturor. Îți explică, surâzând încurajator, că nu se poate face omletă fără să spargi ouăle. 5. Predicatorul. Te ceartă. Îți vrea binele, dar te crede inapt să-l obții. E înțelept și sumbru. Nesigur de capacitățile tale intelectuale, îți vorbește în pilde transparente, în cuvinte simple și amare. 6. Vorbitorul „popular“. Se coboară la nivelul „publi cului larg“. Cultivă cordialitatea brută, cimilitura, buna-dispoziție „din topor“. La nevoie, zice „bade“, „mătușică“ sau
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
are de dus cu demonii alcătuirii sale interioare. Există, în teologia creștină, tratate întregi despre acest război, un război de al cărui final depinde salvarea sufletească a fiecăruia. De un concept asemănător uzează islamul. Întorcându-se de la vreo bătălie militară, înțeleptul mahomedan spune: „Ne întoarcem, acum, de la «micul război» la «marele război» (jihad), cel de toate zilele, cu netreb niciile dinăuntrul nostru.“ Nici lăcomia, nici invidia, nici disperarea, nici inaptitudinea de a-ți găsi rostul nu se pot rezolva prin legiferare
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]