7,853 matches
-
redat vieții ca dintr-un sicriu! * Ai fost adus aici, ca lutul tău să slobozească vieții, suflet nou! Ca la un anunț important din partea administrației, aproape toți s-au perindat prin fața ușii, să citească. Unii m-au apostrofat, între ei țiganul Vlădescu și căpitanul T: Ce crezi dumneata, domnule Maxim, mi-a zis căpitanul T., că de aceea mi am scris eu numele pe ușă, ca să-mi aducă laude posteritatea? Eu nu i-am inclus în această biciuire decât pe aceia
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
am făcut-o într-o echipă de zidari, condusă de Bădulescu. În echipă erau oameni în vârstă, buni meseriași, din Icoana (Bolintinu), constructori din tată-n fiu, care m-au primit cu căldură și m-au învățat tainele zidăriei. Vorba țiganului: „Teoria ca teoria, da’ praftica te omoară!”. Am învățat în trei luni tot ce știau ei de o viață. O lună am lucrat zidării, una tencuieli și una mozaicuri și faianțări. Cu nea llie, cel mai bătrân, dar și sfătos
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se va convinge de minciuna cu care e hrănită și nu-i va mai fi frică să spună adevărul! Dădea din cap și zicea ca pentru sine: „Ehe... mai e mult până atunci!”. Era prin 1967, spre vară. „Domnul” Nicolae Țiganul Din perioada de practică la roabă, hămălit și săpături mi-a rămas o amintire frumoasă. În Decembrie 1966 se lucra la un laborator. Vara se executase zidăria și se montase acoperișul, iarna se închisese provizoriu cu panouri din polietilenă, se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
interioare. După orele 16 a sosit o basculantă cu mortar marca M 4 (amestec de nisip cu var, fără ciment), necesar a doua zi dimineața, până la sosirea comenzii de mortar marca M-25 (cu ciment). Lucram cu unul dintre salahori, țigan, cam de aceeași vârstă cu mine, 40-45 de ani, înalt, slab, cu o mină de om necăjit și, contrar așteptărilor, foarte scump la vorbă, pe care îl chema Nicolae. De-a lungul fațadei laboratorului fusese săpat un șanț de 0
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru mine toți erau domni, nu tovarăși), nu și-a putut ține echilibrul pe podeț și a răsturnat mortarul în șanț. Crezând că e obosit sau neatent l-am dojenit prietenește: Domnule Nicolae, fii puțin mai atent că pierdem mortarul! Țiganul s-a uitat la mine peste umăr, cu scârbă, a scuipat printre dinți și n-a zis nimic. După două roabe, iar a vărsat una. Domnule Nicolae, dacă te dezechilibrezi, uite îți mai pun un panou. Și am lărgit suprafața
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
uitat la mine peste umăr, cu scârbă, a scuipat printre dinți și n-a zis nimic. După două roabe, iar a vărsat una. Domnule Nicolae, dacă te dezechilibrezi, uite îți mai pun un panou. Și am lărgit suprafața de trecere. Țiganul s-a uitat iar la mine cu scârbă: Ia ascultă, bă! Ce mă tot domnești? Domni suntem noi, la roabă? Ce dracu’ ești așa prost? Tu nu pricepi că dacă nu răstorn eu roaba în șanț, îl bagă ăștia pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
puțin inițiat în aceste probleme, a fost chemat la poartă de ofițerul de serviciu. Soția l-a luat direct la întrebări, ca la anchete: Ce aveți cu soțul meu, domnilor? În loc să vă îngrijiți să apărați țara de hoți și tâlhari, țigani și criminali, de toți derbedeii care mișună pretutindeni, vă legați de oamenii cuminți și conștiincioși în muncă? Spuneți-mi ce a făcut soțul meu? Ce faptă nedemnă sau imorală? Să știți că eu sunt mai „securitate” decât voi! Eu știu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
refacă toată viața. Iorga era moldovean și vorbea limba română cu un accent moldovenesc autentic. La Botoșani, pe vremea cînd se năștea Iorga, evreii constituiau aproape jumătate din populație, iar numărul lor era în continuă creștere. Mai erau greci, armeni, țigani, tătari, rusoucraineni și cîțiva polonezi, nemți, ba chiar și lipoveni 39. Nu este deci de mirare că celălalt mare fiu al Botoșanilor, Mihai Eminescu, marele poet națioal, exclama: "De la Nistru pîn' la Tisa Tot românul plînsu-mi-s-a Că nu mai poate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cerîndu-i lui Șeicaru indirect, firește să-l reinstaleze în post pe Vlădescu-Răcoasa. Șeicaru a refuzat categoric. În cele din urmă, Iorga a coborît în birouri, declarîndu-i lui Șeicaru că vrea "ca toți purtătorii ăștia de "pălării calabreze" (referindu-se la țigani) să părăsească redacția. Acesta este un ziar politic!" Șeicaru l-a întrebat: "Domnule profesor, credeți că Vlădescu-Răcoasa le poate ține locul?" " Oh, nu, nu asta am vrut să spun! Nu-l vreau înapoi pe cîinele ăsta de Răcoasa! Nu vreau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
demn de cinste și cel mai curat și cel mai harnic dintre toți locuitorii acestei țări, așa cum fusese întotdeauna". Țăranii rămîneau cinstiți, în contrast cu boierii ipocriți, care se scăldau în lux, se dedau la jocuri obscene și la orgii cu lăutari țigani, și cu ciocoii. Viața la țară era "eternul spectacol divin al răsăriturilor de soare trandafirii, al apusurilor roșii, al amiezilor liniștite de vară, al serilor tainice și al nopților senine de iarnă, al pămîntului înghețat și al cerului înstelat parcă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
venirii lui Hitler la putere. Exista un număr mic de greci, armeni sau tătari în Dobrogea, unde se vor stabili aromânii (românii din regiunile Greciei); rămăseseră cîteva grupuri izolate de sîrbi în Banat și de austrieci și polonezi în Bucovina. Țiganii puteau fi găsiți pe tot cuprinsul țării. Se spune că siguranța națională este pentru națiune cum este cancerul pentru individ; cît timp nu se află acolo, nu te poți gîndi la nimic altceva. Siguranța națională a României era bine organizată
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
etc.) erau considerate de el drept "minorități prietenoase". Ele erau acceptate de către Iorga nu conform contribuției lor, ci în funcție de loialitatea lor față de România. Este interesant faptul că Iorga a spus puține lucruri bune sau rele despre numeroșii (și foarte controversații!) țigani din România. Iorga era în primul și în primul rînd istoric. Politicianul ocupa un biet loc doi. Naționalismul său cultural i-a dominat și scrierile istorice. El nu respecta nici o abordare filosofică și nici o lege istorică și nu aparținea nici unei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și Gilbert (dar n-am să stărui asupra acestui lucru pentru că știu că te enervează. Dar, realmente, te venerează). Acum însă e de-a dreptul înspăimântat. Spune că ai să vii cu o troică și ai să mă duci la țigani. Cred că-i o replică din ceva, tu pretindeai întotdeauna că eu nu citesc decât Shakespeare, și din Shakespeare, doar rolurile mele.) E încă înspăimântat de tine, așa cum sunt și eu. Deprinderea de a ne supune voinței tale e încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
profesori universitari... era fostul ministru Ovidiu Vlădescu, chiar dormeam alăturea. Era Mircea Boieriu din Făgăraș, doctor în științe economice. Erau oameni pregătiți. Și printre noi erau băgați și deținuți de drept comun, ca să prindă câte ceva. Și printre ei era un țigan, nu-mi mai amintesc numele lui... Și avea pe gât un prosop... Și deși n-avusesem discuții cu el până atunci, când a văzut că mă duce acolo, a pus prosopul lui pe gât la mine... Și m-a băgat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
discuții cu el până atunci, când a văzut că mă duce acolo, a pus prosopul lui pe gât la mine... Și m-a băgat în camera aia neagră... După ce închidea, trebuia să vină să mă ia în primire, la bătaie. Țiganul care mi-a dat prosopul a știut probabil asta. Și tot el m-a salvat, că fiind prieten din libertate cu Iamandi, i-o fi spus ceva, că a deschis ăla ușa și a început să mă înjure: Hai, treci
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
amintiți numele gardienilor care administrau bătăi? Da, da. Care dădeau bătăi aiurea era căpitanul și apoi maiorul ăsta, Ștefan, și mai era unu’... Cum Dumnezeu îi spunea? Un plutonier care era feroce. Aaa, și era un plutonier major, Iamandi, un țigan. ăsta era renumit în Jilava că el executa condamnările la moarte. Da, dar el era gomos, un țigan bine instruit, făcea pe civilizatu’... Dacă nu am fi știut noi ce ocupație de seama are, l-aș fi tratat că e
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Ștefan, și mai era unu’... Cum Dumnezeu îi spunea? Un plutonier care era feroce. Aaa, și era un plutonier major, Iamandi, un țigan. ăsta era renumit în Jilava că el executa condamnările la moarte. Da, dar el era gomos, un țigan bine instruit, făcea pe civilizatu’... Dacă nu am fi știut noi ce ocupație de seama are, l-aș fi tratat că e intelectualul Jilavei dintre gardieni... Era foarte sobru, nu te pălmuia, nu te bătea, vorbea numai de la distanța, și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sobru, nu te pălmuia, nu te bătea, vorbea numai de la distanța, și așa tăios. Dar nu se cobora... decât un glonț în cap să-ți tragă, altceva nu... Dar era altul, un plutonier major rău, negricios la față, dar nu țigan... Nu-mi mai amintesc acum numele, nu mai știu, nu-mi pică fisa... ăsta era ceva șef... cred că era probabil adjunctul comandantului... În vremea cât am fost eu în Jilava, comandant era colonelul Gheorghiu... Am fost de față la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
tot de aici și dă-te în pizda mă-tii! Hai, cară-te! Următorul! Hai că vreau să termin, că am și eu treaba acasă! Și înjurând așa n-aveai de treabă cu el. Era un plutonier major, Roman, un țigan oltenesc, împăunat, așa, înalt și bine făcut. Și cu o aliură... Era foarte important, domnul plutonier major Roman. În primul rând se îmbrăca în uniformă așa, își potrivea țintironul, nu știu ce, privea de sus și căuta să fie respectat și de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
percepută în sat venirea la putere a comuniștilor? Cine se înscria la comuniști? După ce a trecut războiul au fost câteva familii care s-au înscris și acuma nu că aș vrea eu să denigrez, dar efectiv erau două familii de țigani, unul Kovacs, care înseamnă fierar în limba maghiară. El era fierar în sat... și încă o familie... Restul oamenilor nu aderau la comuniști, nu le plăcea comunismul, erau împotrivă, mai ales că comunismul venea legat de ruși, adus de ruși
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
plăcea să muncească, care nici teren n-aveau, care erau cei mai slabi. Unii de frică s-au înscris... Evreii... o parte s-au înscris, nu toți, că nu putem să-i acuzăm pe toți, dar erau și ruteni și țigani. Bineînțeles că au forțat și pe unii să semneze, printre protopopi, pe cine au știut, că ei au promis că o să le aducă alimente, cum era criză atunci, aduceau bumbac, zahăr, mărunțeli din astea și se distribuiau la oamenii. Au
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu mai mult. Și o dată pe an aveam dreptul și la pachet cu schimburi, la izmene groase, la cămăși groase, da’ nu la cămăși cu guler... Dar să vă mai spun ceva de la Gherla... Eram odată la infirmierie cu un țigan, Georgescu, și cu unu’ Mitea, hoți de buzunare și spărgători de bănci internaționali... Poate și Mitea o fi fost țigan, dar n-avea moacă, așa că nu spui că ar fi fost. Ei o fost condamnați la drept comun, că s-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
da’ nu la cămăși cu guler... Dar să vă mai spun ceva de la Gherla... Eram odată la infirmierie cu un țigan, Georgescu, și cu unu’ Mitea, hoți de buzunare și spărgători de bănci internaționali... Poate și Mitea o fi fost țigan, dar n-avea moacă, așa că nu spui că ar fi fost. Ei o fost condamnați la drept comun, că s-o’ apucat ș-o’ băut spirt sanitar, s-o’ îmbătat și o fugit cu briciurile după niște gardieni să-i
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
atunci m-am revăzut cu colegii, pentru că eram în aceeași dubă, și mergeam la proces. Cum a decurs procesul? Procesul a fost un simulacru... A avut loc la Negru Vodă... Au venit martori ai acuzării, a venit unu’ Ganciu Dumitru, țigan geamgiu din Frâncești, Vâlcea. Era mai în vârstă ca mine, și era activist făcut... Și nevastă-sa a fost secretara ministrului învățământului, a ajuns și ea cadru universitar. Și el a încercat să-și dea doctoratul, da’ n-a putut
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cârjele acolo, bastoane din ăstea cu capete de plumb. Băi, și m-a bătut de mi-a făcut niște contuzii cât dovlecii așa, de luni de zile am tras de ele... De bătut ne-a bătut Manea, un nenorocit, un țigan din Jilava, care era plutonier-major. Am stat în celulă la Jilava în condițiile ălea teribile de înfometare, și de teroare, și de nesiguranță... Vă mai amintiți cum ați fost dus la Salcia? Ne-a îmbarcat într-o noapte într-un
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]