6,958 matches
-
De aceea mi-au rămas atât de adânc întipărite lecțiile maestrului, astfel încât, mai târziu sau, cum spunea bucătarul-șef din Basarabia pe baza unei atât de sigure previziuni, când era de cumpărat „porc destul“, nu m-am mulțumit doar să aștern pe hârtie poezia care celebra răciturile din cap de porc, dar am înțeles și să-mi bucur oaspeții - în viață sau citați din vremuri trecute - cu strachina de piftie plină ochi. Și rareori mi s-a întâmplat, cu astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
La festivitățile burgheze pe Zinglers Höhe ori în salonul pavoazat cu ghirlande al grădinii-restaurant Kleinhammerpark, atât de îndrăgit în Langfuhr, am fost prezent înainte și după începutul războiului nu numai ca spectator și colecționar de detalii pentru ceea ce aveam să aștern mai târziu pe hârtie. De îndată ce mic-burghezii din acea suburbie, în civil sau în uniforme brun-căcănii, se distrau unii cu alții și unii împotriva altora, am învățat, condus de mirese însingurate de soldați, dansul renan, foxtrotul, valsul englez; până și tangoul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
reușit să iau distanță și i-am pus pe pacienții de mai târziu ai clinicii să danseze în numita Löwenburg din Grafenberg un foxtrot pe melodia Rosamunde, lui Oskar îi era permis le spună tuturor acestor lucruri pe nume și aștearnă fidel pe hârtie ceea ce eu pusesem deoparte și reprimasem ca pe o povară de la o săptămână la alta: călăi care acum, o jumătate de secol mai târziu, îmi bat din nou la ușă și cer să fie primiți. Memoria se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ar avea ce căuta în locul acela. De la sfârșitul anilor ‘50 până prin anii ‘60, în textele mele lirice și în proză s-au tot instalat călugărițe: Vrajă cu miresele lui Christos, așa se numește un ciclu de poeme care s-au așternut pe hârtie însoțite de imagini. „Făcute sunt doar pentru vânt. / Plutesc mereu, adâncul nu-l măsoară...“ Au luat naștere, în tuș, desene de călugărițe ca joc alternativ în alb-negru pe suprafețe mari. Cu pensula saturată, pe coli de format mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de schimbarea grăbită a locuinței și de vești despre suferința mamei mele - acum, ea zăcea într-un spital în Köln-Nippes -, ceea ce mai târziu m-a sfâșiat pur și simplu, m-a paralizat, m-a eliberat și a început să fie așternut pe hârtie sau să ia formă în lut, aducându-mi ceva bani și primul succes - vânzarea unui bronz cât palma înfățișând un crab -, toate astea își au, ce-i drept, cursul lor și se prezintă drept fapte acumulate, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a luminat o dată cu plecarea porcului etc. și eu m-am proptit În balansoar, unde, stând comod, m-am abandonat lecturii pe diagonală, În vederea trecerii În revistă, ordonată și judicioasă, a broșurii de referință. Așteptările nu mi-au fost Înșelate! Îmi aștern la repezeală impresiile pe hârtie: Efortul nostru e salutat cu lăudabilă satisfacție. Numărul din Litera și rândul pe care Îl avem În fața noastră, tot atât de viguros ca și cele cu care s-a pornit la drum, se spetește cu succes pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
se aprinseră singure. Cilindrul C cuprindea spațiile de locuit: paturi, toalete, dușuri („apă caldă din belșug, o să vedeți“). Barnes le prezenta mândru facilitățile, de parcă ar fi făcut reclamă unui hotel. Spațiile de locuit erau izolate foarte riguros. Pe podea erau așternute covoare, iar tavanele erau acoperite În Întregime cu o căptușeală moale, care făcea ca interiorul să pară o canapea matlasată. Dar, În ciuda culorilor vii și a decorațiunilor Îngrijite, lui Norman locul i se păru prea strâmt și Întunecos. Hublourile erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ore neîntrerupte, dar n-avea Încotro. Harry trebuia să reziste acestei Încercări. „Cum, de altfel, trebuie să rezistăm și noi“, Își zise Norman. Privi ceasurile de pe monitoare care indicau că mai rămăseseră douăsprezece ore și jumătate, continuându-și numărătoarea inversă. Așternu o pătură peste Harry și se duse la consolă. Sfera se afla la locul ei, cu modelul de șanțuri de pe ușă modificat. În tot timpul acestei agitații aproape că uitase cât de fascinat fusese inițial de sferă, de locul de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
accident. Nu se putea face nimic. — Știu, spuse Harry. Dar gândul la oamenii aceia care se sufocau! În timp ce noi eram În submarin... le aud tot timpul țipetele... Doamne, aș fi vrut să nu se fi Întâmplat una ca asta. Se așternu liniștea. Beth Își suflă din nou nasul. Și Norman ar fi vrut să nu se fi Întâmplat nimic. Dar regretele lor nu mai foloseau la nimic. — Nu putem schimba ce s-a Întâmplat, spuse el. Tot ce putem face este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Elena Marin Alexe Dimineața-n voaluri de ceață Cată spre mine prin ochiul de nor Îmi așterne pe tavă viață Și răcoarea tandră mângâie dor Salut tăcută doi fulgi prinși în zbor Și uit pentr-o clipă vis și firesc Mă prind în hora celestă ușor În tainica joacă simt că trăiesc Poartă amiaza pe umerii grei
O zi cu mine by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83254_a_84579]
-
Aproape o ceartă. Umbre agitate întunecă din cînd în cînd porțiuni de sticlă. Toată imaginea s-a aburit de o umbră lăptoasă. Vocile tac. O ușă se trîntește. Apoi un plîns de femeie; un minut, două, pînă ce liniștea se așterne din nou și de dincolo nu se mai aude nici o respirație umană. Nu înțeleg cum, deși întreg spitalul a devenit transparent, aici privirea mea nu poate pătrunde. În încăperea aceasta ar fi trebuit să mă cazeze Doctorul, să nu mă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
petrece prin ploile înserării. El, n-a avut timpul să-l oprească și nici certitudinea că ar mai putea iubi în jumătățile albăstrite de dragoste. SALCIE DEZROBITĂ DE ÎNGERI Domnului regizor ANDREI CĂTĂLIN BĂLEANU SALCIE DEZROBITĂ DE ÎNGERI Mi se aștern pagini înfometate și triste, peste ochii mei ce-și dăscăleau în surdină durerea, prin geamuri transparența luminilor pierdute în imaginea unei clipe, ce mi veghează apropierea zgomotoasă a pașilor tăi, de frumusețea înnoptării. Cât adevăr, îmi aruncă în suflet țărmuri
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ale acestui început... Mai mă doare privirea ta tristă ce mi-a născut atâtea întrebări și n-am să o pot uita vreodată. Aveam o foame de amestecuri carnale sub ascultările seducătoare ale nopților. Niciodată curățenia răspunsului n-o să mi aștearnă covorul marmoros al dragostei precum vocile sufletului ce se vor uni în căutarea seducției prin ochiul acesta străin ce mai mă vârcolește ca un fulger de mare. Ochii sunt flăcări în lumina apropierii și tăcerea mi te ascunde de adevărurile
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
un destin de lumină și o forță de cer în gestu-i divin, unde trupul de zori îl prefăcu în legenda vie, unde versurile devenise și ele legende de AER dorit. Dintre mine și timp doar sufletul lui de iubire îmi așterne uitarea pe o iarnă de doruri printr-un POEM ADORMIT. Dar, poemul, revine și caută mereu, o altă ordine, unde evidențierea unui NEANT DE VISARE e această verbală tăcere, ruptă din mine pe un ASFINȚIT GLACIAL CE MĂ DOARE. DEMIURGUL
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
și mai ales somnul și el neertător încearcă să mă ucidă. Dar până când, oare toate, adunate într-o viață de dor, într-o viață de viață, când pământul meu de iubire e desprins dintr-un SOR, Pământul meu de dor, așternut peste acest început de iubire stelară. PLAPUMĂ A NORILOR Soarele mi-a zâmbit prin perdeaua geroasă de vremi. Trezită la viață din acele muribunde zile în care nu a fost nimeni să-mi aline moartea, să o facă mai blândă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
va trebui să rămân prin aceste trecători de suflete robite infernului. Poate un Ochi al NOPȚILOR ASTRALE la capăt de vieți și limanuri, la capăt de Sori și Cuvânt, când lumea îmi moare în gând, și-n raze divine, mi-aștern UITAREA să-mi ardă-n tăcere, VISAREA ȘI SUFLETUL ALBASTRU DE ZILE. UMBRA DESFRUNZITĂ A NOPȚILOR Ți-am sărutat umbra desfrunzită a nopților, și-am descoperit în Ea, numai lacrimi vii peste o lume imposibilă. Ți-am sărutat plecările invizibile
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
PRIVIRI Domnului ing. Grig Amiezile mă dor prin așchii de soare, Și calmul suferind se-ntunecă-n distanță Prin ploaia de tăceri se tălmăcesc izvoare, Și-n depărtări de suflet un Ochi mi te răsfață. Și-n noptea, ce se-așterne în patul glacial Un tremur de cuvinte te-mbracă-n somnul viu, Și prin fereastra cerului, un chip banal, Îmi spune că-n visare sunt zâmbetul pustiu Și-n glasul stelei ce se pierde, În amăgiri și-n triste simfonii
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de un APUS prea cald. Când voi muri, nu știu, se pare că mi-e trist, Că am rămas o ploaie de voci cutremurate Și când un vers m alintă e poate un Ochi de CRIST, Ce azi mi se așterne-n suflet de umbre sfâșiate. De ce doresc POETUL, ca un răsărit de soare, Să vină n casa mea de AER și MISTER Să-aprindă o lumină din veacuri legendare Ce-a dăinuit prin sfere și sufletul de CER. De ce mi-s
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Și cerul meu de stele dansa pe-un veșnic vânt Din doruri sfâșiate priveam la taina ce te vinde. Dar CANDELA TĂCERII, veghea spre asfințit Cum muguri de iubiri se tălmăceau prin sfere Din cerul meu de doruri, voi face așternut Să pot iubi, iubirea din trupul de plăcere. Tu cel ce porți trecutul meu schițat, În mantiile albe de versete, Ești un pământ de vise, precum un Om sculptat Și-n frumusețea nopții ești templu de cuvinte. Tresari din cimitire
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
a știut să-nvingă Timpul de iubire rămas de la profeți, Sufletul tăcerii prin miezul alb de dor Însetat de nopțile plăpânde Când chipul cerului s-a prefăcut în nor Încununat de simfonii flămânde. Sufletul divinului prin viața grea Așteaptă să aștearnă în țipătul de umbră Când legiunea gândului - fior de stea Mai stă să odihnească în așteptarea sumbră. SÂNGELE DE TIMPURI Voi fi un vânt în miez de noapte Și-oi rupe trupurile noastre-n două, Ca o legendă voi trăi
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
tristeții număr zilele pustii bat la ușa dimineții și-aștept Doamne să revii focu-n sobă ațipește vântu-afară a tăcut iar în suflet încolțește gândul timpului pierdut tânjesc după primavară să colind câmpul cu flori iarba verde să răsară când se-așterne roua-n zori roata lumii se-nvârtește toarce timpul fantezii har poetul împletește vers în nopțile târzii trece-o clipă alta vine moare dor se naște dor pleacă rău și alt rău vine totul este trecător
Num?r zilele by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83338_a_84663]
-
ori bunicii lor. Sunt și copii care au fost în tabere organizate de școală. Fiecare are ceva de spus, de povestit. Pentru fiecare copil vacanța lui a fost cea mai frumoasă. Cred că toți copii au această convingere. Acum, când aștern aceste rânduri, mă gândesc cu duioșie la anii copilăriei mele. Îmi amintesc, de parcă a fost ieri, ce murmur de glasuri se revărsa în clasă, glasuri grăbite să povestească fiecare ce a făcut în vacanță. La fiecare început de an școlar
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Sfântul? o întrerupse Sandu lungindu-și gâtul ca pentru a o vedea mai bine pe fată ori pentru a o auzi. Un munte poate fi sfânt ca oamenii? continuă el privind-o sfidător de data aceasta. O liniște nefirească se așternu peste grupul de copii. Parcă prevestea ceva rău și, ca la un semn, toate privirile se îndreptară spre Mariana, dar și spre Sandu, dojenitoare. Calm, privindu-i pe toți, pe rând, unul câte unul, Andrei făcu semn de liniștire cu
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
firma luminată ritmic NEVADA, și studentele sau ce sînt cu pantofi cu botul lat și decolteu care m-a stupefiat de mic. CÎnd stăteam la etajul doi, decolteul era mai adînc. Praful urcă pînă la mine, așa cum stau stupefiat, se așterne pe discuri, pe cărți, pe casete, pe CD-uri, pe respirație, pe muză. În față am un bloc. În spate, la dreapta, la stînga, tot blocuri. Cred că și deasupra e unul. Vizibil numai pe ceață, cînd sună sirena vapoarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
coastele. Între care avea să se implementeze puțin mai tîrziu acel crud obiect, sula, și nu doar la figurativ. O scrisorică pe care directorul revistei susține c-ar fi primit-o din mîinile tremurînde ale unui evreu, Îl determină să aștearnă cu năduf următoarele: „Epistola acestei vietăți neevoluate mă face să-mi reconsider multe opinii legate de suferințele evreimii de-a lungul secolelor, incluzînd aici și holocausturile și pogromurile imaginare”. Sublinierea lui. Așa că zic: Neacșule, nu te mai spăla cu săpun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]